363 matches
-
versuri tâmpite, dar care cumva te mișcau, dacă ai fi fost pe deplin convins cu ăl de le scrisese fusese și sincer. La sfârșit jura iubire veșnică și semna unul, Gelu. Pe tavan se vedeau pete galbene de la infiltrații ori pistrui de sânge uscat țâșnit din țânțarii striviți, pe când era vreme caldă, cu (bănuiam eu) un tratat masiv și cartonat de Rezistența Materialelor. Se vedea că locuia acolo cu chirie, Înconjurată de mobilă veche, pestriță, cu lacul plesnit. M-am arătat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
avusesem de gând să mă Întorc la ea și să... (mai departe Încă nu mă dusesem cu mintea)... să fiu fericit acolo, să fac, până la urmă, și copii cu ea, nu m-aș mai fi dat dus din cămăruța cu pistrui de țânțari pe tavan și pereți, cu aerul umezit de aburii din oala ce se Încălzea fără Încetare pe aragaz. De ce, domnule, să nu mă aștepte? Fusesem un oarecare, un nimeni, un ăla nesătul și cu dinaintea-nvârtoșată cu care Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ocupații caracteristice, civilizație materială, obiceiuri, legende, mituri, ceremonialuri etc. SCRIERI: Masculin, feminin, București, 1973; Alaska, patria totemurilor, București, 1973; Invitație la umbră, București, 1977; Nodul de apă, București, 1981; Lacrimi de curcubeu, București, 1985; Iarba soarelui, București, 1986; Colecția de pistrui, București, 1987. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Două moduri lirice, RL, 1973, 33; Mircea Iorgulescu, „Masculin, feminin”, LCF, 1973, 34; Eugen Simion, Poezia feminină, LCF, 1978, 12; Hristu Cândroveanu, „Invitație la umbră”, RL, 1978, 28; Constantin Cubleșan, „Nodul de apă”, TR
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288439_a_289768]
-
și eu ceva filozofie, pe vremuri, când eram student"857 - din același regiment cu Darie). Impresia că "ne-am mai întâlnit" și că, în ciuda deosebirilor de natură fizică ("Îl vedeam un tinerel de optsprezece-nouăsprezece ani, foarte blond și plin de pistrui. Și doctorul e așa cum îl vedeți: brun, fără pistrui și cu doi băieți la școală"858) există un amănunt unificator și "hotărâtor", mai important decât evidențele de natură fizică - în fapt "aparențe" - traduce irecognoscibilitatea Spiritului Suprem: "nici nu îndrăznesc să
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
857 - din același regiment cu Darie). Impresia că "ne-am mai întâlnit" și că, în ciuda deosebirilor de natură fizică ("Îl vedeam un tinerel de optsprezece-nouăsprezece ani, foarte blond și plin de pistrui. Și doctorul e așa cum îl vedeți: brun, fără pistrui și cu doi băieți la școală"858) există un amănunt unificator și "hotărâtor", mai important decât evidențele de natură fizică - în fapt "aparențe" - traduce irecognoscibilitatea Spiritului Suprem: "nici nu îndrăznesc să-ți spun de când ne cunoaștem. Dar nu ne recunoaștem
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Nici dacă radioul ne ține suspendați/ În muzică și prostii. Nici măcar/ Dacă bomba va exploda sau gargaragiii/ Vor răguși.// Nu o să se schimbe nimic. Doar metabolismul bazal/ Al corpului tău, în care am investit/ Miliarde de imagini și neuroni. Doar pistruii/ De pe umărul stâng or să lunece/ În moartea termică, întocmai/ Mult mai neînsemnatului Univers” (Tiehnica...). Preluând un titlu lansat de Ezra Pound (față de care poetul român are un adevărat cult), Personae (2001) reprezintă deopotrivă o revizitare cu caracter experimental a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
benigne, ca blefarită cronică și chalazionul. De aceea, orice structură dezvoltată la nivelul pleoapelor, ce ridică suspiciuni, trebuie examinată anatomopatologic [57]. CARCINOMUL ASOCIAT CU XERODERMA PIGMENTOSUM Aceasta afecțiune rară, determinată autosomal recesiv, este caracterizată de apariția a numeroase pete pigmentare (pistrui) la nivelul pielii expusă la razele solare. Acestea sunt urmate de apariția telangiectaziilor, zonelor atrofice și, eventual, veruci, care pot suferi degenerare carcinomatoasă [53]. Pleoapele sunt frecvent afectate și pot constitui prima zona de evidențiere a modificărilor degenerative, determinând atrofie
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
Nu mă uit că ești bătrân. Și după ce om termina, Om vedea ce s-o întâmpla. Oi, saraca, nună mare, Că-i frumoasă ca o floare, Dar și nașu îi mai tare, C-are punga cu parale. Găinușa-i cu pistrui Și i-oi da-o nașului, I-o dau cu mare drag, Că și ochii lui îmi plac. I-oi dao cu bucurie, Nunta trei zile să ție. Să bem țuică de prună, Să țină o săptămână, Să fie tot
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ca fripți de la masă și voiră s-o taie la fugă. Cocoșul Însă, Înainte de ce apucară a spăla ei putina, Îi Împroșcă pe toți cu zeamă și, pre cari i-a ajuns zeama, i-a Împestrițat [= i-a umplut de pistrui] și le-a umplut tot capul de râie. Și de atunci jidovii Își tund și rad capul, pe unde i-a ajuns stropeala, și numai pe de Înainte, pe unde nu i-a ajuns zeama din pricina urechilor, lasă părul să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jidovească” <endnote id="(623, p. 139)"/>. 3. De ce au evreii pistrui În cadrul aceluiași ciclu de legende românești, având-o pe Sfânta Maria ca protagonistă, un alt episod se referă la o caracteristică fizio nomică presupusă a fi specifică evreilor : prezența pistruilor pe față și pe corp. Ajunsă la locul răstignirii lui Isus, Maica Domnului Îi găsește pe „jidani” așezați la masă, pregătindu-se să mănânce. Și au fiert jidanii un cocoș Și au făcut dintr’ânsul borș Și l-au pus
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
strachinii Și din aripi a bătut Și pe jidani i-a stropit Și pe toți i-a opărit Și de-atunci Îs jidanii pestriți [= pistruiați] <endnote id="(22, p. 221 ; 64, p. 116)"/>. Pentru a justifica și culoarea roșcată a pistruilor, În unele legende populare ardelenești cocoșul Îi stropește pe evrei cu picături de sânge <endnote id="(22, p. 282)"/>. În altele, cocoșul Însuși preia culoarea roșie ; vezi zicala populară : „Jidovul e stropit de cocoșu’ roșu” <endnote id="(3, p. 24
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
e stropit de cocoșu’ roșu” <endnote id="(3, p. 24)"/>. În spațiul german, cocoșul nu-i stropește pe iudei nici cu picături de borș clocotit, nici cu picături de sânge, ci cu stropi de excremente ; de aceea, În limbaj popular, pistruii sunt numiți Judas Dreck („găinațul lui Iuda”). Originile legendei populare par să fie Într-un text apocrif neotestamentar, intitulat Acta Pilati, În care Iuda Își bate joc de Isus spunându-i că va Învia din morți atunci când va Învia cocoșul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cocoșul a bătut din aripi ca să cânte și iar i-a stropit pe obraz, și de atunci au rămas și ei pestriți pe obraz”. Publicând la sfârșitul secolului al XIX-lea această variantă moldo venească a legendei (De ce evreii au pistrui pe obraz ?), B.P. Hasdeu o includea Într-o specie de literatură populară căreia folcloriștii - spunea el - „nu i-au găsit Încă un termen propriu, numind-o deocamdată «de ce», «the why»” <endnote id="(176, III, col. 2596)"/>. Indiferent de variante, toate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pestriți, de atunci au ei alunele pe față” <endnote id="(113, II, p. 158)"/> sau „De atunci [și de aceea] au jidanii pistrui” <endnote id="(259, p. 53)"/>, ca pedeapsă pentru că nu au crezut În Cristos și În Învierea sa. Pistruii de pe chipul unui român creștin sunt considerați a fi un semn infamant, un semn care (ca și părul roșu) aduce ghinion. Adesea, astfel de oameni „Însemnați” sunt „socotiți drept jidovi” și se crede că, din această cauză, „petele de pe față
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se leapădă de Isus, iar pe de altă parte, cocoșul legendar, care le provoacă evreilor pistrui la Învierea lui Isus. Datorită acestei contaminări, se crede că apa de la miezul nopții de Sân Petru ar fi un bun remediu magic Împotriva pistruilor. 4. Omul roșu (piază rea) În mitologia populară Diversele credințe populare care asociază evreul cu „omul roșu” au fost generate nu doar de prezența la evrei a pistruilor, dar și de cea a părului și a bărbii roșii („Jidanul cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
miezul nopții de Sân Petru ar fi un bun remediu magic Împotriva pistruilor. 4. Omul roșu (piază rea) În mitologia populară Diversele credințe populare care asociază evreul cu „omul roșu” au fost generate nu doar de prezența la evrei a pistruilor, dar și de cea a părului și a bărbii roșii („Jidanul cu barbă roșie/ Duce pe Dracu’ la poștie” ; cf. <endnote id="3, p. 13"/>). În Încercarea de a evita folosirea unui clișeu (de genul „evreii au părul roșu”), la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
referitoare la evrei, o prejudecată din zona bio(i)logicului, care a supraviețuit În mod miraculos din Evul Mediu până În pragul secolului XX <endnote id="(503 și 88, p. 256)"/>. Culoarea roșcată a părului, a bărbii și a pielii (datorată pistruilor) este percepută de mentalitatea populară ca fiind o anomalie fizică, una care denotă o anomalie psihică sau morală corespun zătoare. „De omul roș, spân și Însemnat - spune o superstiție moldovenească - să te ferești, că-i buclucaș” <endnote id="(34, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sânge” <endnote id="(377, pp. 99 și 142)"/>, jupânul Șulăm - negustorul ambulant de apă gazoasă („zodă electrică”) din nuvela Mormântul unui copil (1906) - are „barba rară, roșcată, ascuțită ; cu mustăți lungi, subt un nas mare, c-o față plină cu pistrui”, jupânul Avrum - orândarul din povestirea O umbră (1906) - este descris și el cu „barba roșie” <endnote id="(410, pp. 13 și 280)"/>, iar domnul David - negustorul din romanul Baltagul (1930) - are barba și mustățile ca „o mască de arici roș
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
face eco nomie de clișee atunci când descrie În textele sale memorialistice (Memoriile unui antisemit, 1979) un „evreu inconfundabil” din Bucovina : „Fața lui acoperită de puf roșcat și Înconjurată ca de-o blană de cârlionți sârmoși și arămii era stropită de pistrui. Părea un berbec tânăr care se uită de- aproape la flăcările unui foc” <endnote id="(873, p. 37)"/>. În anii ’30, și poetul evreu H. Bonciu Își vede conreligionarii În aceleași tușe cromatice : Îndrăgostit de ea, i-am revăzut strămoșii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
altfel este imaginată „«jidanca» afurisită” Estera Hirsch, ceva șefă „pe linie de UTM” În Bucureștiul anilor ’60, personaj din romanul Orbitor semnat de Mircea Cărtărescu. Cu „pielea albă ca smântâna, constelată până și pe fese, până și pe labii de pistrui”, frumoasa și focoasa Estera avea „părul ca flacăra”, „ca un drapel”, iar „părul de pe pubis [era] roșu asemeni coperților operelor lui Lenin”. „Jidovcuța” avea pielea „numai pistrui vizibilă prin ochiurile de plasă ale ciorapilor”. Galițiana Miriam, „fata israelitului bijutier” - un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care au mișunat pe Planetă de 1000 de ani Încoace sunt khazarii - populație turcică, trecută la religia mozaică. Altfel nu se poate explica varietatea extraordinară a tipologiilor evreiești existente În lume, printre care și foarte ciudații dolicocefali roșcați și cu pistrui, așa cum e Însuși Sörös, rasă care, În mod sigur, nu se regăsește În nordul Africii sau În Spania sefarzilor (unde predomină tipul brahicefal brunet), ci provine din marea masă turcomană” (România Mare, nr. 477, 3 septembrie 1999 ; cf. 545, VIII
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
respect - Lia Manoliu. Sper ca aceste cuvinte să devină un îndemn pentru tânăra generație, pentru a păstra și promova valorile umanității și ale olimpismului. Pentru tine am scris rândurile acestea. Și multe altele. Cu gândul la tine, Victor, adolescent cu pistrui pe nas, cu ochi de veveriță și păr castaniu, răvășit - poate de somn, poate din joacă. Poate nu te cheamă așa... te cheamă Radu sau Vladimir, Marius, Dan, Marian, Ivan, Răzvan sau Mihai, Iosif, Francisc, George sau Sorin... Sau Nadia
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
a devenit c)pitan În marină comercial) a Statelor Unite? Începi s) crezi c) nenum)rate tipuri de spirite se reg)sesc Într-un num)r limitat de tr)s)turi fizice. Experiență este și pl)cut), si nepl)cut). Ochii, pistruii, gurile, degetele sunt extrem de cunoscute, asem)n)rile acestea fiind Ins) Înșel)toare. Cand Întâlnești lideri de partid și miniștri care arăt) ca niște agenți de asigur)ri din Montréal sau profesori de liceu din Brooklyn, Începi s) te simți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
digestiv slăbit, luați produsul patentat Xiang Sha Liu Jun Zi Wan care mărește capacitatea de absorbție a calciului și a vitaminei D. Urmați instrucțiunile. Petele de bătrânețe (keratoza senilă) CE SUNT ȘI CARE LE SUNT CAUZELE? Sunt pete plate, asemănătoare pistruilor, care apar mai ales pe față și pe dosul mâinilor. Cauzele lor pot fi expunerea excesivă la soare sau proasta funcționare a ficatului. CÂND TREBUIE SĂ MERGEȚI LA DOCTOR? Dacă petele își modifică dimensiunile sau culoarea, pentru a evita riscul
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
luna lui mart, căci toată vara îți iese în cale. Se crede că capul de rățoi și de chișcar* nu se mănîncă, avînd cap de șerpe. (La rățoi, penele străvezii, ca solzii de șerpe; la chișcar, forma de șerpe și pistruii negri de pe cap.) Cine nu ucide șerpele ce-i iese înainte mare păcat face. Primăvara, cine vede șerpe întîi să-și dea osteneala să-l ucidă, căci omorîndu-l îi ia puterea; iar de va scăpa, șerpele ia puterea omului. Primăvara
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]