275 matches
-
asistat la mutarea acestuia într-un singur loc, la Casa Lombard, unde l-a lăsat în subordinea direcțiunii acesteia 21. Adevărata valoare a tezaurului este greu de estimat, fiind vorba de arhive, manuscrise, cărți rare, piese de muzeu, tablouri din Pinacoteca statului, din muzee și colecții particulare, etc22. Guvernul rus se obliga să-l păstreze și să-l înapoieze României, aceasta fusese condiția pentru care s-a hotărât transportarea lui, dar decizia părții sovietice de a rupe relațiile diplomatice cu statul
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
a evidențiat inițiativa unui grup de oameni de cultură, printre care și Sextil Pușcariu, R. Vuia, care înțelegeau nevoia de a conserva prin mijloace potrivite, imaginea satului românesc tradițional 52. În același an, Lapedatu a luat măsuri de îndreptare a Pinacotecii Naționale, dispunând întocmirea primului inventar. A înființat și Comisia pentru achiziționarea operelor de artă53. Concomitent cu aceste preocupări, Alexandru Lapedatu a avut în vedere și evenimentele ce reprezentau simboluri, deopotrivă pentru viața religioasă și națională. Ca urmare, el a rezolvat
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
de celuloid, benzi magnetice ori albume și alte imitații se extind și asupra reproducerilor analogice și digitale. Chiar dacă acestea din urmă sunt mai apropiate de original (de exemplu fotografiile realizate cu camere digitale) este nevoie și de educarea prin muzee, pinacoteci, expoziții, edificii renumite, ateliere, precum și natura integral stăpânită, care trebuie păstrată măcar în rezervații de intervențiile agresive ale unor oameni în grup. Un temei este că modernul se împletește nu doar cu clasicul, dar și cu tradițiile. Sunt binevenite îndrumările
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
artă avizat și influent. Selecția sensibilității decadente a lui Des Esseintes scoate în evidență pictura "simbolistă", iar această selecție adoptă criterii și un stil care configurează estetica decadentă. Gustave Moreau, Bresdin, Odilon Redon se află la loc de cinste în pinacoteca colecționarului decadent, iar acesta stabilește o relație de familie pe baza gustului său cu artiști plastici precum Goya, Luyken etc. sugerând chiar și lacunar echivalente simbolice și o tradiție. Se poate observa că decadentismul este prezent atât prin anumite teme
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
necesită organisme perfect adaptate care să-l populeze. La același risc se supune și estetul decadent, de a transforma nu numai casa, ci și pe el însuși într-o piesă de muzeu. În general, casele esteților decadenți se transformă în pinacoteci sau biblioteci,cum se întâmplă cu casa unui important patron al artelor, la rândul său poet, Alexandru Bogdan-Pitești -, în cazul în care nu există un spațiu special amenajat pentru cele două puncte de articulație ale habitatului decadent. "Itinerariul estetului prin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Și nu știu dacă îți spun o noutate, dar Băncilă a făcut portretele lui Toader Luca și soției sale, portrete care au ajuns la Muzeul de Artă din București. Portretele lui Costache Luca și al Coanei Tinca sunt în stăpânirea pinacotecii ieșene. Fiindcă a venit vorba de pictori, am să-ți spun că Emanoil Bardazare a făcut un tablou reprezentând hanul într-o zi obișnuită, când țăranii se întorc de la târg și... poate se opresc pentru câtva timp să cinstească un
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
muzeului public, loc colectiv, permanent și deschis tuturor (1753 pentru British Museum, 1793 pentru Louvre, 1807 pentru Accademia di Venezia 75). "Muzeul" este templul Muzelor dar am văzut că în Grecia nu existau Muze pentru ceea ce noi numim "arte plastice". Pinacotecile și gliptotecile sunt, în epoca elenistică și romană, private (cel mai adesea, era vorba de prăzi de război depozitate în casele consulilor sau generalilor învingători). Muzeul din Alexandria era cunoscut în primul rând pentru biblioteca lui. În perioada clasică, tezaurele
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
când ești un mare inventator, îți ia din strălucirea blazonului, dar întreține flacăra. Ca și cum instinctul de conservare al creatorului ar trece prin refuzul conservării în mediu închis. Să ne amintim că Antichitatea a început să depoziteze statuile în locuri publice (pinacoteca fiind un loc privat, la început un simplu vestibul în atrium) când a încetat să mai creadă în ele. Frumoase cuvinte de înțelepciune: "Cuvântul artă îmi dă fiori pe spate, întotdeuna se termină cu lovituri de ciocan în sala de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
În lături, Într-o poziție oarecum hazlie, parcă ar fi vrut să ridice brațele către aerul de deasupra sa și să-l Înșface, iar picioarele crăcănate Îi dădeau o anumită vigoare, o mare forță primitivă, ca la acel Christ din pinacoteca Brera al lui Mantegna. Mașinile Îl ocoleau ca pe o piatră, treceau chiar foarte aproape, la o palmă de corpul lui, și nimeni nu protesta, nu era nici un om al ordinii publice de față. „L-a lovit un autobuz“, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de stat. Astfel un unchi al d-sale, om de care sub regimul legilor vechi desigur că și-ar fi făcut vrun creștin pomană de a-l duce și interna la balamuc, e de o mulțime de ani conservator al pinacotecei din Iași, deși e recunoscut ca pătimaș de perpetuă alienațiune mentală. Dar în cazul de față nu ne interesează pe atâta nepotismul său pe cât uneltirile sale politice. Se știe că-n totdauna își punea candidatura între bulgarii din Basarabia, cărora
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Ceaușescu! Ăla intră-n istorie, restul rămân cu satisfacția c-au dat cu bidineaua. Sau, mai rău: pictați tablouri peste-alte tablouri și le vindeți ca noi. Așa, ca să-și bată specialiștii capul, să găsească explicațiile. Arcimboldo, Bosch, Anonimul Venețian - o Pinacotecă-ntreagă. Nu știu câte tablouri ar avea câte ceva mâzgălit pe dedesubt...“ „Anonimul Venețian nu era pictor.“, m-a corectat Maria. „Știam. Iar Bosch e-o firmă nemțească de electrice. Am spus-o de efect, să văd cum reacționați.“ Nici eu nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
această dată se va înscrie la “Kunstgewerbschule” pentru a studia xilografia cu profesorul Hans Wolf timp de doi ani, urmând și cursul de ceramică antică și perspectivă. Termină în 1884 gravura Dejunul, după tabloul lui Francisc Mieris, Bătrânul, din vechea pinacotecă, începută în atelierul lui Raab. Această gravură îi va aduce Medalia de bronz la expoziția anuală a Academiei műncheneze. Se perfecționează în imprimarea gravurii pe metal cu August Wettrroth, spe- cialist pe care l-a plătit cu 100 mărci. La
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
directorat, stimulat și de noile îndatoriri, C. D. Stahi creează ope- rele sale de maturitate, îndeosebi portrete și na- turi moarte, genuri cărora le-a conferit valori personale distincte. Tot în această perioadă restaurează lucrările vechilor maeștri aflate în colecția Pinacotecii ieșene. Ca o recunoaștere în urma prezențelor sale în expozițiile orga- nizate la București și Iași, în 1898 este decorat cu Coroana României în grad de cavaler. Cariera sa se află la apogeu. După pensionare, timp de aproape două decenii el
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
dintre părți în compoziție. Odată rezolvată această problemă, artistul se apropie de mate- rialitatea obiectului, urmărind tenace supunerea acesteia regulilor impuse de lumină și spațiu. El va privi în același timp prin lupă și telescop, spectacolul din fața sa. Műnchenul cu Pinacotecile sale, spiritul ordonat și metodic al germanilor, s-au potrivit, credem, structurii temperamentale a tânărului Stahi, ceea ce l-a determinat să-și prelungească șederea, aprofundând studiile, sau să revină când posibilitățile financiare i-au permis. Este adevărat că în aceeași
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
1967, pag. 174). Într-un fel, Stahi a găsit răspunsuri la în- trebările și dorința de perfecționare pe care le purta în suflet când a plecat din țară, nu numai în rigorile academice műncheneze, dar, mai ales, în capodoperele din Pinacoteci. Dovadă stau copiile și interpretările după lucrări de Tizian, Rubens, Rembrandt, Murillo și alții, trimise apoi acasă pentru a onora, în mod exemplar și patriotic, îndatoririle față de statul român care l-a subvenționat. Cu siguranță îndelungile ceasuri petre- cute în
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
Dovadă stau copiile și interpretările după lucrări de Tizian, Rubens, Rembrandt, Murillo și alții, trimise apoi acasă pentru a onora, în mod exemplar și patriotic, îndatoririle față de statul român care l-a subvenționat. Cu siguranță îndelungile ceasuri petre- cute în Pinacoteca muncheneză, făcând copiile despre care am amintit, au însemnat și studiul metodic al naturilor moarte olandeze, repre- zentate substanțial pe simeze. Efectul înde- lungilor meditații în fața acestor lucrări îl vom decela din propria operă. Cu toate acestea, nu este cunoscută
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
Este una dintre cele mai frumoase lucrări din epocă iar în portretistica lui Stahi putem să o considerăm ca fiind de referință. Tabloul a fost expus în 1883 cu titlul: O româncă în sărbătoare, după care autorul a donat-o Pinacotecii ieșene în 1889, împreună cu alte lucrări. Privit în momente de tihnă și relaxare vom descoperi frumusețea acestui portret, negândindu-ne nici o clipă la termeni ca “aca- demism” sau “idilism” ca repere pentru un comentariu estetic condamnabile. Vom avea bucuria
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
estrul său și autoportretele în care se reprezintă cu detașare obiectivă. Cu conștiinciozitate și adânc simț patriotic, artistul și-a onorat înda- toririle cetățenești cu o înaltă responsabilitate, fără a face diferențieri preferențiale între a fi pictor, profesor, director de Pinacotecă, restau- rator al operelor înaintașilor, sau cetățean obișnuit al urbei. Din toate acestea pare a răzbate, cu un ton superior, iubirea sa pentru lumea obiectelor neînsuflețite din naturile sale moarte, față de care propriile sentimente vibrează cu intensitate ridicată. Om al
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
special” (C. Paradais, Valori ale picturii românești, Iași 1970, pag. 5). Meritele lui Stahi, ce se cuvin a fi subli- niate într-un ton cu totul aparte, se datorează faptului că profesor fiind, director al Școlii de Arte și al Pinacotecii și, totodată, restaurator al patrimoniului acestei instituții, ca artist a creat propria sa operă, care, prin stil și conținut, aparține unui capitol semnificativ al patrimo- niului național. Pe lângă pictor și profesor, personalitatea lui Stahi este întregită de pasiunea și respon-
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
artist a creat propria sa operă, care, prin stil și conținut, aparține unui capitol semnificativ al patrimo- niului național. Pe lângă pictor și profesor, personalitatea lui Stahi este întregită de pasiunea și respon- sabilitatea cu care s-a ocupat de îmbogățirea pinacotecii ieșene, prin donații ale propriilor creații, cele mai reprezentative, și prin price- perea cu care s-a ocupat de restaurarea lucră- rilor existente. Același Petru Comarnescu evo- că și calitățile artistului care “Stătea cu orele în muzeu, scrutând tehnica bătrânilor
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
muzeu, scrutând tehnica bătrânilor maeștri. Avea o devoțiune aproape sacră pentru ei și se simțea deosebit de folositor, restaurându-le operele deteriorate de vreme și de intemperii vrăjmașe” (Comarnescu Petru - idem, pag. 39). Preocupările sale legate de rostul și temeinicia existenței Pinacotecii, îngemănată cu școala sunt esențiale, asumându-și responsabilitatea în totalitate. Urmând exemplul celor de dinaintea sa, el va dona Pinacotecii, în etape diferite, se- lecții reprezentative din opera proprie și din co- lecția de familie. Pinacoteca ieșeană s-a născut prin
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
operele deteriorate de vreme și de intemperii vrăjmașe” (Comarnescu Petru - idem, pag. 39). Preocupările sale legate de rostul și temeinicia existenței Pinacotecii, îngemănată cu școala sunt esențiale, asumându-și responsabilitatea în totalitate. Urmând exemplul celor de dinaintea sa, el va dona Pinacotecii, în etape diferite, se- lecții reprezentative din opera proprie și din co- lecția de familie. Pinacoteca ieșeană s-a născut prin colecțiile lui Gheorghe Asachi și donația lui Sofronie Vârnav. Lucrările acestuia din urmă însumează 15 pânze, aparținând picturii itali-
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
de rostul și temeinicia existenței Pinacotecii, îngemănată cu școala sunt esențiale, asumându-și responsabilitatea în totalitate. Urmând exemplul celor de dinaintea sa, el va dona Pinacotecii, în etape diferite, se- lecții reprezentative din opera proprie și din co- lecția de familie. Pinacoteca ieșeană s-a născut prin colecțiile lui Gheorghe Asachi și donația lui Sofronie Vârnav. Lucrările acestuia din urmă însumează 15 pânze, aparținând picturii itali- ene, spaniole, flamande, olandeze și franceze, achiziționate la Paris. A urmat donația lui Dasiade, cuprinzând 30
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
școala ieșeană și în Academia műncheneză și fiind totodată, ca pictor, conștient de importanța tehnologiei, teh- nicii și materialelor folosite pentru a realiza o operă de artă, cu aceeași responsabilitate s-a aplecat și asupra operelor celorlalți artiști expuși în Pinacotecă, restaurându-le. “Era sfios și modest, închis în sine, punând totul în artă pe seama meșteșugului, a tehnicii pe care - zicea el - nu ajungi niciodată să o stăpânești pe deplin”, spune Petru Comarnescu (Comarnescu Petru - N. N. Tonitza - Buc. 1962, pag. 39
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
document important lăsat urmașilor, intuind parcă atitudinea posterității față de opera sa. La 73 de ani își scrie testamentul, împărțind bu- nurile între soție și fiica sa, Viorica Atanasiu. Reținem, de asemenea, ca semnificative dona- țiile pregătite cu grijă și făcute Pinacotecii din Iași, selecționând cele mai bune lucrări și aco- perind prin reprezentare întreaga arie tematică, în așa fel încât viitorul cercetător să aibă po- sibilitatea unei analize critice complete. Pri- mele donații le face în 1873, trimițând în semn de
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]