99 matches
-
propusese o pauză. Bătuse din palme și o slugă adunase toate resturile scaunului distrus. În cele din urmă, oboseala și o gustare binevenită cu icre negre, votcă și ceai fierbinte îmblânziseră spiritele de o parte și de cealaltă. Chemaseră un pisar de la cancelarie și generalul îi dictase, în franceză, primele articole ale tratatului de pace. PASAJ RETRAS 1. Râul Prut, de la intrarea sa în Moldova până la confluența cu Dunărea, și malul stâng al Dunării, de la această confluență până la gura Chilia și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Moldova până la Siret. Să fie clar! ― În nici un caz până la Siret! Înalta Poartă nu poate accepta așa ceva, după cum am mai spus. În fine, accept chestia cu marea, dar cer să se menționeze totuși că acea gură va fi comună. ― Scrie, pisar! tuna Kutuzov. Această gură va fi comună atât unuia, cât și celuilalt. Mulțumit, Galib efendi? Atunci, să mergem mai departe. Micile insule nelocuite... ― Ei, asta-i bună! sărea Galib, aruncându-și ciubucul. Ce treabă ai cu insulele alea? Sunt doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
bună! sărea Galib, aruncându-și ciubucul. Ce treabă ai cu insulele alea? Sunt doar niște biete bancuri de nisip. Cum se umflă Dunărea, nu se mai vede nimic. Taie, taie! Kutuzov își scuturase o scamă de pe rever și continuase: ― Scrie, pisar: ...nelocuite înainte de război... fiind mai apropiate de malul stâng... ar trebui să aparțină Rusiei. Galib se ridicase și începuse să gesticuleze îndreptându-se spre ușă. ― Generale, cu tot respectul, dar nu pot să accept așa ceva. Eu plec! Kutuzov își arătase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ridicase și începuse să gesticuleze îndreptându-se spre ușă. ― Generale, cu tot respectul, dar nu pot să accept așa ceva. Eu plec! Kutuzov își arătase dinții albi, perfect înșiruiți. ― Cu tot respectul, Galib efendi, am glumit. Ia loc, te rog! Scrie, pisar: și care ar trebui să aparțină Rusiei, nu vor fi stăpânite de nici una din cele două puteri. Așa este mai bine? ― Bine? Nu e deloc bine! Se cuvine să menționați că nu veți construi pe ele nici o fortăreață, nici măcar un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
În schimb, vom demola fortărețele voastre Ismail și Chilia, așa, ca să fim definitiv liniștiți. Galib urmărea pana care sălta peste hârtie. Realiza că în acel moment, chiar în acel moment, ea transforma efemeritatea spuselor în eternitate. ― O clipă! Oprește-te, pisar! Se ridicase. Venise până în dreptul generalului. I se adresase doar acestuia: ― Noi doi am vorbit de multe ori, dar nu îndeajuns de sincer. Cred că ar trebui s-o facem acum. Majestatea Sa Sublimă, țarul, posedă deja o întindere imensă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
pământ? Ce foloase așa de mari crezi că va avea Rusia din posesia lui? Ce reprezintă el pe lângă imensitatea teritoriului vostru? ― Nimic, Galib efendi! Nimic! Dar cei cinci ani de război ne îndrituiesc să nu plecăm cu mâinile goale. Continuă, pisar! Câinele își ridică botul de pe genunchiul prințului și îl privi în ochi. Manuc își feri privirea. Încă mai era tulburat. Încă mai auzea mâna care se lovea, la intervale regulate, de cealaltă. Pânda. Nerăbdarea marilor imperii de a înșfăca teritorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
a pietrei primite în dar”. Până la urmă, Manolachi s-a lăsat păgubaș, fiindcă boierii trimiși de divan să vadă care-i adevărul l-au convins pe teslar “a nu mai ceri nimică de la prefect”. --Să vedem, părinte, ce spune fostul pisar Ananii, acum “ispravnic de Suceavă”, la 16 octombrie 1775: “Eu, Ananii ce-am fost pisar mării sale Grigorii Ioan Calimah voevod, mărturisesc... că, după ce au arsu bisărica ungurească cu dughenile ce ave pe uliță preuții ungurești, vrând... ca să-și facă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de divan să vadă care-i adevărul l-au convins pe teslar “a nu mai ceri nimică de la prefect”. --Să vedem, părinte, ce spune fostul pisar Ananii, acum “ispravnic de Suceavă”, la 16 octombrie 1775: “Eu, Ananii ce-am fost pisar mării sale Grigorii Ioan Calimah voevod, mărturisesc... că, după ce au arsu bisărica ungurească cu dughenile ce ave pe uliță preuții ungurești, vrând... ca să-și facă... dughenile... cele arsă... egumenul Tre Sfetitilor, puindu-să împotrivă ca să nu-i lase să-și facă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pentru suflet. Uite cum și aceste dughene pe care le vedem aici pe Ulița Mare în fața „bisericii ungurești” nu mai sunt cele din 1755, făcute de Manolachi teslarul... Din ce pricină, părinte? Apoi „mai gios iscălitul Ananii ce-au fost pisar mării sale Grigorii Ioan Calimah voievod”, scrie la 16 octombrie 1755 că: „mărturisesc...precum că, după ce au arsu bisărica ungurească cu dughenile ce ave pe uliță preuții, vrînd...ca să-și facă după cum era dughenile mai înainte cele ce arsăsă, s-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
nici o dovadă,...s-au cunoscut că egumenul n-are nici o dreptate, iată că și de la domnie s-au dat voie să-și facă dughenile, pe unde au fost și mai înainte... Și pentru credința, m-am iscălit. Eu, Ananii biv pisar, ispravnic de Suceavă”. Am tot vorbit noi de aceste dughene și necazurile lui Manolachi teslarul sau ale lui Lohman gerahul, de povestea lui Ananii ce-au fost pisar,dar n-am băgat de seamă că biserica ungurească îi proaspăt zidită
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și mai înainte... Și pentru credința, m-am iscălit. Eu, Ananii biv pisar, ispravnic de Suceavă”. Am tot vorbit noi de aceste dughene și necazurile lui Manolachi teslarul sau ale lui Lohman gerahul, de povestea lui Ananii ce-au fost pisar,dar n-am băgat de seamă că biserica ungurească îi proaspăt zidită din piatră. Dacă reușești să-mi spui cine și când a hotărât acest lucru, vei da dovadă că trebuie să cred că am în tine un om de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Am mai aflat că pe locul mănăstirii Aron Vodă jidovii din târgul Iași aveau școală încă cu mult înainte de 1714. „Spune-mi te rog, dacă tot am vorbit de armeni și de jidovi, nu cumva ți-i dor de un pisar și încă unul unguresc?” De ce nu, sfințite părinte? „Da, dar numai după ce ne-om plimba puțin prin vremea când Franțoz (Ferentz n.n) a atacat Curtea Domnească din Iași.” Și asta de unde o aflăm? „Din hrisovul de danie al lui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
12 decembrie 1717 (7226): „Ia vezi ce spune în el Mihai Racoviță voievod?” Fără prea multă codeală, m-am apucat de citit: „Facem știre cu această carte a domnii mele tuturor cui să cade a ști...pentru sluga noastră Andreiu pisarul ungurescu, carele slujindu cu bună credință, după cum să cade întru toate poruncile domnii mele, socotit-am...și l-am miluit dintr-a noastră osăbită milă și i-am dat...întru a noastră a Moldovii țară o bucată de loc din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
footnote Ibidem, documentul 242, p. 212 footnote>, iar Vlasie curelar din Iași vinde o jumătate de falce și 10 prăjini de vie la Cetățuie, cu 25 de lei<footnote Ibidem, documentul 243, p. 213 footnote>. La 17 aprilie 1670, Matei, pisarul unguresc și soția sa Agafița, fiica lui Iordache săbierul, vând lui Duca voievod, două locuri de prisăci cu casă, pomet și fântână în dealul Cetățuia, cu 180 lei<footnote Ibidem, documentul 310, p. 288-289 footnote>. La 24 august 1670, Gheorghe
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
1045 {EminescuOpXV 1046} {EminescuOpXV 1047} (p. 188) 13 Adeseori când fruntea-mi de visuri se încruntă, Când sufletu-mi e-o noapte de visuri și de stele ALEXANDRU LĂPUȘNEANU (p. 202) Jurj Hrăbor Vîscan Movilă Iosif veveriță Moga Pascu Cracale pisar Costea Alexa Bodei Moțoc vornic Ioan visternic Gruie din Trotuș MIRA (p. 233) Vulturul gloriei romane a smuls inima din Roma murindă spre a o readuce la, Dumnezeu de unde venise. Dar, setos de victorii, el se repezi asupra unui gigantic
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cu naturalețe gesturi, jocuri erotice, care nu numai că nu au nimic trivial, dar, mai mult decât atât, păstrează o notă de rafinament, pe care seducător rasat, poetul o adaugă în jurnal blazonului său. Stampe de suflet - Remus Valeriu Giorgioni: pisarul și vântul Alcătuită în maniera unui curriculum vitae, începând cu ultimele date ale evoluției - poetice, în cazul acesta - , antologia lui Remus Valeriu Giorgioni, pisarul și vântul - apărută la Editura Tipo Moldova, în colecția OPERA OMNIA. Poezie contemporană, Iași, 2012 -, prefațată
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
care seducător rasat, poetul o adaugă în jurnal blazonului său. Stampe de suflet - Remus Valeriu Giorgioni: pisarul și vântul Alcătuită în maniera unui curriculum vitae, începând cu ultimele date ale evoluției - poetice, în cazul acesta - , antologia lui Remus Valeriu Giorgioni, pisarul și vântul - apărută la Editura Tipo Moldova, în colecția OPERA OMNIA. Poezie contemporană, Iași, 2012 -, prefațată de Gheorghe Grigurcu și coroborată cu un consistent număr de pagini inserând note critice, după trei poeme-preambul, aduce în fața cititorului selecțiuni din volumele publicate
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
semnul postmodernismului (prin intertextualitate, fragmentarism, amestecul de gravitate și ironie etc.) încă din titlul, unde absența inițialei majuscule oferă un incalculabil șir de conotații, cu toate că, de obicei, se consideră că poezia de inspirație religioasă e, cu precădere, apanajul literaturii tradiționaliste. Pisarul - ipostază a artistului creator - n-ar fi, din această perspectivă, decât alesul, prin care vocea divină se face auzită pentru restul muritorilor. Și nu este deloc aleatorie o asemenea interpretare, din moment ce poezia lui Remus Valeriu Giorgioni își are filonul în
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
întrebarea care îmi zbârnâie prin minte. Până nu ai să pui întrebarea, nu voi putea spune nimic. Știi cumva dacă pe la 1670 existau ceasornicari? Poate da... poate nu... Da’ de ce întrebi, dacă nu-i cu supărare? Iaca ce spune un pisar: “... zapis de la Leondari abăger din Iași, din anii 7179, scriind cum că au dat și au dăruit doao fălci de vie,... aice,... la deal la Piciorman, între vie lui Gașpar ciasornicariul și între vie lui Pătrașcu ungurul... Și au dat
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
tus huellas el camino y nada mas. Caminante, no hay camino. Se hace el camino al andar. Al andar se hace el camino. Y a volver la vista atràs, Se ve la senda que nunca se ha de volver a pisar 187." Nu exită nici un drum în fața pașilor noștri; drumul, îl trasăm mergînd, spune poetul. Nici în spatele nostru nu există drum, gata să se impună de la sine privirii. Îl construim retrospectiv, încercînd să-l explicăm, vorbind despre el. Ieri, pașii noștri
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Nistrului pe "un scăueș" privește cum i se trec boarfele sale, în vreme ce un oarecine încearcă a-l lovi cu un glonț dintr-un săcăluș, sunt pagini de roman. Spectaculos este episodul reîntoarcerii lui Vasilie cu cazacii. Timuș taie pe Cotnarski pisarul. Boierii vor să se ascundă pe lângă domn, care "cu greu suspina, și-și frângea mînele de ginere ca acesta". Cazacul se îmbată, taie, arde, nu-i om de înțeles: "Ce cui să zici aceste? sau cu cine să sfătuiești? Cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dar și caracudă de culise, îi dota cu buzdugane și cu iatagane, le-aurea gura cu De din vale de Rovine și gata. Boborul înțelegea tot. Cam asta-i cu istoria celor doi. Acum, contemporanul nostru, inginerul, e el însuși pisar de istorie. Una foarte recentă și foarte clară pentru ochiul lui expert. Mai să-l credem. Fiind, dară, el istoric, ține să se-ntrețină, mde, cu istorici. De cîte ori desantează la Iași, paregzamplu, are parte de cîte-o dizertație pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
29 iulie 1678 poartă aceeași mențiune, „Eu, diacul Ion ot (din) Boziești, am scris”. Anul anterior, 1677 august 5, un zapis de transmitere de stăpânire din același sat Durăști are în final numele altui scriitor de zapise, el fiind „Calodi, pisar din Boziești”. În grupul actelor privind vânzarea satului Durăști se află și unul, în care nu se precizează cine l-a scris; este zapisul datat 1678 noiembrie 25 când „Sava Hultur din Torcești” vinde lui Ionașco Balș „zece pași de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
exclus ca sub acest nume să se ascundă același „Ion diac de Boziești”, scrisul respectivelor acte fiind izbitor de asemănător, poate chiar identic. O rezervă se impune prin faptul că, în zapisul din 1677, încheierea diferă ca formulă: „scrie Calodi, pisar ot Boziești” față de „Și eu, Ion diacul de Boziești, am scris”. Rămâne ca un grafolog să lămurească această problemă. Oricum, prezența unuia sau a doi dieci la Boziești, în acest timp, este un lucru deosebit în peisajul documentar al știutorilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]