80 matches
-
se refere la învățătura nescrisă a lui Platon, "agrapha dogmata". Grație lui Pitagora și pitagoricienilor filosofia greacă își consolidează ideea de "Kosmos" și "armonie". Determinarea numerică armonioasă este esențială pentru înțelegerea unor fenomene universale diverse. Sunetele muzicale sunt explicate de pitagoricieni tot prin teoria armoniei numerice. Astfel, diferențele dintre sunete le apar ca "raporturi numerice", sunetele muzicale fiind astfel determinabile matematic. Pitagora stabilește raporturile numerice pentru principalele intervale muzicale: octava 2:1; cvinta 3:2; cvarta 4:3; ton 9:8
Pitagora () [Corola-website/Science/297222_a_298551]
-
fiind astfel determinabile matematic. Pitagora stabilește raporturile numerice pentru principalele intervale muzicale: octava 2:1; cvinta 3:2; cvarta 4:3; ton 9:8. Numerele au o funcție explicativă și pentru corpurile cerești. Tot Aristotel este cel care relatează că pitagoricienii considerau că zece fiind numărul perfect, corpurile cerești trebuie să fie tot zece la număr. Dat fiind că numai nouă sînt vizibile, ei inventează un al zecelea, pe care-l numesc "Antihton" (Contrapămînt). Cele zece corpuri cerești, gândite a avea
Pitagora () [Corola-website/Science/297222_a_298551]
-
fel ia naștere un sunet armonic produs de sferele în mișcare, "muzica sferelor". Noi nu percepem distinct această muzică pentru că trăim în ea și o auzim tot timpul. Mișcarea sferelor cerești este exprimabilă prin raporturi numerice necesare. Sub înrâurire orfică, pitagoricienii profesau credința în natura distinctă a sufletului față de acea a trupului. Pitagora credea că sufletul este pur și nevinovat, dar se află închis în trup ca într-un mormânt. Pitagoreicii au încercat explicații numerice inclusiv în concepția despre suflet. Sufletul
Pitagora () [Corola-website/Science/297222_a_298551]
-
și având o purtare demnă și înțeleaptă, ci a făcut un instrument de publicitate pentru sine. Devenise o figură semi-divină: învățăceii așteptau patru ani până să-l vadă. Închistat în orgoliul său de castă și tot mai convins că cercul pitagoricienilor constituie o grupare aleasă și predestinată de zei să pună ordine în rândul oamenilor, s-a hotărât să ia puterea în stat și să întemeieze la Crotona republica ideală, bazată pe filosofia elaborată de el însuși. Ca toate republicile ideale
Viața și moartea lui Pitagora, între fascinant și spectaculos - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102149_a_103441]
-
și, bizar, efectele negative ale boabelor de fasole. Cu toate că există aceste detalii despre el, date biografice despre viața sa nu fost consemnate în nicio cronică. Toate lucrurile enunțate mai sus au fost popularizate de urmașii săi, care s-au intitulat pitagoricieni. Totodată, multe dintre poveștile în care apare sunt adânc ancorate în mit și supranatural. Într-una dintre acestea se spune că Pitagora avea o coapsă aurită, iar într-alta se spune că era fiul zeului Apollo. Chiar dacă Pitagora a existat
Cinci figuri istorice care au influențat lumea, dar care nu ar fi existat în realitate () [Corola-website/Journalistic/102173_a_103465]