3,133 matches
-
ca pe ață / Spre hăul pe care e Punte - Hristos! // Eu știu: precum iarba, cuvântu-mi vă spală / Picioarele goale - și neputincios / Nespusele-mi taine, să lepăd pe coală - / Vă rog, doar: urmați-L pe Domnul Hristos! // Cu slabe puteri, pipăind precum orbii, / Târaș, bâjbâind, numai suflet și os - / Anină-ne, Doamne, de fluierul vorbii, / Să fim doar Lumină, în Domnul Hristos! / 12 martie 2008. Adevăruri cutremurătoare rostește poetul în “Cum a murit veșnicia la sat” - replică a sintagmei lui Lucian
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_vamesului_mantuit_jianu_liviu_florian_imnurile_fatarniciei_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
vreme, dar uite că vocea aia n-am mai auzit-o și Ionu nost’ îi dus... „ Vru să-l strige pe omul ei , dar simți că fălcile i se încleștară , ridică încet mâna stângă să-l trezească dacă a adormit . Pipăi perna... dură o veșnicie. Patul era gol... Pe masă o porție de mâncare era întreagă... Și în seara asta. Ca în toate serile din urmă * Omul ei o privea și ea îl vedea îndepărtându-se peste vii și peste păduri
TRECEREA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1487328398.html [Corola-blog/BlogPost/383496_a_384825]
-
2000. Shinya a petrecut Anul Nou în România, în familia noastră și, l-a adus special pentru a cunoaște și noi una din mâncărurile japoneze tradiționale. Odată cu el a adus un grătar și încă alte ingrediente. Când îl privești și pipăi seamănă cu un săpun. Modul de preparare: Ca să poată fi consumat, altfel n-are gust și-ți poți rupe dinții în el, Shinya l-a fript pe grătar pentru că numai așa se înmoaie devenind moale și elastic apoi l-a
JAPONIA-MISTER ŞI FASCINAŢIE(JURNAL DE CĂLĂTORIE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Japonia_mister_si_fascinatie_jurnal_de_floarea_carbune_1356966055.html [Corola-blog/BlogPost/350827_a_352156]
-
de Horez.// De iau în palme un bulgăre/Din marginea câmpului unde zarea a îngenuncheat/lutul îmi seamănă./ Poate-s oasele străbunilor mei/ceva din înțeleptul suflet respirând/ în conturul măsurat./ Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte/ Și-l pipăi simțindu-i respirația/în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul/cu străluciri solare.// Când mănânc pâinea, urcă până la mine/Neamurile noastre toate,/seva înțelepciunii, adusă până la noi/de limba ce-o vorbesc.// Patria îmi este Limba
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII by http://uzp.org.ro/ziua-limbii-romane-sarbatorita-la-malul-marii/ [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
fete au fost ciufulite, dacă se legau de ea. Ana era discretă, nu spunea nimănui ce năzdrăvănii făcea sora ei prin pădure, că de, băieții din sat nu erau mai deosebiți decât alții, știau și ei să pupe și să pipăie o fată naivă cum era Eleonora. Poate că nu era chiar așa de naivă cum credea Ana despre ea, ci mai repede curioasă să descopere noi senzații pe care le poate simți o fătucă de paisprezece ani. Cu un an
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
la brâu nepoții alergau ca nebunii unul după altul cu cănile pline de apă. Bătrânul intră pe portița îngustă dinspre agud și se strecură în chiler ignorându-i. Apucă de coadă un ibric, îl strecură în găleata plină de sub masă, pipăi cu buzele brăzdate de arșiță și praf lichidul rece sorbindu-l mai apoi cu nesăț. Era de la moș Mănlache, proaspătă și bună la gust. - Pe lumea cealaltă Dumnezeu l-o fi iertat, că mare bine o mai făcut când o
Sub aripi de agud by http://balabanesti.net/2011/12/13/sub-aripi-de-agud/ [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
era făcută ghemotoc, după ușă. Lenica și Anica se uitau mirate una la alta. Mărin s-a repezit la Anica, zicându-i îngrozit: - Mamă, unde ți-e barișu'? Nu vezi că stai cu conciu' gol, în fața lu' bâtu? Anica își pipăi capul. Când dădu de conciul gol, fu în stare să-și ridice fusta, ca să și-l acopere. - Aoleooo!, strigă speriată - și o luă la fugă, intrând în casă. Mai mare rușine ca asta nici că se poate! Femeie măritată și
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_oameni_de_nisip_roman_trilo_ioana_stuparu_1383638612.html [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
Cu atât mai mult cu cât pașii celor uzi nu lăsau nici o urmă, iar ai celor uscați lăsau pe trotuar o pată de apă, care dispărea totuși destul de repede. Și atunci m-a cuprins și pe mine îndoiala. Mi-am pipăit hainele dar mâinile mele alunecau peste ele fără să le atingă. Atunci am vrut să-mi privesc mâinile și ducându-le în fața ochilor am văzut că păreau bolnăvicioase și pline de sânge. Acestea nu erau mâinile mele. Nu erau nici
PUNTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Puntea_0.html [Corola-blog/BlogPost/340730_a_342059]
-
-n brață; Puteri fără pereche În prag de dimineață. Cu degete lungi, calde, Pe pielea-mi înăsprită O simt cum că mă arde De lacomă - iubită. Mă răsucesc sub cergă Și ea mă dezvelește; E ceva ce ne legă Pe pipăit... orbește? Se dă ora exactă, Ce nu-mi convine mie; Că-n noaptea asta toată Zăcui de insomnie. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: INSOMNIE / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1386, Anul IV, 17 octombrie 2014. Drepturi
INSOMNIE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1413534807.html [Corola-blog/BlogPost/383813_a_385142]
-
2015 Toate Articolele Autorului Nu se știe cine se trezi primul. Mormăieli se auzeau din mai multe părți, însă lumina o aduse Miramoț. Printr-o fericită întâmplare, micul rucsac pe care îl purta în spate păstrase intact iepurașul în cădere. Pipăind din poziția culcată în care se găsea, simțise pielea fină a rucsacului undeva spre șoldul drept. Înfrângându-și orice teamă de întuneric și de întâmplarea recentă, desfăcuse pe dibuite rucsacul și aproape lăcrimă când își dădu seama că obiectul era
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1438495078.html [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
lui: -Copii, unde sunteți?! Veniți repede încoace, dacă puteți, s-a întâmplat ceva... incredibil! Pe rând, lumina poposi pe chipul lui Flower-Power, al lui Doc, al Patriarhului, al Diplomatului, al Solitarului. Papa nu se supuse imediat examinării. Râdea în hohote pipăindu-și singur fața: -Baieți, mi-am pierdut mustața și barba în cădereeee! Ha, ha, ha...Și tenul meu, ce fresh e! Le iau pe doamne, ce mai! Nici Babacul nu se lăsă mai prejos: -Și eu - mustața! Îmi șade bine
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1438495078.html [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
el! Nu i-a trecut nici la vârsta asta?! se pronunță cu aceeași obidă Papa. Trecut acest mic intermezzo, toată lumea tăcu uimită, dar și ușor amuzată, descoperindu-și chipurile adolescentine. După ce-și priviră îndelung unul altuia trăsăturile întinerite, își pipăiră fețele, brațele, părul pentru autoîncredințare, căzură cu toții într-o stare de apatie paralizantă, totuși... Iepurașul se odihnea pe solul subteran - sau ce-o fi fost. Sub palme toți simțeau stânca rece, puțin umedă... La un timp, Americanul luă iar inițiativa
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1438495078.html [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
hilară, însă: toți purtau uniformele de liceu, sarafane bleumarin și bluze albe cu mâneci scurte - fetele, pantaloni și cămăși albe - băieții, tot cu mâneci din economie. Și frigul, și ultima descoperire îi făcură să le clănțăne dinții grozav. Patriarhul zise pipăindu-și mandibula: -Mai să fie! Cred că mi-au revenit și măselele de minte! De le-aș fi avut și aseară, n-aș mai fi lăsat purcelul nemâncat pe jumătate! Reacționară cam leșinat la glumă, căci o amețeală le dădea
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1438495078.html [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > MUGURE DE-ARIPĂ Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Îmi pipăi omoplatul uneori, Cu ochii ațintiți adânc în nori Și întrebându-mă în pripă: Să fi avut cândva aripă? Iar de-am avut-o, când a fost?... De-mi are întrebarea rost, Înseamnă că demult, cândva, Strămoșul meu chiar le avea
MUGURE DE-ARIPĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1453055053.html [Corola-blog/BlogPost/373741_a_375070]
-
am avut-o, când a fost?... De-mi are întrebarea rost, Înseamnă că demult, cândva, Strămoșul meu chiar le avea... Și înger tainic, pământesc, Îl văd, în cinul îngeresc, Zburând pe-acord de lerui-ler Între pământ și ‘naltul cer. * Îmi pipăi omoplatul uneori, Cu ochii ațintiți adânc în nori, Făcând de întrebări rispă: De ce, doar urmă de aripă? Și cum de noi, în timpul nostru, Pierdut-am zborului tot rostul? * Îmi pipăi omoplatul uneori, Cu ochii ațintiți adânc în nori Și mult
MUGURE DE-ARIPĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1453055053.html [Corola-blog/BlogPost/373741_a_375070]
-
pe-acord de lerui-ler Între pământ și ‘naltul cer. * Îmi pipăi omoplatul uneori, Cu ochii ațintiți adânc în nori, Făcând de întrebări rispă: De ce, doar urmă de aripă? Și cum de noi, în timpul nostru, Pierdut-am zborului tot rostul? * Îmi pipăi omoplatul uneori, Cu ochii ațintiți adânc în nori Și mult mă mir cum poți să cazi Dinspre un ieri înspre un azi Și cum, așa, din clipă-n clipă Rămâi cu-n mugure de-aripă. * Acum, în iarna mea de-
MUGURE DE-ARIPĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1453055053.html [Corola-blog/BlogPost/373741_a_375070]
-
pus să fiu urmărit. Chiar și regele m-a luat la întrebări. - Sper că acum nu te urmărește nimeni! Balaurul ridică unul dintre capete, adulmecând aerul umed al nopții. Mâncarea asta acoperă alte mirosuri. Ai dat de vrăjitoare? Regele își pipăi sabia, ascuns printre tufișuri. Se apropie mai mult de gura peșterii, ca să nu-i scape nimic din ce se petrecea între balaur și tânărul slujitor. - Vrăjitoarele se adună la palat numai dacă regele le cheamă. Nu am aflat încă unde
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1476253571.html [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
văzut roșu. Dâre de sânge se prelinseseră de pe etajera de porțelan peste chiuvetă. Părul mi se zbârlise pe șira spinării mai ales când am descoperit bucata de nas răsturnată lângă paharul cu perii de dinți. L-am luat, l-am pipăit. Era rece și vinețiu. L-am mirosit. Avea un iz de tutun prost. Cutremurat, l-am scăpat în chiuvetă. Mâinile-mi erau pline de sânge. Cu mișcări dezordonate, am reușit să deschid robinetul cu apă rece. Pe celălalt n-avea
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1474648450.html [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
că nu mai poate fi nimic între noi? - Și eu ți-am spus că așa nu se va termina cum vrei tu, după ce ai adus în sufletul meu tot iadul. În acest timp Viorel încerca să o sărute, să o pipăie pe sâni, apoi cu mâna infiltrată sub fusta fetei, încerca să-i dea chiloții jos. - Ajutor, striga fata, dar parcă glasul îi era sugrumat de teamă. Lasă-mă, criminalule! Chiar în acel moment nu mai simțea nicio atracție față de el
CAP. XVI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427606642.html [Corola-blog/BlogPost/377214_a_378543]
-
ca un val de căldură și mă întreb: cine ești tu, cine sunt eu, cine suntem noi?” Eu eram cuprinsă de căldura trupului tău și de răsăritul soarelui și-ți zâmbeam: „câteodată sunt gândul care mă întrece pe mine mă pipăi să văd dacă mai trăiesc alături de tine. Mă întreb: „Cine sunt eu, cine ești tu, cine suntem noi?” La sfârșitul acestei întâlniri, bărbații-poeți prezenți ne-au dăruit flori, ne-au servit cu fursecuri, prăjituri, sucuri. A fost o atmosferă destinsă
DRAGOBETELE LA ROMÂNI ŞI MĂRŢIŞORUL- FOTOREPOERTAJ DE LA LIGA SCRIITORILOR DIN BUCUREŞTI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 by http://confluente.ro/Dragobetele_la_romani_si_martisorul_vasilica_ilie_1330258260.html [Corola-blog/BlogPost/346847_a_348176]
-
alții hotărâți, cu destinații precise. Ștefan, un tânar arhitect, în vârstă de 36 de ani, înalt bine legat, privește prin geamul termopan al apartamentului situat la etajul 3, lumea de afară. De altfel,ochii săi de un albastru intens doar pipăie atmosfera dezolantă a orașului dar nu observă nimic din zbuciumul crengilor golașe ale teilor care se caută ca niște frați, împreunându-și mâinile rebegite, ci doar scanează viermuiala dezordonată a oamenilor sau mișcarea silențioasă ori scrâșnită a pneurilor mașinilor pe
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1456255738.html [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
tare pe care emoțiile îl ocolesc, el se așează cu oarecare sfială pe scaunul liber din fața domnișoarei speciale și se interesează de condițiile unei eventuale conversii a creditului său. Acum îi aude glasul, unul politicos, cald și mătăsos care îi pipăie inima. Dogoarea sunetelor îl învăluiesc cu o dulceață îmbietoare. Sclipirile șăgalnice ale ochilor căprui îl amețesc ca un vin bun,iar dorința de a fi aproape de această ființă încântătoare îl înlănțuiește ca o ispită fierbinte, de neoprit. Ea explică lin
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1456255738.html [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
mâinile lor se ating pentru prima dată și fiorii îi cuprind instantaneu. Poate că își amintesc amândoi citatul lui Stendhal “Cea mai mare fericire pe care o conferă dragostea e prima atingere a mâinilor a doi îndrăgostiți”. Ochii lor se pipăie, se cuprind, iar trupurile se topesc în furtuna simțurilor carnale. Ștefan se apleacă și îndrăznește un sărut. Ea zâmbind, își deschide buzele primitoare și îi răspunde mai întâi timid, dar într-un fel destul de tentant. El reia și împreunarea buzelor
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1456255738.html [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
urgentează, mă anunță că nu am prea multă vreme de adăstat asupra cuvintelor. Ca un vrășmaș, îmi pune la grea încercare zăbava cerută de scris, se scurge pe lângă mine nemilos de repede, încât abia pot să întind mâinile ca să-i pipăi secundele. Pe de altă parte, zâmbetul izvorât din încrederea în triumful binelui și al frumosului în viață este acela care a dat forță scrisului meu, ajutându-l să nu se împleticească printre lumini gata să se stingă, printre ecouri surde
CUVÂNT ÎNAINTE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_zambind_vie_elena_buica_1363580490.html [Corola-blog/BlogPost/342184_a_343513]
-
tăiat, cum ați spus! -Eu văd că i-ai tăiat pe lat! -Dumneavoastră nu vedeți, dacă a-ți vedea nu a-ți zice că i-am tăiat pe lat! -Vino cu usturoiul la mine, să văd, eu! Il duceam, îl pipăia după care îmi spunea să-l pun în tigaie. Cu timpul m-am obișnuit. Mă corecta când greșeam cuvinte sau pronunția căci îi rugasem chiar eu acest lucru și el o făcea, bucuros. Mi-a fost de folos corectările acelea
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465000432.html [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]