221 matches
-
fi trebuit să continue. Sunt proiecte și proiecte. De fapt, până la urmă ce este rău în faptul că Biserica Ortodoxă, ca Biserică Națională, va avea o catedrală mare, monumentală, spectaculoasă? Cum i-ar fi stat lângă Palatul Parlamentului unei bisericuțe pipernicite, amărâte și... din lemn? Probabil că unii ar fi exultat privind imaginea asta caricaturală. Și apoi, iată, cu bani mulți și în totalitate de la contribuabili s-a facut o Arenă Națională, și bine că s-a făcut. S-a construit
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
astfel bani suplimentari la bugetul statului. Mai mult, având în vedere estimările, care semnaleză profitabilități deosebite în acest domeniu, voi propune chiar Guvernului să acorde unele stimulente importante pentru încurajarea acesteia. Ultima întrebare a venit de la un senator timid și pipernicit, pe care prea puțini îl cunoșteau. Stătea, de regulă izolat, într-o margine de sală, iar la discuții nu prea avea loc să se bage, dar când o făcea totuși, stârnea ilaritatea întregii săli cu subiectele puerile pe care le
POVESTE de LIVIU GOGU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360066_a_361395]
-
loc era așa numita „Cărămidărie”, un teren plin de scobituri și tranșee, pentru că de acolo se săpa argilă pentru sobe sau pentru unsul caselor. În râpile care mărgineau terenul creșteau tufișuri dese și înțepătoare de cacadâr și de turț, pruni piperniciți și peri pădureți cu fructe mărunte și strepezitoare. În celălalt capăt al orașului, în mahalaua Cutului, gunoaiele se aruncau în râpa pârâului Cacaina. Un octogenar sucevean îmi povestea că, în anii copilăriei sale, slujbașii de la salubrizare își hurducau tomberoanele pe
PRIN MAHALALELE SUCEVEI DE ALTĂDATĂ de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341662_a_342991]
-
cu fosta mea profesoară de biologie, le-au spălat în cada ei de un alb imaculat și mi le-au adus în cutii”, spune creatoarea grădinii suspendate, care le-a dat o viață nouă. „Am luat de milă un ienupăr pipernicit ca să îl salvez. Și l-am salvat” A început să adune felurite specii de plante în urmă cu patru ani, când s-a mutat într-un apartament nou, pe care l-a vrut neapărat cu terasă. Pe atunci avea doar
Cum s-a născut „grădina suspendată” de la marginea Bucureștiului. „Căram singură pământ cu trolerul. Scârțâia din toate încheieturile” () [Corola-blog/BlogPost/338054_a_339383]
-
o zbughi afară. Era îmbrăcat într-un pulovăr vechi și scămoșat de atâta purtat și o pereche de pantaloni pe măsură. Să fi avut vreo zece ani, deși după privirea vioaie și șmecheră, îi dădeai mai mult, iar după trupul pipernicit, mai puțin. - Unde fugi, mă Ionică? Vino-ncoa, că te-oi răci și-apoi oi vede` ce curele ți-oi da! Parcă n-ai ave` alte încălțări, taman teneșii ăia rupți i-ai găsât? se auzi o voce spartă de
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]
-
Manuscris > Cugetari > STATUL ȘI POMANA. Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1398 din 29 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Nu vă grăbiți să apăsați butonul telecomenzii. Departe de mine a reclama (de la a face reclamă) țoiului de țuică, micului pipernicit, găleții sau a simplului pix dat orășenilor în onoarea partidului stat. Cam pe acolo bat. Statul și-a găsit proprietarul în conducerea unor partide care și-l însușesc. O fi bine, o fi rău nu știu. Dar nici nu sunt
STATUL ŞI POMANA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374487_a_375816]
-
să-l scoată și pe Norocel, îngropat alături de el. -Care, mă, sfrijitul ăsta? întrebă un Vânt Lățos. -Da, spuse Mărțișor, este fratele meu.. dacă mă luați prizonier, nu mă despărțiți de el. -Ha, ha, ha, râseră namilele, să luăm și pipernicitul! - Legați-i! urlă Negru-Cioară. Matahalele se năpustiră asupra lui Mărțișor, care-l ținea îmbrățișat sub el pe Norocel. Răpus de cei care s-au repezit asupra lui, se dădu prins și legat cu frânghii de gheață. După ce îl legară și
MĂRŢIŞOR-20 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373014_a_374343]
-
încoace, vărsând această masă de mizerie umană pe malul de dincolo de Bug. Erau reprezentate toate vârstele, de la șase luni până la nouăzeci și unu de ani. Un amestec de cele mai diverse înfățișări: unii cu aspect fizic desăvârșit, alții slăbănogi, cocoșați, piperniciți, un orb, tineri și tinere în floarea vârstei, bătrâni, copii, sugaci. Muncitori pentru Organizația Todt. Am fost iar încărcați în camioane. Înainte de a le pune în mișcare, nemții de la Wehrmacht și cei de la Organizația Todt cerură fiecăruia banii pe care
DE ZIUA HOLOCAUSTULUI, 9 OCTOMBRIE 2009 de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344942_a_346271]
-
o carte. De la ferestra unui bloc, se aud sacadat sunete de toaca. O soartă toaca și bate cu nădejde, o vânata albă coapta. O clipă de viață a unei liniști de viață. Jos se aude cum o altă soarta, insă pipernicita, târârie tomberoane cu gunoi. O greșeală a cetății, în maiou alb, cu coturile sprijinite de balustrata balconului, cu un borbârnac trimite chiștocul țigării, exact pe capota mașinii vecinului de dedesupt. Fumătorul face ghemotoc pachetul gol, și-l aruncă drept unde
NEBUNUL de VIOREL MUHA în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345941_a_347270]
-
mormânt roman. Pe masă zace un ceaslov „Închis ca Într-o ladă, Într-o legătură de argint masiv aurit, lucrat cu motive ciudate și Încrustat cu briliante și rubine mici”, și chiar alături de el „stă chircit un monstru urât și pipernicit, un Lar, poate, scos cu prilejul săpăturilor din câmpiile Însorite ale Siciliei celei roditoare de grâu”. Câteva bronzuri antice sumbre contrastează „cu raza palidă a două nobile Christi Crucifixi, unul dăltuit În fildeș, celălalt modelat din ceară”. Avea tăvile lui
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
care îmi apăruse întotdeauna în fața ochilor cu fastul palatelor sale, în ceasurile de glorie ale istoriei ei, s-a arătat brusc sub înfățișarea unui sat din nord, unde casele joase se chirceau în spatele unor garduri rare de mărăcini, unde copacii piperniciți fremătau sub vântul iernii. Surprinzător, m-am simțit foarte apropiat și de strada aceea noroioasă, și de ostașii bătrâni condamnați să cadă într-o luptă inegală. Nu, nu era nimic patetic în demersul lor. Nu erau eroi care-și arătau
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
șaisprezece ani și că el nu fusese mai mare de câteva luni. Misterul nașterii sale îi înflăcărase de multe ori imaginația. Printre Pustnici se aflau și oameni care refuzau să trăiască după legile satelor și care cultivau un copac negru pipernicit, care să le dea destule fructe doar pentru ei, nici prea multe pentru a atrage animalele, dar nici prea puține, astfel încît să aibă ce mânca. Bănuia că mama lui fusese izgonită tocmai fiindcă crezuse în ceea ce credea și el
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
individul dispune de o singură soluție: să consimtă la ceea ce-l face să fie ceea ce este. Libertatea lui se rezumă la a voi ceea ce se întâmplă sau chiar la a îndrăgi orice epifanie, oricare i-ar fi formula. Epicur, șubred, pipernicit, firav de constituție, teoretizează un hedonism ascetic; Lucrețiu, despre care se crede că avea o sănătate mai robustă, legitimează teoretic un alt raport cu dorințele și cu plăcerile. Pus în fața pasiunii amoroase, de exemplu, poetul roman pare mai apropiat de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Strigăt - marca rostitorului detașat o clipă, spre a se retopi în colectivitatea supusă aceluiași destin. Placheta Întoarcerile arată eșecul imaginarului recuperator al „roții întoarse a lumii”. Moartea și măsura măruntă sunt damnațiunea ironică sub care insul se zbate: „Vai, îngerul pipernicit/ Ca și pipernicitul diavol...”. Lanțul continuității nesfârșite trece prin moartea netranzitivă a insului, și nu aceleași frunze renasc, nu aceleași păsări se întorc, îndrăgostiții se despart și se uită, iar povestitorul eternei istorii, bătrân, cu frica de moarte „intrată în
OANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
detașat o clipă, spre a se retopi în colectivitatea supusă aceluiași destin. Placheta Întoarcerile arată eșecul imaginarului recuperator al „roții întoarse a lumii”. Moartea și măsura măruntă sunt damnațiunea ironică sub care insul se zbate: „Vai, îngerul pipernicit/ Ca și pipernicitul diavol...”. Lanțul continuității nesfârșite trece prin moartea netranzitivă a insului, și nu aceleași frunze renasc, nu aceleași păsări se întorc, îndrăgostiții se despart și se uită, iar povestitorul eternei istorii, bătrân, cu frica de moarte „intrată în nări”, claustrat în
OANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
la fel de micuță ca și mama mea și avea pieptul la fel de plat ca al meu. Părul Îi era de o culoare maronie, șoricească, ochii i-erau căprui, iar dinții, din pricina unei copilării trăite În sărăcie, neîngrijiți. Era un copil abandonat, orfan, pipernicit și de zece ori mai puternică decât fratele meu. ― Tu ce studiezi la colegiu, Meg? o Întrebă tatăl meu la cină. ― Politehnică. ― Ce interesant! ― Mă Îndoiesc că v-ar plăcea orientarea mea. Sunt marxistă. ― Aha, chiar așa? ― Aveți un lanț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
oricând. În pauză, considerând că nu mai suntem în timpul orei și că putem vorbi deschis cu orice profesor, încadrându-ne în anumite limite stricte, șeful clasei se îndreptă spre dirigintele care nu ieșise din clasă. Orande era un băiat mai pipernicit, de culoare, care provenea din Africa de Sud. Fusese mutat aici atunci când Guvernul a decis răsfirarea foștilor combatanți ai Împăratului. Tatăl lui a făcut parte din trupele de elită a lui Felix Amadeo și avea tot felul de conexiuni interlope. Prin acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
gingii, mărturiile vremurilor depărtate. Unul dintre ele e și Denistepe (dealul mării) asemenea unei jumătăți din acoperișul unei case năruite. Din șesul ca-n palmă, urci cu mâinile în buzunar, așa de domoală e coasta aplecată. O mantie de stejari piperniciți o acoperă, tot mai răriți pe zi ce merge. La tot pasul dai de broaște țestoase; ca și la Beștepe, sunt în mare număr. Cum te simt au un sâsâit de gânsac înfuriat, își trag capul și labele în covata
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
cerul drept acoperiș. Pe stâcile de grez sur, se soresc șopârle cu dungi de sidef în lungul costelor și cu îmbrăcăminte din zot soiul de pietre scumpe.. ”. (Ion Simionescu, Pitorescul României) Cerințe: 1.Explicați în scris sensul cuvintelor și expresiilor: piperniciți cotrastelor gâlgâie viața ghiolurile pietre scumpe covata 2.Subliniați expresiile frumoase. 3. Răspundeți la întrebări: Ce animale întâlnești la Beștepe? Cum le plesnește vulturul carapacea? Ce înălțimi au munții vechi din nordul Dobrogei? Caleașca cu cai de aur de la Hârșova
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
O schimbare în lumea din afară m-a deșteptat din semi-halucinația tulburătoare. Clinchetele zurgălăilor deveniseră mai tari, mai metalice, mai apropiate - mai categorice: intrasem în Humulești. Badea Vasile opri la prima crâșmă ca să-și odihnească, zicea el, caii. Crâșmarul, mic, pipernicit, creț, stătea pe prispă, în vestă, cu picioarele goale în papuci, silabisind Universul cu o voce mai tare decât era nevoie ca să-și ajute înțelegerea prin auz. Din casă veneau valuri de melodie. Cineva, probabil crâșmărița, cînta: "Suspine crude pieptu-mi
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
și un bătrânel micuț, în redingotă și joben, care sugea un trabuc neaprins. Doamna Silsburn și cu mine ocupam strapontinele - genunchii atingându-ni-se fără vreo urmă de indecență. De două ori, fără nici o justificare, am aruncat priviri aprobatoare bătrânelului pipernicit. Inițial, când încărcasem mașina și ținusem ușa deschisă pentru el, avusesem un impuls trecător de a-l ridica în brațe și a-l introduce în mașină cu grijă, pe fereastra deschisă. Era piticenia în persoană, nu cred că măsura mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
mașini înțesate și rămâi acolo. Ca să mă întorc la intriga acțiunii, îmi aduc aminte că, în timp ce toți trei - doamna de onoare, soțul ei și doamna Silsburn - se zgâiau conjugat la mine și mă ascultau tușind, am aruncat o privire bătrânelului pipernicit. Am observat, aproape cu gratitudine, că picioarele nu-i atingeau podeaua. Picioarele lui îmi apăreau ca niște vechi și prețuiți prieteni. — Cu ce se ocupă omul ăsta? și-a continuat doamna de onoare investigația când am ieșit iar la suprafață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
da, ai zis. Ai zis. Da. Nu era nevoie să te uiți la doamna Silsburn ca să-ți dai seama cu ce atenție urmărea desfășurarea lucrurilor. Am aruncat, peste și dincolo de ea, o privire furișă celui de-al cincilea pasager - bătrânelul pipernicit - să văd dacă insularitatea lui era încă intactă. Era. Niciodată indiferența cuiva nu mi-a inspirat un asemenea sentiment reconfortant. Doamna de onoare m-a luat iar în primire: — Și tot spre informarea dumitale, află că știu și că fratele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
căutăm undeva un telefon și o băutură rece. Vreți să veniți cu noi?“ Am împăturit hârtia în două și i-am înmânat-o doamnei de onoare, care a despăturit-o, a citit-o și apoi i-a pasat-o bătrânelului pipernicit. Acesta a citit-o zâmbind, apoi și-a mișcat de câteva ori capul în sus și-n jos, cu vehemență. Am crezut o clipă că asta a fost întreaga și deplina elocvență a răspunsului său, dar iată că nu; bătrânul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
a doua zi, la prima oră, să plece. Să se scoale, să strângă lucrurile în barcă și să plutească dincolo de punctul din care nu mai putea să se mai întoarcă niciodată. Nu trebuia decât să se comporte asemenea celui mai pipernicit dintre râuri: să meargă înainte. Până în clipa aia, Jina nu realizase ce lucru dificil și admirabil era să faci asta. Știu că nu vrei să auzi asta, i-a spus ea lui Drew. Dar, uneori, după ce-ai pierdut totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]