1,585 matches
-
a fi prelucrat, generalizat, cosmopolitizat, corporatizat. Localul fără ieșire devine britanicul no exit. Ieudul limitat geografic devine orice altceva (de la Bucureștiul cutiilor de chibrit anterevoluționare la infernul personal sau exhibat al fiecăruia dintre noi, de la cârciumile magnetice precum, odinioară, catedralele pietruite ale goticului până la panoplia doldora de muniții a poeziei). Opera (sau lumea) lui Ioan Es. Pop se preschimbă, așadar, din rugăciune intimă în sacerdoțiu comunitar. Exclusivul și exclusivistul criteriu estetic ajunge o foarte onorabilă unitate de măsură a promovării. Claustrarea
Pop Art by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9489_a_10814]
-
concerte. * Trecuseră mai mulți ani de când Simona nu mai călcase pe ulițele acestui sat care acum, când revenea în el, i se părea mult schimbat, cu case primenite, podețe văruite în alb peste șanțurile de la șosea și cu drumul principal pietruit ca la oraș. Simona căută casa mătușei Varvara, dar nici una din imaginile rămase cândva pe retină n-o ajutau să o recunoască printre cele ce-i răsăriseră în cale. La o fântână, o femeie tocmai răsturna ciutura cu apă proaspătă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
sclipitor din interiorul mașinii. Stația se afla chiar În fața spitalului, așa că bătrânul se trezi dintr-o dată Înaintea impozantei clădiri cu foarte multe ferestre. Salută cu o Înclinare a capului portarul care moțăia În ghereta lui și, după ce străbătu o alee pietruită, cu mulți copaci și ronduri de flori laterale, Împinse ușa grea, cu mânere Înalte, de la intrarea principală. Doi indivizi cu serviete trecură repede pe lângă el, discutând aprins Într-un limbaj necunoscut. Unul dintre ei ținea În mână un pahar din
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
ridică răvășit, cu fața zgâriată. Nu mai văzu pe nimeni În balcon. Auzi doar niște mugete. Apoi, un glas de femeie râzând zgomotos și pierzându-se dincolo de tăcerea verticală a pereților cenușii. Se Îndepărtă fâstâcit, Îndreptându-se spre o uliță pietruită, necunoscută, de-a lungul căreia se Înșirau mai multe magazii și câteva dughene de tăbăcărie, cu aer Împuțit. Nimeri Într-o zonă labirintică, unde pereții caselor păreau că se amestecă. O umbră imensă căzu dintr-o dată deasupra lui. Se lipi
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
altfel știți de revolta de la Tatar Bunar, la lichidarea căreia au participat și jandarmii de la Ismail. Îmi amintesc de vaporul ,,Dacia” care făcea legătura Ismailului cu țara. La acea vreme, Ismailul era un orașport cam de mărimea Hușului; avea străzile pietruite; fugare amintiri plăcute renasc imaginea tramvaiului cu cai, cu care mă plimbam deseori. Mama pleca deseori la Iași, la moșii. Provenea dintr-o familie bogată, era și fiica vitregă a generalului Ernest Baliff, mareșal al palatului în timpul regelui Ferdinand. Acest
CADENȚE PESTE TIMP by col. (r) Martin CATA () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93206]
-
ascunzîndu-se În șanț. Erau de fapt două, veneau una după alta. După ce trecură de locul În care se afla Smith, mai merseră cîteva sute de metri, apoi ieșiră din șosea și cotiră la stînga, pe un drum de țară nici măcar pietruit, care traversa șesul către poala pădurii. Urmări din priviri mașinile, pînă cînd ajunseseră destul de departe, după care porni spre oraș fluierînd o melodie plină de voie bună. Cu siguranță că nu aveau să termine de cărat Întreaga cantitate În noaptea
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
iar. Lucrurile au continuat astfel o bună bucată de vreme, destul de previzibil, aș putea spune, În timp ce transpirația mi se prelingea pe frunte și gura mi se umplea cu gustul de fier - până când claxonul Începu să sune. În sfârșit, o stradă pietruită. Acum pedalatul se auzea ca un ecou liniștitor printre case. Nici un motiv de panică. Ajungând la intersecția mare cu câteva străzi mai Încolo, un tramvai trecu prin fața mea scârțâind, romburile de pe acoperișul său plutind Într-o resemnare tăcută. În ultimul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
seama cu uimire că tocmai dădusem peste gâdilisul meu. Am coborât la cimitir. Noaptea porțile sunt Închise, așa că nu puteam s-o iau spre casă printre morminte, cum făceam de obicei. Nici n-am dat bine colțul, ajuns la cărarea pietruită, care traversează maidanul până la piața unde stau, când am auzit zgomote Înaintea mea. Coborâserăm patru persoane, și am presupus că era bătrânul care ducea un furtun. Inelele de cauciuc se legănau ritmic, În timp ce Înainta cu pași repezi, elastici prin Întuneric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
pași repezi, elastici prin Întuneric. Ceilalți - cam de vârsta mea; cu sufertașe În mână - traversaseră strada În direcția opusă, Înspre fabrica de bere, unde au dispărut În beznă. Probabil că lucrau În schimb de noapte. Cu ochii ațintiți pe poteca pietruită, lucind alb și fantomatic, mă gândeam la lichidul emis de mine - și dintr-odată am simțit o durere atât de intensă, Încât m-am Îndoit. În clipa aceea, cineva mi-a dat un pumn În spate. M-am Împleticit Înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
fi trebuit să fugă de-acolo în urlete încă de-acum două săptămâni! Trece în camera următoare, prin niște uși duble, înalte, apoi în următoarea. — Cum, cum? Cum adică nu stau acolo? Ferestrele înalte, cu arcade, dau spre o terasă pietruită. După care urmează o peluză tunsă în benzi, după care urmează o piscină. Zice în telefon: — Doar nu dai un milion-două pe o casă ca să nu locuiești în ea. Vocea ei răsună puternic și strident în aceste încăperi lipsite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
ședea doamna Bellairs... — CÎnd mă gîndesc că ai spus la nimereală parola! urmă Hilfe. „Nu-mi vorbi despre trecut. Vorbește-mi despre viitor!“ Rowe Își aminti și de Sinclair. Revăzu, cu o strîngere de inimă, automobilul vechi, oprit pe aleea pietruită a sanatoriului... „Ar fi fost mai bine să-i telefoneze numaidecît domnului Prentice: probabil că Sinclair deținea și el o copie a filmului...“ — Și, colac peste pupăză, Anna! continuă Hilfe. Cum naiba se poate Îndrăgosti de dumneata o femeie?! Văzînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
capătul livezii părăsite, unde-a rămas o bucată din casa veche a Zăgăniței, oamenii nu vor să mai vorbească de ea, dau de o barieră de lemn. Nu văd pe nimeni, dar ea se ridică, de-acolo începe un drum pietruit, cu bazalt cenușiu, și intru în Budapesta, chiar într-o piață de vechituri. Sunt niște cărucioare ca niște vaporașe pe roți, mai înalte ca mine, cu multe cufere pe ele. Parcă într-unul din ele doarme un băiat. Sau e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
și el asculta cum îi șoptea cît de rău se simțea Pangratty, cum umblă prin cameră și geme ca un neputincios, ea îl aude din camera ei, care se află pe același coridor cu aceea a Sofiei, în lungul cărării pietruite de la poartă la Vilă, cînd K.F. îi deschidea poarta, din cauza frigului ori a umezelii, mecanismul electromagnetic de deschis automat nu funcționa, era momentul cel mai bun, două-trei minute la dispoziție. Într-o asemenea situație a prins-o de mînă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Vă urăsc! Fuck you all! Fucking shit! Fuck you all! Vă urăsc pe toți! Prea multe povești în capul meu, prea mulți vampiri de la distanță înfipți în carnea mea, îi arunc cu înjurături și îi scutur din mers, pe drumul pietruit, printre clădiri, în lift, în broasca ușii, nu mai pot, nu mai pot, cu Dumnezeu ascuns în cearceaf, la nivelul gurii, nu mai pot, nici Dumnezeu nu mai știe ce trebuie să înțeleg, ce Dumnezeu trebuie să înțeleg, nu mai pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
arăta și copilul privea bucuros pata de semi-lumină care Înnobila cerul de pe care stelele dispăruseră, de o parte și de alta a căruței. Va, tot schimbându-și poziția și ieșit pe jumătate din fân, vedea cum porțiuni gri-albe ale șoselei pietruite fugeau către Pușcași de rupeau pământul și nu Înțelegea de ce aruncă după ei cu nori de praf! Prima rază de la soare a luminat fruntea și sub fruntea lui Va cu cele mai frumoase sentimente ce Îi vor marca nu numai
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
jucai cu copchiii de seama ta, nu aici veneai la film? Colo este casa nașului Ardeleanu, ici este podul cu balta, dincoace magazinul, Țintea, Tăculeștii, Gherasim, Scorțanu, Patrichi și... iată unde am ajuns! Unde? Cu greu copilul a recunoscut drumul pietruit, ulița către Vasile Lica (brrr! a făcut copilul și cutremurat de podul În care stă vaca rea care fură mana Dumăniței, a strâns-o mai tare de mână pe bunica sa). Aceasta a simțit fiorul de frică ce-l străbătea
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Miruna mai verifică o dată adresa pe care o memorase cu multe luni înainte de a suna la ușa din Strada Răbdării numărul 5. La acest număr era o casă veche, cu o portiță metalică ruginită, care deschidea drumul pe o alee pietruită. Aleea era umbrită de viță de vie și strugurii, în pîrg, atîrnau ca niște candelabre așezate alandala. Miruna privește atentă la amănunte, la butoiul ruginit cu apă de ploaie, la burlanul căzut jos, la ușa casei cu vopseaua desprinsă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
În rîndu iala caselor orice și oricine se putea strecura Înăuntru. În primul rînd, vîntul și țiganii. Căci luminișul ăsta din mijlocul Răteștilor era treimea cea mai atrăgătoare, cea mai ispititoare din Întreaga așezare Întinsă de-a lungul semicercului șoselei pietruite. Aproape de primul pod, pe dreapta, sub dealul Cerhatului, duruia din cînd În cînd o moară. Măcina grîu, dar asta nu era treaba noastră. În schimb, stor sul sîmburilor de floare de soare aduna acolo liota de prunci, fiecare cu cîteva
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
noastre - fiindcă noi văzuserăm unul scoțînd un Wartburg din noro iul drumului către Socond și ne era dor să-l vedem și pe al doilea. Mai puteai să ghicești cu Zoli dacă va fi asfaltat vre odată sau nu drumul pietruit din Rătești. Aflase de la Baum Erika, o fată mai mică decît noi, dar al cărei tată avea servi ciu la oraș, că mai Întîi vor trage beton peste drumul din Ardud, apoi peste cel din Beltiug, urma la rînd Mădă
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Întîlnit chipuri ce ne salutau Încîntate și amuzate, am numărat În joacă arțarii, teii, gutuii popii și castanii directorului, cuiburile de berze și cozile coțofenelor În zbor, ne-am lăsat Învăluiți În norii de praf ridicați de camioane pe drumul pietruit și am acceptat măguliți escorta plină de simpatie a cîinilor mai slobozi. Ne-am minunat Îndeajuns că cele două biserici se Înălțau drept În fața colectivei agricole Drapelul Roșu, gîndindu-ne că toate așezămintele importante trebuie să se afle În același perimetru
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
își întoarse capul și mai apucă să zărească o umbră stând nemișcată în drum, apoi umbra se mistui în noapte. 3 Căruța continua să gonească la vale, zgâlțâindu-se și scrâșnind din toate încheieturile, apoi o cârmi într-o șosea pietruită și largă, unde își mai domoli mersul. Culae recunoscu drumul pe care venise cu o seară mai înainte și zări undeva în dreapta, nu departe, râul și podul cel mare. Mergând, nu se întâlneau cu nimeni pe drum și peste tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Studentul a descălecat, aruncând hățurile argatului care venise după el în târg. Sosea de la Coimbra pentru vacanța de Paști. Și văzându-și mama, întotdeauna atât de veselă și spectaculoasă în gesturi și cuvinte, mama, acum greoaie, extrem de singuratică, traversând piața pietruită, pe atunci curățată de ierburile și de plantele care aveau să sfârșească prin a apărea pretutindeni, și-a amintit de ziua când ea îi spusese că, la ora morții, va ieși pe picioarele ei de la Casele Noi mergând până la capelă
José Viale Moutinho - Casele noi by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7555_a_8880]
-
povestit despre felul lui de a scrie, despre importanța vocii, despre ritmul organic, despre mișcarea fizică și psihică imprimate poeziei. Alături de el și de Michael Hambuger, cel mai bun traducător de poezie germană în engleză, străbăteam ore în șir drumurile pietruite ale asepticului orășel; la prânz și seara mâncam la aceeași masă. Oskar Pastior mi se părea pe departe cel mai simpatic dintre toți invitații (se vedea că e transilvănean, născut în 1927 la Sibiu) și mi se părea de asemenea
Întâlnire cu Oskar Pastior by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7279_a_8604]
-
mai important poet pe-ruan, Cesar Vallejo) ca să producem literatură? Da, dar asta nu e tot, nu e obligatoriu. Problema e să ne identificăm cu momentul istoric pe care-l trăim. Timpurile în care Ayacuho era un ținut liniștit cu ulițe pietruite mărginite de retama (mătură) și cabuya (soi de agavă) unde răsunau numai cântece tradiționale, unde se bea chicha de jora (rachiu de porumb) și era venerat molles (copac specific zonei Ayacucho, folosit de trecători ca adăpost când plouă, de mame
Supraviețuirea prin cultură a indienilor quechua by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Journalistic/7234_a_8559]
-
completările ulterioare. Anexa nr. 3 LISTA cuprinzând drumurile de interes național, cu masele și dimensiunile maxime admise prevăzute pentru categoria de drum modernizat (M) Drumurile care nu sunt cuprinse în anexele nr. 1 și 2 la ordin, altele decât cele pietruite. Limitele maselor și dimensiunilor maxime admise sunt cele prevăzute pentru categoria de drum modernizat (M) din anexele nr. 2 și 3 la Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Anexa nr. 4 LISTA cuprinzând
ORDIN nr. 1.191 din 31 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271190]