294 matches
-
pe clase și caractere, sărăcind revista care este fiecare, adevăr-deodată spre Sihăstria Sihla Secu, dar din el doar intersecția, schitul Braniște, munte în regim de indiferență, domină pe toate părțile, nu-l mai vezi, îți fixezi casa unde este locuibil, Pipirig Creangă școala, bunicul cuțite de oțel, cuțite de tinichea, legea compensației, de la imoralitatea trai bun la dăruire pentru compensație și mai și miroase transpirația, apă minerală, începe bradul, rece-rece și apa minerală, interfluviu spre Bistrița, Plotun zonă de locuire omul-munte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
din vacanța de iarnă, plini de surprize... Abia așteptau să se înnopteze, și, în dormitor odată cu „stingerea”, să înceapă povestirile. În marea lor majoritate, erau din nordul Moldovei, din munții Stânișoarei, Neamțului și Bistriței... de prin satele Ghindăoani, Grumăzești, Crăcăoani, Pipirig, Poiana Teiului ori Fărcașa ș.a. La plecare, povesteau ei, au lăsat satele îngropate în omăt, iar din casele, ca niște momâi învelite în alb, răsăreau doar hornurile cu fuioare subțiri de fum.. „.. O iarnă cum n-o mai fost alta
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
luptase, el, cât și frații săi...Alexandru, locotenent, căzut în infernul de la Harkov, iar Vlăduț, la „Cotul Donului” , și a luat calea munților.. I s-au alăturat învățători, ofițeri rezerviști, studenți, dar și simpli țărani... toți, de prin localități ca.. Pipirig, Grumăzești, Ghindăoani, Vânători, Crăcăoani, din munții Neamțului.. din Borca, Poiana Teiului, Hangu, Viișoara, de la poalele Stânișoarei... dar, și din sudul Bistriței, Tașca, Tarcău, Piatra Șoimului, ș.a. Toți oameni tari, oameni de munte, care cunoșteau bine legea muntelui... Au venit la
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
și sănătos, din care câte puțin le împrumuta și lor. .. Pe timpul verii lui 1946, au acționat în munții Neamțului, și înspre miazăzi, pe culmile Corni Runcu, supraveghind șoselele care duc de la Piatra Neamț prin Bărgăuani, Dragomirești, Grumăzești, Crăcăoani, Tg. Neamț, Vânători, Pipirig până sus la izvoarele Nemțișorului... Spre sfârșitul verii, siliți de trupele de miliție și securitate care-și întăriseră efectivele, s-au retras în munții Stânișoarei, mai greu accesibili.. cu păduri fără capăt, unde le pierdea urma.. și, de unde atacau surprinzându
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
distrugă definitiv.. de fapt I. Maniu fiind ținta...” .. În ajunul de, Schimbarea la Față a Domnului, cam pe la toacă, Baltă cu încă trei camarazi, erau la marginea pădurii, de la poalele Vf. Bivolu, pe versantul estic al Stânișoarei, și, plănuiau o „coborâre” în Pipirig, peste râul Neamț... Când tocmai sosise camionul cu provizii de la Tg. Neamț. Baltă cu Sofronie „căzu” pe neașteptate în sat, așa cum făcea de obicei...Tăie legăturile telefonice la primărie, și pe funcționari îi încuie cu zăvorul într-o încăpere, în vreme ce
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
și făcu acelaș lucru în Borca și Fărcașa, golind cooperativele de tot ce aveau și, le împărți sătenilor. Autoritățile comuniste, în neputința lor, fierbeau de mânie. Ziarele nu mai conteneau cu știri mincinoase.. „Bandiții lui Baltă au tâlhărit cooperativele din Pipirig, Ghindăoani, Fărcașa, Borca.. ș.a. și toate bunurile le-au dus în ascunzătorile lor din munți... Sătenii nu mai pot îndura, schingiuirile și umilințele de tot felul.. Cer, neîntârziat, ajutorul autorităților..!” .. Trecuseră două săptămâni, de când se întâlnise cu uncheșu Angheluță.. într-
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Săbăoani 7. Dulcești 19. Secuieni 8. Făurei 20. Stănița 9. Gherăești 21. Tămășeni 10. Horia 22. Trifești 11. Icușești 23. Valea Ursului 12. Ion Creangă 4. JUDECĂTORIA TÎRGU-NEAMȚ cu sediul în orașul Tîrgu-Neamț ORAȘE 1. Tîrgu-Neamț COMUNE 1. Agapia 8. Pipirig 2. Bălțătești 9. Răucești 3. Brusturi-Drăgănești 10. Timișești 4. Crăcăoani 11. Țibucani 5. Grumăzești 12. Urecheni 6. Păstrăveni 13. Vînători-Neamț 7. Petricani JUDEȚUL OLT 1. JUDECĂTORIA BALȘ cu sediul în orașul Balș ORAȘE 1. Balș COMUNE 1. Baldovinești 6. Morunglav
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
de munte) PASSERIFORMES Alaudidae - Melanocorypha calandra (Ciocârlie de bărăgan) - Calandrella brachydactyla (Ciocârlie de stol) - Lullula arborea (Ciocarlie-de pădure) Motacillidae - Anthus campestris (Fașa de câmp) Muscicapidae/ Turdinae - Oenanthe pleschanka (Pietrar negru) - Luscinia svecica (Gușa vânata) Muscicapidae/ Sylviinae - Acrocephalus paludicola (Lăcar de pipirig) - Acrocephalus melanopogon (Privighetoare de baltă) - Sylvia nisoria (Silvie porumbaca) Muscicapidae - Ficedula parva (Muscar mic) - Ficedula albicollis (Muscar gulerat) Laniidae - Lanius collurio (Sfrancioc roșiatic) - Lanius minor (Sfrancioc cu frunte neagră, Sfrancioc mic) Emberizidae - Emberiza hortulana (Presura de grădină) REPTILE CHELONIA (TESTUDINES
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
mare (Strix uralensis) 70. - Inarița roșie (Acanthis flammea) 71. - Inarița roșie mică (Acanthis horneamanni) 72. - Lăcar de cîmp (Acrocephalus agricolă) 73. - Lăcar de lac (Acrocephalus scirpaceus) 74. - Lăcar de mlaștină (Acrocephalus palustris) 75. - Lăcar mare (Acrocephalus arundinaceus) 76. - Lăcar de pipirig (Acrocephalus paludicola) 77. - Lăcar de rogoz (Acrocephalus schoenobaenus) 78. - Lăcustar (Sturnus roseus) 79. - Lăstun de casă (Delichon urbica) 80. - Lăstun de mal (Riparia riparia) 81. - Măcăleandru (Erihacus rubecula) 82. - Mărăcinar negru (Saxicola torquata) 83. - Mărăcinar striat (Saxicola rubetra) 84. - Mătăsar
ORDIN nr. 154 din 15 octombrie 1979 privind stabilirea speciilor de păsări cîntătoare sau folositoare agriculturii şi silviculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134330_a_135659]
-
Podoleni Comunele: Bahna Cîndești Costișa Faurei Mărgineni Moldoveni Podoleni Rediu Români 8. Circumscripția electorală nr. 8 Țibucani Comunele: Birgaoani Boțești Dragomirești Gheraesti Pastraveni Războieni Tupilați Țibucani Urecheni 9. Circumscripția electorală nr. 9 Poiana Teiului Comunele: Borca Ceahlău Farcasa Ghinties Hangu Pipirig Poiana Teiului Vinatori-Neamt 10. Circumscripția electorală nr. 10 Horia. Comună suburbana Horia Comunele: Dulcesti Icușești Ion Creangă Oniceni Secueni Trifesti Valea Ursului 11. Circumscripția electorală nr. 11 Sagna Comunele: Bira Bozieni Dodjesti Poenari Sagna Sabaoani Stanița Tamaseni JUDEȚUL OLT 12
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
Silea Nirajului - Torba JUDEȚUL NEAMȚ Orașe A. Integral -------- 1. Bicaz Comune A. Integral -------- 1. Agapia 2. Bicaz-Chei 3. Bicazu Ardelean 4. Borca 5. Ceahlău 6. Cracaoani 7. Damuc 8. Farcasa 9. Grinties 10. Hangu 11. Pangarati 12. Piatră Șoimului 13. Pipirig 14. Poiana Teiului 15. Tărcau 16. Tașca 17. Tazlau 18. Viișoara 19. Vânători-Neamt JUDEȚUL PRAHOVA Municipii A. Integral -------- 1. Câmpina Orașe A. Integral -------- 1. Azuga 2. Breaza 3. Bușteni 4. Comarnic 5. Sinaia 6. Slănic 7. Vălenii de Munte Comune
ORDIN nr. 102 din 4 martie 2002 privind aprobarea listei cuprinzând localităţile din zona montană din care vor face parte beneficiarii sprijinului ce se acordă producătorilor de lapte şi ai sprijinului ce se acordă producătorilor agricoli pentru creşterea producţiei de carne şi a efectivelor de animale, pentru anul 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140457_a_141786]
-
Roșie ● - 976. Farcașa ● - 977. Făurei ● - 978. Gârcina ● - 979. Gherăești ● - 980. Girov ● ● 981. Grințieș ● 982. Grumăzești ● - 983. Hangu ● - 984. Horia ● - 985. Icușești ● - 986. Ion Creangă ● - 987. Mărgineni ● - 988. Moldoveni ● - 989. Oniceni ● - 990. Păstrăveni ● - 991. Pângărați ● - 992. Petricani ● - 993. Piatră Șoimului ● - 994. Pipirig ● - 995. Podoleni ● - 996. Poiana Teiului ● - 997. Poienari ● - 998. Răucești ● - 999. Războieni ● - 1.000. Rediu ● - 1.001. Români ● - 1.002. Roznov ● - 1.003. Sagna ● - 1.004. Săvinești ● - 1.005. Secuieni ● - 1.006. Stanița ● - 1.007. Ștefan cel Mare ● - 1.008. Tămășeni
LEGE nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
ridicat ● - 684. Ceahlău mediu ● - 685. Dobreni ridicat ● - 686. Doljesti ridicat ● - 687. Farcașa mediu ● - 688. Făurei ridicat ● - 689. Gârcina mediu ● - 690. Hangu mediu ● - 691. Icușești ridicat ● - 692. Ion Creangă mediu ● - 693. Moldoveni ridicat ● - 694. Păstrăveni ridicat ��� - 695. Piatră Șoimului mediu ● - 696. Pipirig mediu ● - 697. Poiana Teiului mediu ● - 698. Răucești ridicat ● - 699. Războieni ridicat ● - 700. Români ridicat ● - 701. Sagna ridicat ● - 702. Ștefan cel Mare ridicat ● - 703. Tașca mediu ● - 704. Tupilați ridicat ● - 705. Urecheni ridicat ● - 706. Vânători-Neamț mediu ● - 707. Viișoara mediu ● - Olt Municipiul 708
LEGE nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
Mihalciuc M. Minodor 628. Milostivu N. Gheorghe 629. Motoc I. Ioan-Mihai 630. Nășie D. Pintilie 631. Nechifor M. Thoader 632. Noroc V. Pavel 633. Olariu Ț. Gheorghe 634. Opria I. Vasile 635. Petrescu C. Ioan 636. Pinteala C. Petrea 637. Pipirig St. Ioan 638. Poncu A. Mihai 639. Popa Gh. Iorgu 640. Popa Gh. Virgiliu 641. Pricop Gh. Costache 642. Prisacariu D. Aristotel 643. Prisecariu M. Dumitru 644. Radu Sofia Vasile 645. Rantar Maria Constantin 646. Ror I. Alecsandru 647. Stamate
DECRET nr. 143 din 17 martie 2003 privind conferirea Medaliei Crucea Comemorativa a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148747_a_150076]
-
dar rar îi dau dorinței glas... „Salve! In vino Veritas!” Și în final, un catren: Dragostea pentru Moldova A fost ca vinul de Cotnar Mi-a umplut timpul și vorba Cu arome și cu jar... DUMITRU VACARIU Născut în comuna Pipirig, județul Neamț, la 21 sept. 1931, din părinții Dumitru și Maria Vacariu, țărani. După terminarea facultății a fost numit profesor la Liceul nr. 2 din Vaslui și director al Casei raionale de cultu ră. Acuzat că a organizat, împreună cu alți
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cu 2 stele și o capacitate de cazare de 21 locuri, Poiana Teiului (o pensiune), Izvorul Muntelui (una singură), Piatra Neamț (una singură), Boroaia (o pensiune cu 12 locuri). În afara acestora enumărăm cele din zona Tarcăului , cu 5 pensiuni omologate și Pipirig cu 3 pensiuni omologate, Borca - 4 pensiuni agroturistice omologate și oferind 32 locuri de cazare. Din cercetările efectuate în zona montană a județului Neamț privind posibilitățile de revigorare a gospodăriilor țărănești în timpul și după omologare, a rezultat că este necesar
REDRESAREA GOSPOD?RIILOR ??R?NE?TI PRIN PRACTICAREA AGROTURISMULUI ?N JUDE?UL NEAM? by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83105_a_84430]
-
seamă ale poporului nostru; După predominanța elementului de tradiție , se disting sate izolate și alungite (Dămuc, Ceahlău), care au fost influențate în mică măsură de exterior care mai păstrează portul popular (Bicaz Chei, Borca, Fărcașa, Grințieș) sau ocupații casnice tradiționale (Pipirig, Vânători, Neamț). La unele din sate se mai păstrează morile de apă și cele acționate de vânt, piua de bătut sumanele (Borca) iar în altele sunt muzee și colecții muzeale bine conservate ce pot fi vizitate de turiști în orice
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]
-
înmulțit, și primăvara, satele își împart imașul, făcând apel tot la ciomege. Ștefan Apetrei pleca la prășit spre Iași, vindea sumane și făcea cărăușie. În cimitirul de la Humulești, este o troiță sub care hodinesc Smaranda cu surorile ei. Muntenii de la Pipirig pleacă și acum să lucreze în parte. Lunea este iarmaroc mare pe malul Ozanei. Vin mașini și căruțe cu făină, fasole, fanta, fistic... Se face comerț, din neolitic, cu sare. Slatina de la Oglinzi se cară acum cu tractorul. «Civilizația Cucuteni
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
au întors la agricultură, ară cu vacile și cu caii. Tradițiile folclorice aproape că nu mai există. Avem costume naționale la școală... Nu-i mai tentează muzica, dansul popular. Portul popular a dispărut. Nu mai există ateliere de costume la Pipirig. Oamenii sunt demoralizați. Prosperitatea actuală provine de pe timpul când erau salariați. Toate fabricile din Târgu-Neamț s-au închis. Străinii le-au luat pe bucăți. Micii întreprinzători abia mai respiră sub taxe. Preoteasa și muștele Humuleștiul s-a înfrățit cu satul
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
dar le plătește prost pe fete. - Ce urmași are Creangă în sat? - Mai are... Chiar și eu sunt, mai de departe... Este apoi Mihai Grigoriu, profesor de geografie și fost inspector școlar din Bacău. Din familia lui David Creangă, de la Pipirig, mai este doamna preoteasă Caia... Nu toate muștele fac miere. Unii fac teatru pe opera lu Creangă, cu actori în blugi. Merge ca nuca-n perete... Dinții urmașilor Părinții au mâncat aguridă și copiilor li s-au strepezit dinții... «Creangă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
nutritive a acestor pajiști. Vegetația de pajiști higrofite se găsește în lungul tuturor șesurilor, la marginea iazurilor, acolo unde există numeroase ochiuri în care apa băltește mult timp și în care s-au instalat pâlcuri de stuf (Phragmites communis), cu pipirig (Scirpus lacustria), papură (Typha augustifolia), rogozul mare (Carex riparia) ș.a.(Foto nr. 5 ) Vegetația de sărătură (halofită) este reprezentată de pășuni cu o valoare slabă. Asociațiile care domină sunt:Artemisia salina, Aster cinereus,Aster punctatus, iar pe sărăturile mai umede
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Onești Orzeni Crângu Zagură Sare Iapa Crețești Pârău Rău Dealul Cucului Țuțora La Clonț în Valea iezerului Braniștea Bistriței Dumbrava Podul lui Vetea Fântâna lui Epure Valea Ulmului Poienița Klingului Budăul lui Onică Ariniș Vindirei Poiana lui Brumă Fântâna lui Pipirig Dumbrava lui Crăciun Vâlcan Chezaș demască Poiana Nastei Fântânițe Hold = leagă pârgari Prisaca lui Badin Straja odăi = sălașe Rădiu Neagului Pârâul Turbatei Runc Salce pripas tălmaci Siliștea lui Dominte Asan Beg han al Turcomanilor în Persia Duma Braz Stanciu Costea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de citire. Secretarul de partid raional, un muncitor de la fabrica de zahăr. Dispensar, maternități (8). Populația de mijlocași, sărăcuță, însă înțelegătoare a timpurilor nouă. Vești despre calea ferată Pașcani-Tg. Neamț. Sondorii au dat peste petrol la 450 m. adâncime, la Pipirig. Viziunea transformărilor apropiate în acest colț de țară. 20 Mai 1954. Am stat de vorbă cu un tânăr candidat din Moldova socialistă Ivan Vasilenco, născut la Pașcani dintr-un tată ucrainian, care n-a vorbit multă vreme românește (originar din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ficioru lui popa Costachi, a fost administrator pe moșia Miroslăvești din județul Suceava, dar a fost împușcat de un țăran rău și hărțăgos, Vasile Alecu Tacu, care era frate cu cumnatul meu Costica A. Tacu, învățător în satul Boboiești, comuna Pipirig, județul Neamț. Popa Costachi a avut 3 fete: una măritată după Vasile Nică Sofia o chema Raveica. Una după Ghiorghi Nichiforeanu în Baia și alta după Marian din Rădășeni care a avut ficior la Ocolul silvic Râșca. La înmormântarea cucoanei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
să asculte sfânta slujbă. Dacă un preot și un dascăl n-au glas frumos ca să cânte, îi ca un clopot fără limbă. Diaconu Costachi Zăhărescu a fost coleg de clasă cu socrul meu preotul Mihai Vasiliu din satul Boboiești, comuna Pipirig, județul Neamț. Dar și diaconul Costachi Zăhărescu, ca și fratele său preotul Grigore Zăhărescu, amândoi cu glasuri frumoase de cântat lui Dumnezeu, precum și dascălul Petrescu, toți trei au plecat de mult pe calea veșniciei, Dumnezeu să le ierte pacatele și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]