301 matches
-
vreun dinte? Deocamdată nu, dar se clatină... Lasă,Titi, nu te mai necăji și nu mai fi trist. În câteva zile te vei face bine. Nu, nu-ți va rămâne nicio urmă de zgârietură pe năsucul tău mititel, frumușel și pistruiat și nici pe fața ta drăgălașă. Spusele lui m-au bucurat atât de mult, încât durerea de cap începea deja să fie o amintire. L-am privit cu o încredere și cu o dragoste nețărmurite. Ești sigur, Serioja? Absolut sigur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
adresa după străvechiul protocol cu un fel de (în traducere românească) „mărită cucoană“, echivalent feminin pentru „excelență“, se întreținea în maghiară, Loulou nu era frumoasă ca Irma (oval de prună, năsuc obraznic și, nu știu de ce, mi se pare și pistruiată - o confund oare la figură cu un băiat de pe stradă, tot cu numele de Lulu, dar altfel pronunțat, pistruii de pe față contrastându-i cu funda mare, albă, care nu-i lipsea niciodată de la gât?), dar m-a pervertit social, stârnindu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
vârstnic decât el acum și mai îndrăzneț decât acum) și l-am ținut tot timpul strâns de mână, cu degetele încleștate în ale lui. După război, ambii băieți s-au prăpădit în accident: mai întâi cel mic, tare blând și pistruiat, la Sibiu - intrând într-o cârciumă să și cumpere de la tejghea țigări, i-a zdrobit capul o sticlă de sifon adresată de cineva altui cap (devenise muncitor); cel mare a căzut iarna într-o prăpastie, în Munții Apuseni (era la
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
datorită dotei apărute atât de oportun, să se căsătorească, o căsnicie ce a durat nu mai puțin de trei ani; Dar cel mai bine s-a ales servitoarea fostei familii Raikovic, care și-a găsit în închisoare ursitul, un gardian pistruiat și chipeș. Cu care a avut trei copii, primul încă în timpul detenției. Fosta servitoare condamnată pentru complicitate la crimă în formă continuată și cu premeditare a trăit aievea visul vieții, fiindu-i pe veci recunoscătoare domnului avocat Ludovic L., Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
pe strada Beethoven? Dar de ce, mă rog, se interesă o femeie grasă și cam vulgară. Pentru că... Dar eu căutam strada Mozart! De ce? Pentru că... pentru că îmi place muzica, încercă să glumească Gough. Încercați pe strada Tom Jones, îl sfătui un elev pistruiat. Fugi de aici, strada Tom Jones nici nu există, obraznicule! Ce tineret! Mă mir de ce mai iau dascălii salariu, se lamentă domnul cel distins, cel cu servieta elegantă sub braț. Să lămurim lucrurile, spuse sergentul cu autoritate. Unde vrei dumneata
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
pomul lăudat”. După un drum parcurs cu grija și teama de-a nu ne rătăci, am ajuns în orașul mult visat, unde eram așteptați de Dimitrin, care nu vorbește decât bulgărește, dar care a adus cu el o frumoasă fată pistruiată și cu ochii albaștri ca marea, vorbitoare de limba engleză. Ne-a întrebat unde vrem să fim cazați - în stațiune sau în incinta Reședinței Regale și noi, artiști fiind, normal că am optat pentru a doua variantă. Stăm într-un
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
atrage clienții, prietenul meu a fluturat în aer mai întâi cămașa cu zimți de zăpadă. Cunoscând istoria confecționării ei, îi făcea reclamă strigând: „Veți dormi în ea mult și bine, ca un peisaj de iarnă“. O femeie tânără și foarte pistruiată a mușcat din nadă și a cumpărat-o. După care prietenul meu s-a apucat să agite imitația ungurească (căreia îi spunea „cămașa de curve“), strigând: „Frumoasă și gingașă ca spuma mării“. Când nu erau clienți prin preajmă, ne strâmbam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
zicea. Mie-mi ieșea pe cealaltă ureche. Da, m-am mângâiat, m-am frecat al dracului de tare în ziua aia, cu curu` proptit între niște pietre albe, încinse de soare, și mi-am imaginat că-i dau chiloții jos pistruiatei din banca a patra. Nu v-am spus nimic despre ea. Încă. O să vă spun doar atât: avea foarte mulți pistrui. Și părul lung, roșcat, și-l strângea într-o coadă, îl lega cu elastic. Nu o iubeam. Dar noaptea
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
am ieșit din casă - n-am ajuns la CURVA de doamna Geta - asta nu înseamnă că am avut o revelație și voi începe să pictez sau să scriu poezii. Odată am încercat. Am și scris câteva strofe, dar căcăcioasa aia pistruiată a râs și a mototolit hârtia. I-o pusesem în bancă. Și pe ea a luat-o apa. Îi plăcea să meargă la pod, să se rezeme cu coatele de balustradă și să privească râul. La ce se gândea, nu
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
și întrebau de femei. Erau multe femei, dar intrau cu toate în vorbă. În ziua aceea, atunci când poezia mea a ajuns în coșul de gunoi, Durerea a fost aproape insuportabilă. Am văzut-o de la distanță pe nenorocita aia mică și pistruiată, i-am recunoscut și coada de cal și bicicleta și fusta roșie, cu buline albe. Avea șosete albe, trei sferturi. N-a trebuit decât să o ridic și să-i fac vânt. Am avut senzația că va zbura. Nici n-
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
cu ea în stânga și în dreapta, o lovise de toate pietrele, poate gustaseră și peștii din pulpele ei, nici n-o mai recunoscuseră părinții. ăla n-a fost găsit niciodată, dar acum v-am povestit cum a fost toată tărășenia, iar pistruiata nu ar fi pățit nimic dacă citea poezia MEA și o punea la loc, în bancă. De ce a mototolit-o, poți să te joci așa cu sentimentele cuiva? Nu poți, zic eu, mai ales când este vorba și despre Durere
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
nu te poți juca, Durerea trebuie luată în serios de fiecare dată. Noapte m-am întrebat dacă nu cumva chiar Durerea scrisese versurile, așa că avea toate motivele să mă chinuiască și mai tare. Mama m-a luat și la înmormântarea pistruiatei, cu toate că eu nu dorisem să merg, chiar nu vedeam sensul, însă n-am avut de ales și am stat sub umbrelă, fiindcă ploua cu spume, și aproape mi-au dat lacrimile când i-a făcut preotul slujba. Dar sicriul era
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
merg, chiar nu vedeam sensul, însă n-am avut de ales și am stat sub umbrelă, fiindcă ploua cu spume, și aproape mi-au dat lacrimile când i-a făcut preotul slujba. Dar sicriul era acoperit, v-am spus că pistruiata nu mai arăta cum arătase și sunt convins că nimeni nu s-ar fi apropiat de ea dacă ar fi fost deschis capacul. Era un sicriu mic, din lemn lustruit, alb, a dispărut în groapă ca și cum n-ar fi fost
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
A țipat doar un timp, pe urmă nu s-a mai auzit nimic. Poate din cauza aceea nici nu a mai revenit Durerea ceva vreme, lăsase loc altei dureri, la câțiva metri de mine. N-am uitat-o mult timp pe pistruiată. Uneori mă duceam la cimitir și lăsam un trandafir la mormântul ei, întotdeauna roșu, iar unii au spus că aș fi fost îndrăgostit de ea și m-au consolat prin bătăi pe umeri și prin cuvinte de genul mai sunt
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
la picioare, albe, cenușii, negre, unele erau colțuroase, altele plate, și tot dădeam cu ele în apă. Era murdară și în ea înotau mulți mormoloci. Ce-o nsemna asta, nu știu... Pe partea cealaltă a bălții, Lord se alerga cu pistruiata pe care am aruncat-o pe pod, v-am povestit ce și cum. Câinele lătra, ceea ce înseamnă că îi crescuse limba la loc, iar pistruiata, cu aceeași fustă roșie, cu buline albe, citea versurile mele și râdea în hohote. O
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Ce-o nsemna asta, nu știu... Pe partea cealaltă a bălții, Lord se alerga cu pistruiata pe care am aruncat-o pe pod, v-am povestit ce și cum. Câinele lătra, ceea ce înseamnă că îi crescuse limba la loc, iar pistruiata, cu aceeași fustă roșie, cu buline albe, citea versurile mele și râdea în hohote. O nebunie de vis, nu altceva! Îmi aduc aminte că am zâmbit, până când am simțit o mână pe umăr. Rece. Degetele erau foarte reci. Când mam
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
aș spune, cineva - un doctor, bineînțeles, halat alb, nelipsitul stetoscop, privire blândă și voce persuasivă ar putea să vină cu interpretări de tot râsul, de pildă că am mustrări de conștiință fiindcă am făcut ceea ce am făcut, cu Lord, cu pistruiata, cu alții despre care încă nu v-am spus nimic, cu nenorocita aia de curvă din Babilonul Mall unde sunt reduceri în fiecare zi și poți să rupi ambalajele pentru a ronțăi câte un biscuite, fără să te vadă nimeni
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
de mult, când venise la ei și-l așteptau amândoi pe Edi. Trebuie să fii tare mândru de el! E plin de calități! Și ce mișto desenează! Da, Georgiana îi zâmbea de-a dreptul ironic de pe perete, cu chipul ei pistruiat. De fapt, toate portretele atârnate pe pereți îl priveau parcă în zeflemea. Bobo simți cum îl cuprinde exasperarea. Se năpusti asupra pereților, dând jos toate portretele care îi împânzeau. Le smulse cu furie și totuși cu o oarecare grijă, chiar
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
îndreptă hotărâtă spre telefon. Formă numărul Georgianei fără să mai stea pe gânduri. La telefon îi răspunse chiar aceasta. Glasul ei suna sec, lipsit de inflexiuni, dar Clara îl recunoscu. în fața ochilor îi apăru chipul Georgianei de odinioară, rotund și pistruiat, înconjurat de bucle cârlionțate. Clara inspiră adânc și se prezentă. Georgiana se bucură s-o audă și glasul îi deveni mai cald. — Vai, ce păcat că nu am drum într-acolo prea curând, aș fi venit să te văd, zău
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
mici cu strungăreață și clătinând paharul cu whisky în mână. Lichidul susură melodios în paharul de cristal, la unison cu brățara ei din aur masiv, care i se încolăcea groasă pe mână. Clara privi gânditoare brațul plin, albicios și ușor pistruiat al doamnei Neacșu. Nu-și putea explica de ce simțea nevoia să se concentreze atât de intens asupra brațului banal, lipsit de fe minitate, al Ionelei Neacșu, și mai ales asupra brățării ei șerpuitoare din aur masiv. în mod instinctiv, își
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
în fața celor măritate, femeile care aveau la brâu funde colorate. Am fost întâmpinat cu un murmur de mulțumire, și ochii mei s-au bucurat să vadă fețe albe, ochi albaștri și plete blonde, despletite sau împletite. Doar câteva aveau fețe pistruiate, ochi apoși și păr roșcat. Măsurând patru coți, la romani treceam drept un bărbat foarte înalt, dar nu și la longobarzi, de vreme ce multe dintre femeile lor erau mai înalte decât mine. Matroana era Hermelinda, sora lui Faroald; murindu-i bărbatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
mădular; mijlociu; minciună; mireasmă; mirosi; mișto; mîndrie; moale; muzică; nasturi; naș; nașă; naștere; năsuc; noros; oameni; între ochi; operat; operație; operații; organ olfactiv; organ de miros; pantaloni; parte anatomică; pas; pată; Păcală; părinte; persoană; picături; picior; piele; piercing; piramidă; pistrui; pistruiat; prafuri; proeminentă; putoare; respir; respirații; respiri; ridicat; roșietic; rudă; Rudolf; rușine; sănătate; scurt; secreții; sensibil; simțuri; sinus; sistem respirator; sînge; spart; strîmb; suflare; suport ochelari; Tonciu; tristețe; trompă; trufă; uman; ură; vară; vas; vedere (1); 789/ 173/54/119/0
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Prahova (1982) ș.a. - și memorialistica din Oameni, fapte, amintiri (I-II, 1981-1985) completează o bibliografie personală amplă, dar care ratează șansa de a deveni o operă. Menționabile, în afara conformismului politic, sunt scenariile filmelor Valurile Dunării (în colaborare cu Titus Popovici), Pistruiatul, Roșcovanul, Hoțul. A colaborat la „Contemporanul”, „Flacăra”, „Gazeta literară”, „Iașul literar”, „Steaua”, „Tribuna”, „Viața românească” ș.a Mult comentat în epoca proletcultismului, întrucât aborda teme „centrale”, „de cea mai acută actualitate”, înfățișând mediul industrial, satul în curs de transformare socialistă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288292_a_289621]
-
București, 1959; Terra di Siena, București, 1962; Prietenul meu Adam, București, 1962; Hotel Tristețe și alte povestiri, București, 1965; Reîntoarcerea, București, 1967; Profesorul de muzică, București, 1968; Încotro?, București, 1970; Testamentul și alte povestiri, București, 1972; Strada semaforului, Cluj, 1972; Pistruiatul, București, 1976; Dacă toți copacii ar fi la fel, București, 1977; Roșcovanul, București, 1979; Profesorul de muzică, București, 1979; Hoțul, București, 1980; Povestiri de război, București, 1980; Oameni, fapte, amintiri, I-II, București, 1981-1985; Filiera Prahova, București, 1982; Patru zile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288292_a_289621]
-
Constantin Țoiu Iulie 1960. Foarte pistruiat, cum i-ar aruncă cineva un ou în față, - gălbenușul - iar oul acela ar fi rămas pe fața lui și s-ar fi uscat, lăsând o culoare aurie. Dând chipului un fel de mască aurie. Pistruile dese continuau pe frunte
Fizionomie, pictură și depresie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8051_a_9376]