237 matches
-
drum atât de lung, Nu e chip să mai ajung! Fi'n'c-așa-i de sărbători, Cu antreuri, cârnăciori, Măslinuțe gogonate, Șunci, bânzeturi asortate, Și sarmale, Bestiale, Și friptane, Barosane, Iar apoi, ce nebunie! Cum să uit eu de piftie!? Fără milă, fără silă, N-am lăsat nici de prăsilă, După toate, cum vă spui, Nici o aripă de pui, De-am ajuns, așa-ntr-un hal, Parc-aș fi în prenatal, În oglinda de pe hol Nu încap, la piele, gol
DUPĂ SĂRBĂTORILE DE IARNĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365711_a_367040]
-
de făcut! Fetelor, v-ați programat la coafor, manichiură? Vopsitul, permanentul, șuvițatul, pedichiura, tratamentul facial sau de întreținere trebuiau făcute de săptămâna trecută. Acum mai e vreme de un coafat, o oja nouă, un machiaj de seară...și relaxare! Sărmăluțele, piftiile și friptura, salata de beof...sau ce-ați mai gândit voi pentru seara dintre ani sau pentru ziua de Anul Nou, ar trebui să fie gata. Iar vreți să zică „dumnealui” că nevasta miroase mereu a mâncare, ca o bucătăreasă
VINE ANUL NOU! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350984_a_352313]
-
în veci sudalmă! O privată fie-i țeasta Celui care-și bate joc De patrii fără noroc Cât va ține lumea asta! Și în veci de veci să fie Blestemați aceia care Țara-mi calcă în picioare Ajungă-le neamul piftie! Doamne, urlu, plâng si strig Fie-ți milă de popoară Prea e soarta lor amară, Și-n istorie e frig! CE SE ÎNTÂMPLĂ, ȚARA MEA, CU NOI? Ce se întâmplă țara mea cu noi? Ce se întâmplă neamul meu cu
BĂLCESCU FLUTURÂND (2) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 872 din 21 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354905_a_356234]
-
pună Și nici gerul nu e ger Cât oasele-i înfloresc Și se scutură și pier Într-altă țară și-n alt cer Sa dea Dumnezeu să dea Să ne sece Dunărea Și Marea Neagră să fie Un scuipat și o piftie Puturoasă și bătrâna Și munții Carpați țărână De-aruncat în patru vânturi Nici de pus pe patru scânduri Nici tu om ca să te bucuri Nici tu suflet să iubești De-om mai fi așa haini Cu cei ce vor fi
BĂLCESCU FLUTURÂND (2) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 872 din 21 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354905_a_356234]
-
la saramură și afumat, marinat în vin, servit - fie inclus în „mezze”, fie fiert, pe „souvla”. Altă delicatesă cipriotă după care-ți lasă gura apă este „zalatina”, un fel de carne fiartă și cap de porc gelifiate, un gen de piftie dar cu un gust diferit datorat condimentelor folosite. Stufatul de la noi, acea grozavă tocăniță de miel cu ceapă verde multă, pe care o gătim în special primăvara, se regăsește în bucătăria cipriotă sub denumirea de „stifado” și este preparată din
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
Tocăniță n-a fost niciodată mai prejos decât divina Afrodita. Plebeea Șuncă a strălucit pe cerul gurii ca îngereasca Lună, călugărita Jumară a pedagogit sfioasele papile gustative, înnobilând iarba limbii.Măria Sa Cârnatul, beizadeaua Drob, prințesa Musaca,muica Saramura și infanta Piftie au fost, rând pe rând, arhanghelii de serviciu,heruvimii de ogradă ai bietului om.Tămâie și jar, ambrozie și fiertură, iluzie și foame, nectar și sete, iată raționamentele cărnii,filozofia venelor și teoria arterelor. Marile biblioteci ale lumii contra bucătăriilor
CERU-I CER ŞI LERU-I LER de JANET NICĂ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355698_a_357027]
-
porcul!” E prima zi din sărbători, Când a șorici copt miroase. Iar grupuri de colindători Duc urări prin curți și case. De vrei să fii ferit de boli, Să guști din a lui pomană. Restul păstrezi de sărbători La cârnați, piftii, pastramă... Din carne sunt preparate Până în seara de Ajun, Mâncăruri mult așteptate, Pentru ospățul de Crăciun. Se face un semn de cruce Cu sânge de la porc tăiat La copii, pe nas și frunte. Ca jertfă-n chip fără păcat. După cum
TRADIȚII ȘI RITUALURI DE IGNAT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346122_a_347451]
-
ca niște solzi de pește străluce în sânge și ne pătrunde-n os. Doar somnul noroadelor adastă, Pe un întunecat și vitreg tărâm Aici adâncimea fulgerului e vastă Și mugurii îs îmbibați de caldarâm. Ne sunt zilele transparente ca o piftie Imperiul e împins la nesfârșit, Din cenușă nu mai învie Rădăcina nucului din tronul înverzit. Plouă pentru mine cu petale de îngeri, Clopotele bat în dungă unele înfrângeri, Sunt întoarceri efemere în călcâi, Alunecă pe lângă mine umbra nimănui. Mă simt
FULGER ALBASTRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346245_a_347574]
-
ajunului, pentru masa din ziua Crăciunului, gospodinele pregătesc cozonacul cu nucă și turta. Aceasta din urmă se făcea, după preferință, în spuză pe vatră sau la cuptor dospită, etc.,spoită cu ou sau nu. Tot acum se preparau sarmalele și piftiile. Un alt moment important în noaptea de Crăciun o constituie primirea colindătorilor. Aceștia sunt constituiți în grupuri de minim 2 colindători. Fiecare grup are un șef, acesta este cel care încasează banii sau alte daruri din partea celor colindați. Ei pleacă
OBICEIURI ŞI TRADIȚII DE CRĂCIUN – de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369490_a_370819]
-
poți deduce nimic. Cum te cheamă? Soare dulce. Păsările ciri- ciripesc, în cameră intră un bulldog omenesc. Carolică îl cheamă, se săpunește, în timp ce-mi spune de țara lui Pește. Părerile sunt împărțite, prietenia s-a stricat ca și piftia. O javră din vecini mă anunță că nu mai publică un manuscris fără puță, trimis de mine, deoarece proprietarul editurii a plecat în PC. Adică la Poarta Albă pentru documentare și crime la centru. Intră microbul și-n lumea scriitorilor
NU PREA MĂ IUBIŢI, DRAGILOR de BORIS MEHR în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353327_a_354656]
-
oare ?! A aterizat din zare „farfuria zburătoare” ?! O fi fost și nu știu eu poate un mic O Z N-u ? Când să zic că s-a sfârșit iată, alta m-a lovit venind din bucătărie să-mi facă freza piftie ! Iute merg, că doar nu-s prost, consoarta s-o iau la rost, și-ndoială nu mai am... Veneau farfurii pe geam ! Na ! Că ăstea au mai fost și de dulce și de post... Păi asear' te-ai îmbătat și-ăstea
O Z N-URI de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352685_a_354014]
-
Pamflet > EPIGRAME Autor: Janet Nică Publicat în: Ediția nr. 1738 din 04 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului ÎNCĂLZIRE GLOBALĂ, SOLUȚIE ROMÂNEASCĂ Cum vremea este-n încălzire Și fi-vor, sigur, mari urgii, Presimt că-ntreaga omenire Va fi salvată de...piftii! ASTĂZI... Astăzi, nu ca-n alte părți, Școala noastră-i, de departe, Un local cu multe cărți, Dar, cu mai puțină...carte! JANET NICĂ Referință Bibliografică: EPIGRAME / Janet Nică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1738, Anul V, 04 octombrie
EPIGRAME de JANET NICĂ în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357239_a_358568]
-
I. EPIGRAME, de Janet Nică , publicat în Ediția nr. 1738 din 04 octombrie 2015. ÎNCĂLZIRE GLOBALĂ, SOLUȚIE ROMÂNEASCĂ Cum vremea este-n încălzire Și fi-vor, sigur, mari urgii, Presimt că-ntreaga omenire Va fi salvată de...piftii! ASTĂZI... Astăzi, nu ca-n alte părți, Școala noastră-i, de departe, Un local cu multe cărți, Dar, cu mai puțină...carte! JANET NICĂ ... Citește mai mult ÎNCĂLZIRE GLOBALĂ,SOLUȚIE ROMÂNEASCĂCum vremea este-n încălzireși fi-vor, sigur, mari urgii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
Școala noastră-i, de departe, Un local cu multe cărți, Dar, cu mai puțină...carte! JANET NICĂ ... Citește mai mult ÎNCĂLZIRE GLOBALĂ,SOLUȚIE ROMÂNEASCĂCum vremea este-n încălzireși fi-vor, sigur, mari urgii,Presimt că-ntreaga omenireVa fi salvată de...piftii!ASTĂZI...Astăzi, nu ca-n alte părți,Școala noastră-i, de departe,Un local cu multe cărți,Dar, cu mai puțină...carte!JANET NICĂ... II. JANET NICĂ - IFIGENIA RECIDIVEAZĂ, de Janet Nică , publicat în Ediția nr. 1367 din 28 septembrie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
și era plăcut să stăm la taclale, să bem cafele și să filozofăm de dragul de-a filozofa. Ghiftuită, și-a continuat Thomas ideea, ca să nu fim acuzați de impertinență gratuită, ea se împiedică în propriul ei avînt, tremură ca o piftie și începe să se autodevoreze. Este un fel de prăbușire în ea însăși. Dezvoltarea, beneficiind de trăiri ilogice, ar dezechilibra ordinea Universului. Nu putem discuta nici despre simetrie. Icariană, dezvoltarea este un exces, o megalomanie, o pierdere a rațiunii de dragul
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 26-28 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358409_a_359738]
-
Politice" de H.R. Patapievici, ediția 1996, pag.63) CULTURA ROMÂNILOR: „Puturoșenia abisală a stătutului suflet românesc... spirocheta românească își urmează cursul până la erupția terțiară, subreptice, tropăind vesel într-un trup inconșient, până ce mintea va fi în sfârșit scobită: inima devine piftie iar creierul un amestec apos." (din "Politice" de H.R. Patapievici, ediția 1996, pag49) „Cu o educație pur românească nu poți face NIMIC." (Din "Politice" de H.R. Patapievici, ediția 1996, pag.56 ) „România are o cultură de tip second hand" a
ICR, FIAT LUX ! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359718_a_361047]
-
mesei; împărțirea hranei. • Prepararea hranei și servirea mesei în familie (părinți, bunici, frați, alte rude); • Alimentele și locul lor în obiceiurile tradiționale din familie (aniversări, nunți, botezuri), sărbători religioase: - Paște: cozonac, drob, ouă roșii, friptură de miel; - Crăciun: sarmale, cârnați, piftie, prăjituri; • Alimente tradiționale în diferite regiuni: - preparate specifice regiunilor din România: Transilvania: tocănițe, jumări; Moldova: plăcinte „Poale-n brâu”; Dobrogea: pește, mâncăruri cu influențe balcanice. 7. Relația alimentației cu celelalte componente ale stilului de viață • Alimentație și exercițiul fizic: carbohidrați
ANEXE din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296594]
-
și el cu noi. A stat cu noi la masă, am râs și glumit împreună, ba chiar am cântat colinde și am deschis cadourile, ca-n familie... Prezența băiatului nostru părea așa real ă , că mama l-a invitat la piftie. Așadar am amestecat colindele cu piftiile și roboții. Așa cum eram plasați între tradiție, realitatea prezentă și futurism - sub bradul de Crăciun. Dacă tot vorbim despre viitor, sper că la sărbătorile viitoare să avem un robot care nu numai aude, vorbește
Despre Sărbători: Din alte lumi, din alte timpuri, de Milena Munteanu () [Corola-blog/BlogPost/339349_a_340678]
-
cu noi la masă, am râs și glumit împreună, ba chiar am cântat colinde și am deschis cadourile, ca-n familie... Prezența băiatului nostru părea așa real ă , că mama l-a invitat la piftie. Așadar am amestecat colindele cu piftiile și roboții. Așa cum eram plasați între tradiție, realitatea prezentă și futurism - sub bradul de Crăciun. Dacă tot vorbim despre viitor, sper că la sărbătorile viitoare să avem un robot care nu numai aude, vorbește, vede și se mișcă, sper ca
Despre Sărbători: Din alte lumi, din alte timpuri, de Milena Munteanu () [Corola-blog/BlogPost/339349_a_340678]
-
prezentă și futurism - sub bradul de Crăciun. Dacă tot vorbim despre viitor, sper că la sărbătorile viitoare să avem un robot care nu numai aude, vorbește, vede și se mișcă, sper ca următoarea generație de roboți să ne transmită gustul piftiilor și al sarmalelor, căci asta e tot ce rămăsese ne-comunicat în experiența multi-senzorială de la distanță. Oricum, sentimentul festiv fusese comunicat clar și răspicat, în toată frumusețea lui, iar întâlnirea de familie părea la fel de vie ca cea de la Poiana Sibiului
Despre Sărbători: Din alte lumi, din alte timpuri, de Milena Munteanu () [Corola-blog/BlogPost/339349_a_340678]
-
propriile lui afaceri în sistem. Ospătarii au umplut imediat masa cu tot felul de platouri pline cu gustări atât reci cât și calde, pe bază de preparate vânătorești, pateuri din ficat de gâscă sălbatică și fazan, copane fripte de porumbel, piftie de rață sălbatică, frigărui de sitari și alte bunătăți, însoțite de garnituri la fel de gustoase și deosebite printre care ciuperci umplute, rulouri din aluat prăjite în unt, cartofi copți în coajă, completate cu salate de sezon. Bărbații și-au invitat partenerele
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341874_a_343203]
-
neapărat să ne ținem de tradiții, mdaaa.. Iată care sunt acestea: 1. În ajun, fetele mari postesc ca să aibă bărbați buni și cuminți. Minunat! La oraș nu are cine să postească. Și, oricum, cine vrea bărbați cuminți? *** 2. Femeile fac piftie ca să le fie tot anul fața fragedă ca piftia. Whaaaaaaaaaat?? Ale dracului de idioate!!!!!! Cred că de acolo ni se trage celulita. Pffffff, piftie!!! *** 3. Văduvele și flăcăii tomnatici iau un fir de busuioc de la preot, îl leagă cu ață
În seara asta e Boboteaza [Corola-blog/BlogPost/100109_a_101401]
-
sunt acestea: 1. În ajun, fetele mari postesc ca să aibă bărbați buni și cuminți. Minunat! La oraș nu are cine să postească. Și, oricum, cine vrea bărbați cuminți? *** 2. Femeile fac piftie ca să le fie tot anul fața fragedă ca piftia. Whaaaaaaaaaat?? Ale dracului de idioate!!!!!! Cred că de acolo ni se trage celulita. Pffffff, piftie!!! *** 3. Văduvele și flăcăii tomnatici iau un fir de busuioc de la preot, îl leagă cu ață, lână sau mătase roșie și îl poartă cu ei
În seara asta e Boboteaza [Corola-blog/BlogPost/100109_a_101401]
-
La oraș nu are cine să postească. Și, oricum, cine vrea bărbați cuminți? *** 2. Femeile fac piftie ca să le fie tot anul fața fragedă ca piftia. Whaaaaaaaaaat?? Ale dracului de idioate!!!!!! Cred că de acolo ni se trage celulita. Pffffff, piftie!!! *** 3. Văduvele și flăcăii tomnatici iau un fir de busuioc de la preot, îl leagă cu ață, lână sau mătase roșie și îl poartă cu ei pentru a fi ocrotiți. Cineeeee, măăă? Flăcăii tomnatici? Huh??? Să fie ocrotiți de cine? Doamne fereste
În seara asta e Boboteaza [Corola-blog/BlogPost/100109_a_101401]
-
zarea Vecina ce o tot pândești Te poți uita căci și uitarea E scrisă-n legile-omenești HELEȘTEUL EXPERIMENTAL DIN CALAFAT Făcut cu bani europeni Și-n doar două luni secat Putem privi prin buruieni Cum cresc peștii pe uscat. FESTIVALUL PIFTIILOR DIN TISMANA Pentru poftă de mâncare Început-am c-o răchie Încă una... Repetare... N-am mâncat, am fost piftie! DISPERĂRILE IUBIRII Mi-e dor de trupu-ți cald și mătăsos Și urlu să m-audă mahalaua Căci fără tine-s
EPIGRAME de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/377578_a_378907]