229 matches
-
cervicale, deplasându-vă dinspre suprafața umerilor în sus pe gât, spre baza cutiei craniene, continuând apoi pe cutia craniană, peste creștetul capului, până în vârful frunții și apoi coborând din nou spre gât. În afară de faptul că stimulează direct glandele pituitară și pineală prin vibrațiile imprimate cutiei craniene, acest exercițiu atrage și energie spre cap, ajută la relaxarea mușchilor tensionați ai gâtului și stimulează microcirculația la nivelul creierului. Pentru lovirea ușoară a timusului, folosiți rândul din mijloc de oase ale degetelor de la o
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
și activează secrețiile sale de substanțe imunitare. Lovirea ușoară a timusului stimulează și inima și ajută la eliberarea toxinelor care afectează plămânii. A B C Fig. 9. Cele „Trei Ciocniri”: Lovirea ușoară a capului și a gâtului (glandele pituitară și pineală) Lovirea ușoară a rinichilor (glandele suprarenale) Lovirea ușoară a inimii (timusul) Pentru lovirea ușoară a rinichilor și a glandelor suprarenale, folosiți dosul palmelor pentru a lovi ușor rinichiul drept și cel stâng, alternativ, de sus în jos. Vibrațiile se deplasează
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
și determinând-o să urce de-a lungul șirei spinării. De asemenea, stimulează și echilibrează nervii de la nivelul gâtului și ajută la alinierea vertebrelor cervicale. A B C Fig. 30. Cele „trei Loviri”: lovirea ușoară a capului (glandele pituitară și pineală) lovirea rinichilor (glandele suprarenale) lovirea inimii (timusul) Cele Trei Loviri (fig. 30) Cele trei loviri ușoare și beneficiile lor au fost deja discutate la pagina 146. Atunci când este efectuată ca pregătire pentru practica qi gong, lovirea ușoară a capului (glanda
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
glandele suprarenale) lovirea inimii (timusul) Cele Trei Loviri (fig. 30) Cele trei loviri ușoare și beneficiile lor au fost deja discutate la pagina 146. Atunci când este efectuată ca pregătire pentru practica qi gong, lovirea ușoară a capului (glanda pituitară și pineală), inimii (timusul) și a rinichilor (glandele suprarenale) stimulează secrețiile acestor glande vitale, echilibrând, astfel, întregul sistem endocrin și furnizând resurse abundente de esență hormonală puternică, pentru a fi transformată în energie în timpul practicii principale. Acest exercițiu îmbunătățește reacția imunitară generală
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
în interiorul cutiei craniene, de 36 de ori. A B Fig. 41. Baterea Tobei Cerești: încrucișați arătătoarele peste degetele mijlocii loviți partea posterioară a cutiei craniene cu arătătoarele Beneficii: ajută la îndepărtarea energiei excesive de la nivelul cutiei craniene. Vibrațiile stimulează glandele pineală și pituitară și ajută la echilibrarea funcțiilor emisferelor dreaptă și stângă. Elimină statica mentală din creier, pregătind mintea pentru meditația prin nemișcare, după o rundă de exerciții prin mișcare. Limpezirea corpului Metodă: frecați palmele una de alta până se încălzesc
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
luminoase de la retină, este implicat în reglarea ritmului circadian endogen și integrarea proceselor comportamentale, fiziologice și biochimice ale organismului dependente de variațiile și evoluția mediului înconjurător. Experimental s-a demonstrat implicarea nucleului suprachiasmatic în stimularea secreției de melatonină de către glanda pineală, cu consecințe funcționale importante asupra ritmului somn-veghe. După Moore (2007), nucleul suprachiasmatic îndeplinește rol de pacemaker al reglării veghe-somn cu participarea variațiilor melatoninei pineală, cu valori maxime nocturne (fig. 7). Regiunea mijlocie (tuberală) a hipotalamusului conține în zona periventriculară nucleul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mediului înconjurător. Experimental s-a demonstrat implicarea nucleului suprachiasmatic în stimularea secreției de melatonină de către glanda pineală, cu consecințe funcționale importante asupra ritmului somn-veghe. După Moore (2007), nucleul suprachiasmatic îndeplinește rol de pacemaker al reglării veghe-somn cu participarea variațiilor melatoninei pineală, cu valori maxime nocturne (fig. 7). Regiunea mijlocie (tuberală) a hipotalamusului conține în zona periventriculară nucleul arcuat implicat în reglarea comportamentului alimentar și nucleii ventromedian și dorsomedian a căror lezare determină hiperfagie și obezitate. I.2.1.3. Complexul hipotalamo-hipofizar
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
dendro-dendritice reprezintă o formă de neurotransmisie originală, în comparație cu transmisia axo-dendritică sau axo-somatică clasică. Au mai fost descrise sinapse somato-dendritice și somato-somatice (Famiglietti, 1970; Wong, 1970) la unele amfibii și la mamifere, în ganglionul simpatic, în nucleul geniculat lateral, în glanda pineală. În ambele tipuri de sinapse, elementul presinaptic este reprezentat de corpul neuronal (pericarion). Un alt tip de sinapsă este sinapsa în panglică (ribbon synapse), întâlnită la nivelul retinei, unde procesul axonal al unei celule stabilește contact sinaptic cu procesele juxtapuse
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
serotonina aflată în organism se găsește la nivelul tubului digestiv, 8% în trombocite și doar 2% în sistemul nervos central. Țesuturile cele mai bogate în serotonină sunt celulele enterocromafine ale tubului digestiv, nucleii rafeului median din trunchiul cerebral și glanda pineală. Rolul de mediator chimic central al serotoninei este mai evident la nivelul nucleilor reticulari ai rafeului din trunchiul cerebral. De la nivelul acestora pleacă o serie de căi ascendente spre talamus, hipotalamus, aria postrema, substanța cenușie periventriculară, scoarță și cerebel, precum și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
morfo-funcționale diferite ale aparatului genital masculin și feminin, reglarea neurohormonală a activității lor secretorii și sexuale întregite de reacțiile complexe somato-vegetative, ale comportamentului sexual, bazele biologice ale reproducerii la bărbat și femeie depășesc cadrul subiectului abordat. II.7.9. GLANDA PINEALĂ Glanda pineală sau epifiza este o mică glandă endocrină de mărimea unui bob de mazăre la om, situată central între emisferele cerebrale pe peretele postero-superior al ventriculului III. Transformată în timpul dezvoltării filogenetice din organ fotoreceptor (al treilea ochi) în formațiune
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ale aparatului genital masculin și feminin, reglarea neurohormonală a activității lor secretorii și sexuale întregite de reacțiile complexe somato-vegetative, ale comportamentului sexual, bazele biologice ale reproducerii la bărbat și femeie depășesc cadrul subiectului abordat. II.7.9. GLANDA PINEALĂ Glanda pineală sau epifiza este o mică glandă endocrină de mărimea unui bob de mazăre la om, situată central între emisferele cerebrale pe peretele postero-superior al ventriculului III. Transformată în timpul dezvoltării filogenetice din organ fotoreceptor (al treilea ochi) în formațiune neurosecretoare, pineala
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pineală sau epifiza este o mică glandă endocrină de mărimea unui bob de mazăre la om, situată central între emisferele cerebrale pe peretele postero-superior al ventriculului III. Transformată în timpul dezvoltării filogenetice din organ fotoreceptor (al treilea ochi) în formațiune neurosecretoare, pineala este inervată în mod predominent de fibrele simpatice ale ganglionului cervical superior. O inervație parasimpatică derivată de la ganglionii otic și sfenopalatin este. de asemenea, prezentă. Inervația glandei pineale deși pare a fi exclusiv vegetativă, prezintă conexiuni nervoase cu formațiunile diencefalice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în timpul dezvoltării filogenetice din organ fotoreceptor (al treilea ochi) în formațiune neurosecretoare, pineala este inervată în mod predominent de fibrele simpatice ale ganglionului cervical superior. O inervație parasimpatică derivată de la ganglionii otic și sfenopalatin este. de asemenea, prezentă. Inervația glandei pineale deși pare a fi exclusiv vegetativă, prezintă conexiuni nervoase cu formațiunile diencefalice, rinencefalice și mezencefalice învecinate (fig. 148). Acestea fac posibilă participarea pinealei la reacțiile neuroendocrine determinate de complexul hipotalamo-hipofizar pe de o parte și rinencefal pe de alta. Principalul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cervical superior. O inervație parasimpatică derivată de la ganglionii otic și sfenopalatin este. de asemenea, prezentă. Inervația glandei pineale deși pare a fi exclusiv vegetativă, prezintă conexiuni nervoase cu formațiunile diencefalice, rinencefalice și mezencefalice învecinate (fig. 148). Acestea fac posibilă participarea pinealei la reacțiile neuroendocrine determinate de complexul hipotalamo-hipofizar pe de o parte și rinencefal pe de alta. Principalul hormon pineal este derivatul indolic al triptofanului denumit melatonină rezultată din transformarea în 5-hidroxitriptamină (serotonina) la nivelul pinealocitelor secretoare. Eliberarea variabilă a melatoninei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și a fotoperiodicității. Secreția de melatonină este stimulată de întuneric și inhibată de lumină. Ea crește de până la 10 ori în timpul nopții pentru a reveni la valorile bazale în cursul zilei. Melatonina este considerată hormon al întunericului. Ochii informează glanda pineală asupra absenței sau prezenței luminii pe calea nervoasă care trece prin nucleul suprachiasmatic. Fotoreceptorii retinieni preiau semnalele luminoase și le transmit la pineală pe căi diferite de cele care realizează percepția vizuală. Fluctuațiile secreției de melatonină contribuie la adaptarea ritmurilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a reveni la valorile bazale în cursul zilei. Melatonina este considerată hormon al întunericului. Ochii informează glanda pineală asupra absenței sau prezenței luminii pe calea nervoasă care trece prin nucleul suprachiasmatic. Fotoreceptorii retinieni preiau semnalele luminoase și le transmit la pineală pe căi diferite de cele care realizează percepția vizuală. Fluctuațiile secreției de melatonină contribuie la adaptarea ritmurilor biologice ale organismului la variațiile luminii externe. Lumina continuă produce hipertrofie testiculară la bărbați și prelungirea estrului la femeie. Întunericul, dimpotrivă, induce involuția
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
efectelor inhibitorii ale hormonilor implicați în reproducere inhibarea secreției de ACTH, hormoni tiroidieni și corticosuprarenali melatonina exercită o serie de alte roluri începând cu cel de veritabil ceas biologic reglator al ritmului veghe-somn, prevăzut cu proprietăți hipnogene. Spre deosebire de hipofiză, glanda pineală se comportă mai mult ca „reglator al reglatorilor” decât ca organ de comandă și control direct al unor teritorii efectoare periferice. II.7.9.1. Reglarea secreției hormonale pineale Se efectuează pe cale predominant nervoasă, cu participarea sistemului simpatico-adrenergic. Variațiile determinate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reglator al ritmului veghe-somn, prevăzut cu proprietăți hipnogene. Spre deosebire de hipofiză, glanda pineală se comportă mai mult ca „reglator al reglatorilor” decât ca organ de comandă și control direct al unor teritorii efectoare periferice. II.7.9.1. Reglarea secreției hormonale pineale Se efectuează pe cale predominant nervoasă, cu participarea sistemului simpatico-adrenergic. Variațiile determinate de întuneric și lumină sau de diversele suprasolicitări simpatice influențează, prin noradrenalina eliberată, procesele de formare și eliberare a melatoninei. Integritatea inervației simpatice constituie de altfel condiția obligatorie a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
conștiința cerebrală, ea însăși putând fi afectată, ci de către subconștient. Psihicul, așa cum este el definit este sub directa influență a acestui subconștient. Ca structuri fizice, sistemul nervos autonom este sub direct control al hipotalamusului, al glandei pituitare (hipofiza) și glandei pineale (epifiza), aceste două din urmă fiind și centri psihici, sediu al chakrelor dintre cei mai importante ale corpului. În consecință subconștientul nostru este strâns legat de dimensiunea psihică a ființei noastre. De fapt, putem spune că el este chiar unul
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ne trezi centri noștri psihici. De aici, în directă relație cu universul prin arcul reflex noetic, se dezvoltă personalitatea, atma individuală, arcul reflex al atmei cum l-am definit noi. Mecanismele prin care pot fi stimulate funcționarea psihică a glandei pineale, a glandei pituitare, a tiroidei, a timusului, a inimii, a suprarenalelor și a plexului solar sunt apanajul forțelor oculte care sunt utilizate de adepții multor societăți secrete și care nu constituiau în vechime o taină decât pentru cine nu dorea
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
in the head...1101. Thomas Willis 1102 interpretează că omul are un suflet dualist (sensitiv și rațional), remarcând primele două arcuri reflexe descrise de noi, ultimul fiind plasat în creier, în corpul calos, de Dumnezeu, iar René Descartes în glanda pineală, văzută și azi ca rudiment al celui de-al treilera ochi. Emanuel Swedenborg considera cortexul cerebral și ganglionii bazali ca centru al motilității umane, creierul fiind sediul acceptat al experiențelor religioase. Dualismul cartezian prin care înțelepciunea sufletului nu se poate
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
voluntare pe care le îndeplinim prin intermediul sistemului nervos. Subconștientul, este însă o formă de conștiență care rezultă din multiplele activități ale hipotalamusului care este creierul sistemului nervos vegetativ. Hipotalamusul activează în directă legătură cu glanda pituitară (hipofiza) și cu glanda pineală (epifiza), aceste două glande fiind contrapartidele fizice a doi centri psihici dintre cei mai importanți, adică centrul pituitarian și centrul pinealian 1308. Așadar subconștientul este strâns legat de dimensiunea psihică, fiind chiar una dintre manifestările majore ale conștiinței psihice, receptor
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
este incomplet dezvoltată la nounăscutul prematur și chiar la nou-născutul normal; dezvoltarea ei continuă și după naștere. În sistemul nervos central există zone lipsite de barieră hematoencefalică: organele circumventriculare adică structuri nervoase din jurul ventriculului III și IV. Acestea sunt glanda pineală, eminența mediană, neurohipofiza, organul subfornical, aria postrema, organul subcomisural, organum vasculosum al laminei terminale [3,5]. Aceste regiuni trebuie să răspundă prompt și nemediat la factori specifici prezenți în circulația sistemică. Bariera hemato-encefalică reglează schimburile între circulația sanguină și fluidele
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
celulele neuroepiteliului primitiv generează 6 tipuri celulare (106, 105, 102, 101, 97, 96): 1. Meningoblaste, care, la rândul lor, generează celule meningee endoteliforme. Precizăm că și mezoblastele pot genera: celule meningee endoteliforme, microgliale și celulele tecilor SCHWANN. 2. Celule parenchimatoase pineale. 3. Celule epiteliale ale plexurilor coriode. 4. Celule spongioblastice primitive, care dau naștere la: 4.1. Celule spongioblastice ependimare, din care nasc celule ependimare. 4.2. Celule-spongioblastice bipolare, din care-nasc spongioblastele unipolare, care generează, la rândul lor, astroblastele. Din astroblaste
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
2. TUMORI INFILTRATIVE V.1. TUMORILE EXPANSIVE La rândul lor, se împart în: V.1.1. TUMORI EXPANSIVE ÎNCAPSULATE V.1.1.1. Schwannoamele V.1.1.2. Meningioamele V.1.1.3. Ependimoamele intraventriculare V.1.1.4. Tumorile pineale. V.1.2. TUMORI EXPANSIVE NECAPSULATE V.1.2.1. Glioamele V.1.2.2. Sarcoamele. V.2. TUMORILE INFILTRATIVE Se subîmpart în: V.2.1. TUMORI INFILTRATIVE CIRCUMSCRISE V.2.2. TUMORI INFILTRATIVE DIFUZE V.2.1. Tumorile infiltrative
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]