392 matches
-
și târâtoarele, iar a doua zi dimineața rămăseseră doar sătenii și copiii lor. Emanuela, care avea pe atunci nouă ani, i-a dus așa de mult dorul pisicii ei tigrate, Tima, că a plâns săptămâni în șir. Tima fătase trei pisoi, doi tigrați ca ea și unul roșcovan și jucăuș, căruia îi plăcea să pretindă că e o șosetă făcută ghem și să se pitească într-o gheată. În noaptea aceea îngrozitoare pisica și pisoii ei au dispărut, lăsând gol sertarul
Amos Oz - Deodată în adâncul pădurii by Dana Ligia Ilin () [Corola-journal/Journalistic/6331_a_7656]
-
săptămâni în șir. Tima fătase trei pisoi, doi tigrați ca ea și unul roșcovan și jucăuș, căruia îi plăcea să pretindă că e o șosetă făcută ghem și să se pitească într-o gheată. În noaptea aceea îngrozitoare pisica și pisoii ei au dispărut, lăsând gol sertarul pentru încălțări, căptușit cu cârpe moi, din partea de jos a dulapului. A doua zi dimineața Emanuela n-a mai aflat în acel sertar decât un ghemotoc din păr de pisică și mirosul dulce-acrișor de
Amos Oz - Deodată în adâncul pădurii by Dana Ligia Ilin () [Corola-journal/Journalistic/6331_a_7656]
-
agresive și primejdioase atunci când, amețite ori, poate, visătoare, traversează cu nonșalanță șosele și autostrăzi. Iată, așadar, un nou paragraf de adăugat la biografia de mult ilustră a acestui minunat fruct, născut sub semnul păcatului. Toleranța De ce tăiam cu foarfeca mustățile pisoiului? De ce prindeam muștele ca să le rup aripile? De ce, cu un capăt de lumânare legat cu ață, momeam gărgăunii, îi scoteam din găurile lor subpământene și-i omoram? Fiindcă și ceilalți copii făceau la fel? Pe atunci nu citisem Majestatea sa
Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/4386_a_5711]
-
ai unui homeless, ai unor bătrâne provinciale sau ai unor bucureșteni curioși - vecinii Mirunei -, prin ai înțelepțitei Laura, fosta soție a lui Augustin Dună, care pledează pentru downshifting, pentru că vede viața curgând pe lângă ea, dar și prin ochii... motanului Ben, pisoiul Mirunei, care, după anii în care își aștepta înfometat stăpâna până la miezul nopții, se trezește deodată singur de-adevărat și, prinzând un moment favorabil, o zbughește pe ușă pentru a descoperi, îngrozit la început, lumea de afară: „Ben nu știa
O poveste a zilelor noastre by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/5613_a_6938]
-
trăiește singurătatea citadină care o determină să ia aminte la cîteva detalii consolatoare: un zid văruit care „nu spune nimic nimănui”, o fereastră „pictată în lumea fără iertare”, „un pui de cais/ răsărit copilărește prin crăpăturile cămășii de beton”, „un pisoi orfan, atît de liber/ că n-are ce mînca toată săptămîna/ decît din palmele mele” (My world). Firește, destinul personal e resimțit ca fiind „mic, mic, foarte mic”. Aici nu e însă, cum s-a afirmat, un „bacovianism” decît pe cale
Detestabila provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2968_a_4293]
-
flacăra și un nor de perdele părînd idealuri un rug ce nu poate să ardă închis scriam scormoneam la porțile unei scoici adormite în lîna de aur prin contururi vegetale și ceasuri de hiacint helicoptre de heliu lăcuste de thaliu pisoiul unei raze ghemuit în contemplare absorbit în hîrtie nu mă mai auzi urechile - floare de lotus - surde ochi împietrit în cerneală semnele ard în urmă pădurea lumina curge pe o lumînare din amintire în noaptea polară dezgropată amforă fără toarte
dincolo de porii hârtiei by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15536_a_16861]
-
copilul o dă jocului, adică esenței acțiunii sale, îl face să fie absolut indiferent la forma sub care se prezintă cei implicați în joc. Prietenii săi de joacă pot fi pufuleții de păpădie, firele de iarbă, puișorii de găină, fluturii, pisoiul, cățelul, băieți, fetițe, copii de toate culorile și de toate originile sociale, nu contează! Toți prietenii sunt la fel atâta timp cât se amuză împreună în același joc de recreație! În jocul lui, el ne arată cum a fost făcut Universul în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
mea masă de lucru stătea-n coate un portret banal frații aveau case și neveste iar Gioconda-capra dădea lapte și bunicul Îmi trăgea cu ochiul dintr-o poză de la șapte-ș-șapte o eclipsă de evenimente oamenii făceau navetă-n Lună un Pisoi și-o Scroafă mai festivă căutau prin zoaie Împreună ca În vremuri vechi - plutonierul m-a ochit și m-a legitimat sâmbătă urma să fie nuntă nuntă mare - ca la noi În sat totul era ca odinioară eram iar acasă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
Nu mă aștept ca Traian Băsescu să îl numească pe Victor Ponta premier, pentru că domnul Băsescu l-a făcut în toate felurile pe domnul Victor Ponta. Dânsul trebuie să înghită acum un "pisuin", că așa se numește corcitura dintre un pisoi și un porc. E adevărat că astă-vară, în chestiunea cu boicotul, Traian Băsescu a înghițit un rahat de hipopotam, nu un porc. Deci are o capacitate mare de îngurgitare, ar putea să o folosească și cu această ocazie”, a conchis
CTP: „Nu mă aștept ca Băsescu să îl numească premier pe Ponta” by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/40519_a_41844]
-
acuma și privații", scrie pesurse.ro. Înainte de a fi desemnat premier, în timpul campaniei electorale, Traian Băsescu a spus că el nu poate "înghiți porci" și desemna premier pe cineva care nu-l consideră potrivit, iar pe Ponta l-a numit "pisoi". Ulterior, premierul l-a asigurat în același ton că după 9 decembrie, Băsescu va înghiți "și porci, și pisici și câini" și va desemna prim-ministru pe cel desemnat de câștigătorii alegerilor.
Ponta, despre noua Constituție: "Să trecem că pisicii și porcii nu pot fi numiți premieri" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/39506_a_40831]
-
o metodă debila, superficială, femeiasca. Și ce dacă? Funcționează? Pentru mine, da, așa cum funcționa cântecul ăla cu ‘My favourite things’ în ‘Sunetul muzicii’. Simona scrie despre fericire. Cruela repara mașini de spălat și fuge subit în Turcia. Nedormitul mângâie un pisoi, în timp ce își savurează ciocolată yoghina. Andrei pleacă la pescuit. Badmf se combină virtual. Fiecare dintre noi avem un ventil prin care lăsăm să iasă, din când în când, aburul toxic. Așa că pentru azi, (în special) doamnelor și (mai puțin) domnilor
Lucruri roz by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18995_a_20320]
-
că e doar un telefon și au râs. Dar nu era râsul lor. Pe ascuns, au înfipt în mine priviri sfredelitor-suspicioase. M-am îmbrăcat repede și am plecat. Vinovată, cu umerii aplecați, și târșâindu-mi picioarele, ca o sechestratoare de pisoi prinsă asupra faptului ce sunt. Adevărata Cruella de Vil...
Pisoiul din dulap by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19126_a_20451]
-
comunicare la Institutul Național de Statistică. Eu și cu Nic suntem distruși, pentru că nu știm cine e șeful la noi în casă. O să ne-ntrebe oamenii ăia și o să dăm din colț în colț. Dac-aveam un copil sau un pisoi, ceva, ne scoteam. Așa... o s-aruncăm cu șefia de la unul la altul. Cred că trebuie să organizăm urgent alegeri libere. O să stabilim prin vot (liber, direct și secret) cine e capul familiei, ca să nu ne facem de râs la recensământ
V-aţi ales şeful?:D by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19278_a_20603]
-
ghemuiește-ntr-un colț pe patul din capătul chilerului, o cămăruță unde dormeau cele două fete, frigul o pătrunde și trage cu o mână cerga groasă peste picioare, închide ochii și încearcă să adoarmă. În același timp fetele smotoceau un pisoi la gura sobei răzând zgomotos. Ana dormea în pătuțul ei improvizat aproape de mama ei înveșmăntată în pelincile dăruite de colegele de salon și de doamna care a dorit s-o înfieze. Un bărneț era înfășurat în jurul ei cu grijă protejându
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
catedră, încă o arătare incendiară: “Uite păsărica!” Iar copiii... să se tăvălească de atâta râs. Atunci, coana preoteasă, stupefiată, roșie ca focul, gâtuită de indignare, a șuierat cu vocea sugrumată: - Marș, la loc! Blegul de Dică, a miorlăit ca un pisoi: - Da’ ce, coană preoteasă, așa e povestea! Râsetele copiilor deveniseră obraznice. Blândul nostru înger și-a pierdut cumpătul. A inundat-o furia cumplită, înecându-i toate frumoasele sale zâmbete. Ochii i s-au încețoșat și, mașinal, a întins mâna spre
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
să-mi pierd verva, mi-au împins sub nas, cu o trestie, un burete vârât în oțet, însă eu am refuzat să îl miros și, înșfăcându-l cu dinții, am început să-l scutur, așa cum face un câine c-un pisoi. „E tare tipu’!” s-au amuzat, și mai mult, soldații. Dar EA nu a mai suportat și, ridicându-se pornită, s-a apropiat de cruce. „Mesia, Isusul meu, păstrează-ți demnitatea, nu face jocul păgânilor ăștia! Încearcă să te comporți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
mină plictisită, pretextând că avea nevoie de un disc cu mai puțină muzică de pian. La care Kerry s-a tăvălit pe podea, Înăbușindu-și râsul. — Pune Inimi și flori! a urlat el. Of, Doamne, Doamne, simt că nasc niște pisoi. Oprește afurisitul ăla de gramofon! a strigat Amory, cam congestionat la față. Nu dau o reprezentație! În tot acest timp, Amory Încerca, delicat, să cultive la D’Invilliers simțul apartenenței la o clasă socială, știind că de fapt poetul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Alege următorul pas! Visul este destinația. În zori, prin ceața dimineții, pescarii își aruncă năvoadele în râu, pe cer, o mică stea sclipește... DACĂ ASTĂZI PĂMÂNTUL... - Dacă astăzi pământul s-ar topi aș lua un îngeraș imaculat de zăpadă, un pisoi cu ochelari aburiți care m-ar întreba "când?”, câteva clipe magice și lumina, lumina aceea care-ți cădea pe chip, amețindu-ne; și încă ceva, aș da mulți din anii mei și zău de mi-ar păsa de-ar fi
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
Eu fugeam să nu-l aud guițând, dar după ce-l pârleau cu paie și îl spălău bine, venem și așteptăm să-mi dea bășica să o umflu și să o umplu cu grăunțe să sune frumos. Îi aducem mami toți pisoii sau cățeii aruncați sau rătăciți pe drum. Pisicile nu erau pasiunea mea. Nu mă omorâm după ele. Ele sunt egoiste și materialiste și te trădează la prima ocazie... În schimb nu există un animal mai credincios decât câinele. Aveam vre
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350450_a_351779]
-
mai față vre-o cinci-șase căței, de care nu puteam scăpa, ca toată lumea avea câini. Atunci se făcea o crimă oribilă, îi înecă. Eu fugeam urlând de acasa dar nu puteam să-i salvez. Tot așa se proceda și cu pisoii. Pe atunci nu există... să te duci la veterinar și să-i castrezi. Cine se ducea pe vremea aceea cu un câine sau pisică la veterinar? Nu am avut căi și capre, dar tare mi-ar fi plăcut să avem
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350450_a_351779]
-
mai am și altele... dar tot dintre cele... cu patru picioare. Pe „iubita mea” o cheamă Shakka, (se pronunță Saca) nume sintetic, inventat de nepoțica mea Simina. De fapt cățelușă este proprietatea ei. A cumpărat-o când era cât un pisoi și a dat 200 de dolari pe ea. Este un Pit Bull, neagră cu o cravată, de fapt un papillon alb și cu niște ghetuțe albe în lăbuțe. Nu am castrat-o că nu a fost de acord Simina și
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350450_a_351779]
-
Poate că dumnealui are alte preferințe. Părintele nu se prea uită, că dé, are teoriile lui, dar și dacă se uită adoarme curând în fața ecranului buștean. Și el și preoteasa adorm pe canapea, unul cu capul pe umărul celuilalt, cu pisoii în brațe, ca doi copii. De fapt, eu îmi văd emisiunile preferate la televizorul portabil pe care-l țin în camera mea. Ce zici?... Ariel nu spusese nimic. Căci mai avea un motiv să fie reținut. Și acest motiv era
DILEMA LUI ARIEL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348148_a_349477]
-
i-l aud din depărtare, cu silabele atârnându-i pe gură ca niște lampadare vorbitoare.” (Replică lirică la Gellu Naum!) Deseori, se poate remarca familiaritatea adresării: „În sfârșit, Bukowsky, iată-ne față în față. Tu, așteptând moartea ca pe un pisoi care-o să-ți sară pe pat , eu, fugărit de-o fantomă în somn.” Ceea ce este surprinzător la Evanghelia cerului este ușurința cu care operează inserțiile, stabilind o reală conexiune ce este resimțită atât la nivel emoțional, cât și intelectual
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
Acasa > Impact > Scrieri > PISOIUL NĂZDRĂVAN - PENTRU COPII Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Pisoiul năzdrăvan Liliana venea adesea la casa părinților ei, să se bucure de câteva zile de vacanță în liniște, retrăind amintirile tinereții
PENTRU COPII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361586_a_362915]
-
Acasa > Impact > Scrieri > PISOIUL NĂZDRĂVAN - PENTRU COPII Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Pisoiul năzdrăvan Liliana venea adesea la casa părinților ei, să se bucure de câteva zile de vacanță în liniște, retrăind amintirile tinereții. Îi făcea plăcere să ia un șezlong, să-l ducă în livadă, sub pom și să citească în tihnă
PENTRU COPII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361586_a_362915]