147 matches
-
pivniță, ci umblă printre noi. Doamne ferește să ajungi În pivnița lor! Toată lumea știe, dar nimeni nu vorbește despre asta. Așa că, de fapt, nimeni nu știe nimic. Despre ce vorbim? Hmmm... Bateria noastră merge sus În platou, unde facem antrenament cu pistolul-mitralieră, luăm poziții de tragere spre o țintă imaginară, instrucție pentru trageri. Ne sapă gîndurile, trîntiți pe iarbă, crăcănați, căznindu-ne să nu se vadă cum ne tremură ca la șoareci. Dar caporalul nu ne lasă În pace, ne Împunge cu
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Șoferul vorbește aproape țipînd, Îi spune că spitalul e controlat de miliție, care Îi ridică pe toți cei ce ajung acolo răniți și Îi bagă În niște beciuri unde Îi anchetează. De undeva de după un colț se vede flacăra unui pistol-mitralieră și el se ghemuiește sub bordul Daciei-ambulanță și Își vede adidașii Lotto, cu emblemă roșie. Are sînge pe mîini și pe mînecile jachetei, dar adidașii sînt curați. Își dă seama că nu poate să ajungă la adresa respectivă, pentru că maică-sa
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
faptul că Îmi e frică. Îmi e frică pentru că, dincolo de acest cadru aparent pașnic, prin minte Îmi aleargă imagini În care soldați trag cu pistoalele- mitralieră În oameni. Așa se vorbește. Eu sînt soldat și ar trebui să trag cu pistolul-mitralieră În oameni. Ce căcat...?! Miercuri, 20 decembrie. Ceaușescu se Întoarce În București. Și-a scurtat vizita În Iran, la ora 15 aterizează pe aeroportul Otopeni și e pus urgent la curent cu situația din țară. Ceea ce decide e aproape neverosimil
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Cobor cu Moise la poarta spitalului prin mulțimea de oameni care mișună. S-a Întunecat, e un frig umed, se aud camioane, se aud tancuri, se aud sunete grele și o rumoare În care putem să jurăm că răsună un pistol-mitralieră, dar nu se aude nici un tun - n- am avea cum să nu le auzim, sînt enorme. Apoi se aude iar televizorul, de pretudindeni, din zidurile spitalului, din bolta vineție care s-a adunat sub forma unei nopți reci deasupra orașului
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
de bărbos, levitează la cîțiva centimetri de sol. Cristian Îmi povestește foarte animat ce am pierdut: cîteva nopți dormite În tranșee, focuri trase aiurea spre cîmp după cum li se năzărea caporalilor, mai degrabă ca să se Încălzească de la țevile Încinse ale pistoalelor-mitralieră sau să-și aprindă țigările de la ele, momente de nebunie În dormitoare pînă cînd locotenenții au reușit să aibă niște ordine clare și a reieșit că armata a trecut de partea revoluționarilor, apoi toată isteria cu teroriștii. Pe unul din
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
poveștii, convinși că ne atacă cineva să-l salveze pe omul lui Ceaușescu... Abia după vreo cîteva zile am aflat că ne-am căcat pe noi degeaba, că omul a fost mutat destul de repede. Ăla a fost un moment, pîrÎiau pistoalele-mitralieră noaptea cînd dintr-o parte a pistei, cînd din cealaltă. Dincolo de pistă era o unitate de infanterie, au adus-o să acopere zona. E de mirare că nu ne-am Împușcat Între noi. Pe Mirel l-a lovit un glonț
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
existent în dotarea trupelor (arme automate, mitraliere, branduri și chiar aruncătoare de flăcări), provocându-se și incendierea unei zone de pădure. Soldații au pornit la atac cu strigăte de luptă. Partizanii aflați în prima peșteră au răspuns cu foc de pistol-mitralieră, dar au fost ciuruiți de gloanțe. Nici unul dintre cei care au ripostat la atacurile securiștilor nu a scăpat cu viață. Cei din a doua peșteră au primit ordin de retragere; unii dintre ei au considerat că era prea târziu, alții
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
astfel încât arestații să fie împușcați fără martori. Din pricina lipsei de aer și a înghesuielii, riscul iminent a fost acela al unui leșin în masă. Nu în ultimul rând, în diferite faze ale transportului, arestații au fost păziți de soldați cu pistoale-mitralieră, inculcându-li-se victimelor ideea că sunt niște viitori ocnași. Reeducarea Deși fenomenul Pitești (1949-1952) era o relicvă punitivă a epocii Dej, Securitatea ceaușistă reținuse efectul pe care îl avusese acesta asupra deținuților politici de odinioară, precum și strategia reeducării. Ideea
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Încă de la prima bătălie, distanța care-l despărțea de moarte se măsură în numărul celor uciși. Două sute de soldați din compania sa înaintau drept spre pozițiile germane, fără nici un sprijin al artileriei, fără tancuri, pe o câmpie goală, cu un pistol-mitralieră la cinci oameni. Știau că în urma lor, o secție de baraj era gata să-l doboare pe cel care ar fi vrut să dea înapoi, Nu se putea înainta decât spre moarte, sau se putea da înapoi, tot spre ea
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Gosudarstvennoi Bezopasnoti - Comitetul Securității Statului KUB Rachetă antiaeriană de fabricație sovietică, cu care era dotată Armata Română MAN Ministerul Apărării Naționale MI Ministerul de Interne PAL Post de aprovizionare de luptă PC Punctul de control PCR Partidul Comunist Român PM Pistol-mitralieră PSAG Planșeta Situației Aeriene Generale PSI Punctul de stingere a incendiilor PSL Pușcă specială cu lunetă SMG Statul-Major General SRI Serviciul Român de Informații SRC Stație de radiolocație SR-DAC Autocamioane militare marca DAC, cu motoare SR TR Tanc românesc TAB
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
în prima noapte s-ar fi tras 90 000 de cartușe. S.B.: În cine? D.R.: Eiii! A fost suficient să fie niște simulatoare și ăștia au tras ca... Îmi povestea un soldat că un ofițer din comandament era cu un pistol-mitralieră și stătea la vreo doi metri de geam și l-a trimis pe el la geam ca să-l ghideze. Nu știu dacă e real sau doar folclor. Au fost cazuri când s-a procedat așa. S.B.: Bănuiesc că au fost
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
au mers și ei. S.B.: Aveau costumația specifică sau erau în civil? I.A.: Aveau uniforma. S.B.: Am întâlnit opinii că Gărzile Patriotice mai mult au încurcat, au fost haotice și greu de gestionat. Ce arme aveau? I.A.: Aveau pistoale-mitralieră, la fel ca noi. S.B.: Dar muniție aveau la fel ca noi? Mi-aduc aminte că la alarmă am primit 300 de cartușe. I.A.: Ce am văzut eu la ei era un încărcător în armă și trei încărcătoare în
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
în față, că nu știam ce se întâmplă, dar că nu aveam niciun obstacol. De la Academie a început să se tragă în noi, că noi am trecut pe acolo fiindcă era în drumul nostru spre Minister. Trăgeau în noi cu pistol-mitralieră și mă gândeam că va fi vai de capul nostru dacă aveau în dotare și vreun AG7 sau AG9. Când am ajuns în Drumul Taberei, iarăși a început să se tragă asupra noastră, că am scos capul să văd ce
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
A venit la noi și s-a prezentat ca om din garda lui Jivkov, care vrea să ne ajute. Mi-a cerut o armă și, în zăpăceala aceea generală, fără niciun șef pe care să-l întreb, am luat un pistol-mitralieră de la un soldat și i l-am dat, dar i-am cerut să meargă în fața mea și să nu se întoarcă. Dacă nu respecta înțelegerea, îl împușcam. El vorbea românește, nu prea bine, dar se descurca, eu o mai rupeam
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
unitate. Să vă povestesc cum s-a tras. Muniția s-a repartizat pe subunități, fiecare avea un încărcător în toc și unul în pistol și o rezervă pregătită, până la 24 de cartușe, la ofițerul de serviciu. S-au distribuit și pistoale-mitralieră cu o unitate de foc la cadre. Vizavi de unitatea de pe Antiaeriană erau niște blocuri, cărora noi le spuneam "blocurile NATO". S.B.: Exact așa se numeau și cele de lângă unitatea noastră, din Pantelimon. N.B.: Acolo locuiau minoritarii. Erau un bloc
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
care a fost judecat și executat Ceaușescu nu s-a mai tras niciun foc la noi. La noi au fost doar câteva faze, trei-patru, în care s-a tras. În rest, nu s-a tras nici cu rachete, nici cu pistolul-mitralieră. Evoluție după Revoluție S.B.: Când ați predat muniția? N.B.: Prin ianuarie. S.B.: Revelionul l-ați făcut în unitate? N.B.: Da. Nu ni s-a dat voie să plecăm. S.B.: Ați fost ridicat în grad la Revoluție? N.B.: Nu. Eu am
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
care l-am făcut a fost să mă duc până la Spitalul Militar, unde m-am întâlnit cu niște colegi care veniseră cu transportoare, și i-am convins să ne asigure un fel de pază cu un militar în termen, cu pistol-mitralieră. Și i-a fost și lui bine pentru că era obosit și flămând, săracul. Ne-au asigurat paza cam o zi, pentru că apoi ei au trebuit să se retragă. S.B.: La ce episoade ați mai asistat în acele zile? D.P.: Îmi
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
au tras câteva focuri de armă în plan vertical și aceia s-au retras. Când au fost întrebați de ce nu i-au împușcat, ei au spus: "Păi, cum să tragem asupra satului?". După cum se știe, un glonț tras de un pistol-mitralieră are efect omorâtor până la 3 000 de metri și frica lor a fost că puteau să omoare un nevinovat. S.B.: Aș vrea să vorbim despre perioada 17-22 decembrie. Am înțeles că v-ați mobilizat, ați scos tehnica. În cât timp
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
doborât. A scos pistolul și eu am crezut că-l împușcă. Am vrut să cobor de pe gard ca să nu văd așa ceva. Am rămas totuși atârnat acolo și am văzut că scutierul a făcut ceva și mai grav: a rabatat patul pistolului-mitralieră și i-a crăpat țeasta ca pe un pepene. Am coborât terminat de pe gard și din momentul acela m-a durut în cot de orice. Mi-am demontat pistolul până la arcul recuperator și l-am băgat în fișetul personal. M-
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
diferența era că unde trăgeau uslașii era punct ochit, punct lovit. S.B.: Nu erau militari în termen. G.Ș.: Când cu încercarea de asasinat asupra ambasadorului Indiei, cel de la USLA l-a împușcat de la 200 de metri de la șold cu pistolul-mitralieră pe atacator. Exact în cap. S.B.: Profesioniști. G.Ș.: Exact. Nu știu dacă cei de la Brigada I știu să facă ceea ce făceau uslașii. Eu i-am văzut pe uslași la Bran, acolo făceam noi reciclări, și ziceai că te uiți
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
mai revenit că s-au dus toți la lucrări. S. B.: De fapt, au venit și la noi abia prin februarie de la nu știu ce șantier și i-am cazat noi. Trecuseră evenimentele, trecuse vânzoleala, și se uitau minunați fiindcă nu văzuseră pistol-mitralieră niciodată. Și-am întrebat: Dar voi cu ce-ați făcut instrucție?" "Cu puști de lemn". M. M.: Nu știu. Ai mei au tras, pe timpul pregătirii, înainte de a pleca în economie. S. B.: Aceștia nu erau plecați de la dumneavoastră și întorși
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
M.: Nu știu. Ai mei au tras, pe timpul pregătirii, înainte de a pleca în economie. S. B.: Aceștia nu erau plecați de la dumneavoastră și întorși. Erau veniți habar n-am de unde. Și se uitau și ne rugau să le desfacem un pistol-mitralieră să vadă și ei cum este. Or, noi și-n somn dacă ne punea cineva îl demontam și-l remontam. M. M.: Am reușit cât de cât să stabilizez situația. La un moment dat, tot trăgeau din toate părțile. Era
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
caporalul și-a împărțit "efectivul" în două: unul dintre ei a luat-o în partea stângă, celălalt în partea dreaptă, pentru a depista și a trage cu tot armamentul din dotare împotriva "inamicilor patriei", a "contrarevoluționarilor". Zis și făcut! Cu pistolul-mitralieră ținut zdravăn cu ambele mâini, cu degetul pe trăgaci, militarii înaintau pas cu pas de-a lungul zidurilor. Plecaseră din dreptul tindei, din fața casei. Acum s-au întâlnit față în față exact la jumătatea zidului din spatele căsuței. S-au oprit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
venit mâniile Tale și înfricoșările Tale m-au tulburat. (Psalm 87) Asistam parcă la o luptă înverșunată, surdă și disperată, între două forțe: a binelui și a răului. Ființele umane aflate în vagoanele închise și păzite de militari înarmați cu pistoale-mitralieră se opuneau, refuzau mental să urmeze locomotiva. Era o grevă a materiei cenușii, a rațiunii care nu putea accepta acte ilogice și absurde. Erau fapte refuzate de normele gândirii umane. Era un nonsens. Pufăind și zvâcnind tot mai puternic, locomotiva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ocrotitoare ale mamei și ale Sfintei Fecioare Maria, am adormit. Lipitu-s-a sufletul meu de Tine și pe mine m-a sprijinit dreapta Ta. (Psalm 62) În ghereta frânarului de pe platforma din față a vagonului nostru, Neamțul, înarmat cu pistolul-mitralieră, moțăia "vigilent" cu arma între picioare, supraveghind cu strășnicie somnul "dușmanilor poporului" și pacea universală. 12. BUCURII ȘI NECAZURI Viața își urma cursul ei, cu bune și cu rele. În tânăra familie Aciocîrlănoaiei domnea o armonie desăvârșită. Era explicabil: ambii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]