89 matches
-
au început să vină și de la muritorii de rând. Printre aceștia se numără „Sandul Crupenschi fost medelnicer mare”, care, împreună cu Anița, soția lui, au dăruit mănăstirii un loc de casă. - Către „svânta mănăstire” a început să pice și câte un „pitac”, mărite Spirit. Din câte știu eu, e mai ușor să-ți pice pitacul în palma întinsă decât să muncești pentru a-l câștiga. Caneaua pe unde au început să curgă „crăițarii” către sfânta mănăstire a deschis-o Constantin Nicolae Mavrocordat
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Sandul Crupenschi fost medelnicer mare”, care, împreună cu Anița, soția lui, au dăruit mănăstirii un loc de casă. - Către „svânta mănăstire” a început să pice și câte un „pitac”, mărite Spirit. Din câte știu eu, e mai ușor să-ți pice pitacul în palma întinsă decât să muncești pentru a-l câștiga. Caneaua pe unde au început să curgă „crăițarii” către sfânta mănăstire a deschis-o Constantin Nicolae Mavrocordat voievod la 8 nov. 1734 (7243): „Facem știre...Socotit-am pentru sfânta mănăstire
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
spus în două cuvinte: „ Măi băiete, nu-i păcat de tinerețele tale, să umbli așa teleleu? Mai bine te-ai însura și ai intra în rândul oamenilor”. Degeaba ai spus că nu ai parale, că părintele Ivanciu avea pregătit un pitac de zece parale, pe care ți l a și pus în palmă și te-a îmbiat: „ Hai cu mine în pețit!” După ce ați golit „o garafă-două de vin, în colț, la Greci”... peste câteva săptămâni o țineai de mână - ca
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
a anului, la revista „Cuvântul“, la Radio România Cultural, la Premiile Uniunii Scriitorilor... Și nu m-am ales cu nimic! Am intrat amarnic la idee: păi, dacă patru jurii diferite nu au găsit nici un chichirez să-mi dea de-un pitac, acolo, înseamnă că e nașpa, n-am treabă cu literatura, am bulit-o rău la bătrânețe, adio și n-am petale, stil, pistil și dulci sepale! Ba a mai dat și o pacoste de gripă peste mine, de tușeam înspăimântându-mi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
Similar: caterincă, hai, mișto Loazbă = palmă. Similar: lopată, carabă, macaoază, scatoalcă Mameluc = bleg. Similar: molîu, baligă, mănăstire, muhaia, nătîntoc, popleacă, pulifrici, zdreanță Mansardă = gură. Similar: aftă, bușon, ciocomengă, fermoar, mijă, ocarină, zotcă, malaxor, muștiuc Marafeți = bani. Similar: lovele, biștari, mălai, pitaci, arginți, boabe, mardei, țechini, firfirici, copeici Marcă = deținutul cel mai temut în celulă Mascat = membru al forțelor de intervenție, care poartă masca pe față. Similar: haidamac Miserupist = indiferent. Similar: rece, fără grețuri Mustărie = afacere cu obiecte interzise. Similar: manevră, mișculație
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pâine? Dă-mi și mie-un colăcel, Fie chiar și mititel; Dă-mi și-un păhărel de vin, Pân-la anul nu mai vin. La anul și la mulți ani! Doi boi, două vaci Scoate babă din colaci, Și moșneagu' doi pitaci, Că de nu ne dai colacul O să rupă boii pragul, La anul și la mulți ani! Cu capra la Anul Nou Strigături “La capra”, rostite scadat, în ritm de geampara: Ța,ța,ța, căprița mea Da diseară ce-imânca? Îi mânca
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
pâine? Dă-mi și mie-un colăcel, Fie chiar și mititel; Dă-mi și-un păhărel de vin, Pân-la anul nu mai vin. La anul și la mulți ani! Doi boi, două vaci Scoate babă din colaci, Și moșneagu' doi pitaci, Că de nu ne dai colacul O să rupă boii pragul, La anul și la mulți ani! Cu capra la Anul Nou Strigături “La capra”, rostite scadat, în ritm de geampara: Ța,ța,ța, căprița mea Da diseară ce-imânca? Îi mânca
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Organizarea și promovarea examenelor a constituit un bun prilej pentru îmbunătățirea procesului de învățământ, un stimulent motivațional și o emulație între elevi. În vederea acordării importanței cuvenite, domnitorul Alexandru Constantin Moruzi dispunea organizarea examenelor publice, încă din anul 1795. Astfel, în pitacul adresat mitropolitului țării și boierilor epitropi ai școlilor, domnitorul argumenta că ,,cercarea isteciunii ucenicilor este pricină de îndemânare și mai multă silință la învățătură”, drept urmare, decide ca ,,la zi fixă” elevii școlii domnești să fie evaluați de o comisie formată
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pentru împregiuratele sate Broștenii și Cornii veșnice miluiri a Sfintei Episcopii de la luminații domni ni-au încredințat cât de asupritoare pâră au făcut casapii ce au cumpărat căsăpiile din Huși,că după încheierea contractului care s-au făcut cu însuși pitacul Preosfințâtului cătră ispravci. Pentru vânzarea căsăpiilor li-au oprit mahalalele jăluire mincinoasă,căci ei cu această pâră au vrut să tragă în loc de mahalale și pomenitele sate,după care a lor nedreaptă arătare au luat cartă împuternicitoare a lua mahalalele acelui
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
p. 116)"/>. Se zice că Veniamin ar fi reușit să liniștească poporul „cetindu-i pe stradă molitvele Sfântului Vasile” <endnote id="(680, p. 42)"/>. La 19 aprilie 1804, alarmat de continuarea violențelor, domnitorul Constantin Ipsilanti a trimis un ordin scris (un pitac) la Mitropolie, cerând ajutor „unei instituții În parte responsabilă pentru acele violențe”, cum remarcă cercetătoarea Violeta Barbu <endnote id="(98)"/>. Prin intermediul noului mitropolit, domnitorul muntean cerea ca preoții să-și convingă enoriașii „netrebnici și proști” că este „o deșartă părere
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
etc. că e lung pomelnicul tuturor banilor ce au avut curs la noi în țară" (Opinia, 12 decembrie 1906). Iar Vasile Plăcintă enumără și alte monede: sorcovățul, beșlicul, direcția, dodecar, filer, ioachim, iuzluc, leița, mariașul, menhudia, pătrașca, sestrețul, grivina, creițarul, pitacul, lețcaia, băncuța, mahmudea, rubia, acecea-acceaua etc. În „Letopisețul Moldovei de la Dabija vodă până la Ioan Vodă Mavrocordat" (1661-1743) aflăm de la I.N Neculce nu numai cu ce fel de bani achitau oamenii taxele pe animale, dar și critici pe care le
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la noi: galbenul din Stambul, nisfeaua, zarmacopul, fundul, mahmuleaua, irmilicul - care valora 20 de lei. De la poloni ne veneau polturaci și șuștaci, de la rușirubla și popeica, dar circulau și galbenul venețian și cel olandez. Din Austria - „talerul cu leul", coroana, pitacii, groșițele, sfanții și creițarii. Începând cu secolul al XV-lea, deducem, alături de moneda autohtonă, în Țările Române erau în circulație o varietate de monede străine: austriece, rusești, turcești, poloneze, germane, franceze etc. - , haosul monetar inspirând la poezie atât pe cei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care să intre deopotrivă termeni argotici actuali și forme ieșite din uz ar conține, alături de cele citate mai sus, alte metonimii - sunători, zimți - , metafore - solzi, lozuri - și cuvinte de diverse origini: biștari, carboave, ghelzi, lovele, mangafeți, mangări, mangoți, marafeți, mardei, pitaci, pițule etc. În numărul 6 din 2003 al revistei electronice Marges linguistiques, consacrat argourilor, au apărut două articole despre reflexele în limbajul familiar-argotic al trecerii la moneda unică europeană. Autorii - Louis-Jean Calvet și José Antonio Millán - pornesc de la un proiect
Euro: noutăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12539_a_13864]
-
Alexandru Ipsilanti la intrarea în București, la 3 februarie 1775, cînd sunt menționați, printre alții, „cîțiva din breasla armenilor și cu steagul său“. Același Ipsilanti îi va recunoaște pe armeni ca formînd o singură breaslă. Iar domnitorul Mihail Șuțu, prin pitacul său din 23 decembrie 1791, îl confirma pe starostele armenilor din București, „ca să aibă a fi staroste și purtător de grije, breslii aceștia, să judece pricinile ce vor avea dînșii armean cu armean, și după alegerea lor să-i îndrepteze
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]