169 matches
-
în care se relatau brutalitățile comise de armată cu prilejul unor manifestații politice, apare semnătura Maior Teacă, și nu este exclusă posibilitatea ca viitorul personaj al lui Anton Bacalbașa să fi fost modelat, cel puțin parțial, după acest vajnic militar piteștean. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286687_a_288016]
-
și unii dintre cei care utilizau echipament auto - Roman, Tractorul, Aro Câmpulung -, și-au restrâns mult volumul de activitate. Un efect similar l-au avut atât achiziția de către Daewoo a uzinei craiovene Oltcit, cât și achiziția de către Renault a uzinei piteștene Dacia. În ambele cazuri, furnizarea de echipament electric auto către acești doi clienți tradiționali s-a anulat. Este de remarcat că producătorul Dacia și-a manifestat opțiunea pentru componente străine înainte de preluarea sa de către francezi, fapt ce atestă lipsa unei
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
verdictul // Scandal pe semnătura lui Ciprian Tănasă // La sediul Ligii Profesioniste de Fotbal s-a judecat al doilea termen al memoriului pe care impresarul fotbalistului Ciprian Tănasă l-a depus la Comisia pentru Statute și Regulamente, reclamând faptul ca oficialii piteșteni i-au modificat contractul cu FC Argeș. (Rlib, 2.II.2006) Eu nu sunt genul care să îmi doresc publicitate pe astfel de subiecte. (B1 TV, 30.III.2008) Săptămâna viitoare scandalul va fi pe votul uninominal. (C. Șincai, Realitatea
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
cultura orașului. Când Îi evocă pe Artur Gorovei, pe E. Lovinescu, se așează În frunte, Încât nu știi dacă nu cumva el i-a lansat ca scriitori... 519 De fapt, Dascălu, muzeografa. 911 serbarea? Aveți numărul din „Secera și Ciocanul” piteștean, despre care-mi scrieți? Eu posed un număr În plus, pe care Vi l-aș putea trimite. 15 Buftea, 5 iunie 1971 Iubite domnule Dimitriu, Sper că atunci, când te vor ajunge aceste rânduri, să fi primit și „Purinor”-ul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
element ce-o punea În inferioritate. Incompetența, comoditatea, lipsa unui ideal spiritual, au generat boicotul, au canalizat ura Întregului colectiv Împotriva noastră, cei de la „Galerie”. 522 În ziarul „Secera și Ciocanul” cerut de mine, se afla reportajul privind Centenarul Liceului piteștean și referiri la profesorul și scriitorul Virgil Tempeanu. 912 Au mai scos un volum cu documente inedite din trecutul acestui liceu („N. Bălcescu”) de mare interes istorico-social. și n-au avut la dispoziție cele 2 ½ milioane (să fie adevărat?), cum
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mama ei era româncă (mi se pare soră cu mama lui Ciurea, de la care puteți afla mai multe). Tatăl ei Oscar Pursch era compozitor talentat, fiul lui „Papa Pursch” șeful muzicii militare (Rgt. 4 Argeș) din Pitești, foarte iubit de piteșteni, mai ales de tineret, că-i făcea pe plac, cântându-i arii preferate. Oscar Pursch a murit la Turtucaia În fruntea muzicii sale, pe care un neghiob de comandant o băgase În foc fără camuflaj, astfel că a oferit o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
inteligent trebuie totdeauna să cedeze 544. Da, profesorul Marin Bădescu, de la liceul „N. Bălcescu” din Pitești, ca și directoarea liceului, d-na Rotăreasa, m-au invitat de pe acum ca „invitat de onoare” la sărbătorirea celor 75 de ani ai „Junimei” piteștene. Acolo domnește o cu totul altă atmosferă. Am rostit - improvizând - căci nu mă așteptam să fiu solicitat și, după cum ai citit și mata În „Secera și Ciocanul”, cuvântul meu a fost În special relevat, ca „emoționant” - 543 O Monografie a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
care sunt obligat s-o scriu - Vă voi trimite-o cu plăcere. Vă voi comunica la timp data ținerii ei. Deocamdată ciclul de conferințe e În organizare. De asemenea veți ști și data sărbătoririi a 75 ani de la Înființarea „Junimii” piteștene. 931 În ceea ce privește pe pictorul Rubin, e bine să Vă adresați Comunității Cultului Mozaic din RSR, str. Sf. Vineri No. 9 (Sectorul IV) sau personal (invocând numele meu, căci mi-a fost elev) lui Moses Rosen, șef rabin al Cultului Mozaic
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de corespondență? (Poate bibliografie?)565 Îmi pare bine că d. Nichita este avertizat. Când veți fi la noi, vom vorbi pe larg despre persoana respectivă. Vă dau și eu o dată care Vă interesează: Aniversarea celor 75 ani de la Înființarea „Junimei” piteștene are loc la 23 aprilie (Sf. Gheorghe) 1972. Conferința mea despre „Actualitatea principiilor pedagogice ale lui Goethe” va avea loc În mai 1972. Subiectul s-a aprobat, ziua nu s-a fixat Însă. Vă aștept cu nerăbdare la Buftea, unde
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ingrate. Îmi pare rău de d. T. Tatos și sper, că atunci când veți primi această a mea misivă, va fi sănătos. Dacă-l vezi mata, arată-i și din parte-mi urări de sănătate. Aniversarea a 75 ani a „Junimii” piteștene va avea loc la 23 aprilie 1972, unde, după cum scrie d. Bădescu voi vorbi și eu (deși nu cu rolul de „primă vioară”, cu care mă gratifică dsa, dar nici cu acela de figurant mut, cum l-am avut la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sau, când a fost vag pomenită (fără numele instituțiilor) a fost dată ca fiind executată de niște profesori anonimi. Ramolisment, spun unii; invidie și rea credință, zic eu. Dar... să trec peste aceasta! Sărbătorirea celor 75 de ani ai „Junimii” piteștene s-a amânat pentru la toamnă, la deschiderea cursurilor. Am fost invitat de pe acum de organizatori, scriindu-mi că voi fi „vioara Întâia” la această sărbătorire, deși am fost doar elevul liceului (Președinte al „Junimii” și director al revistei cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Al matale V. Tempeanu 49 Buftea, 5.I.1973 Iubite domnule Dimitriu, Țin să răspund repede la foarte interesanta scrisoare trimisă. Îmi reînoiesc urările pentru mata și pentru cei dragi matale, urare, pe care, provizoriu, am făcut-o pe ziarul piteștean „Secera și ciocanul”. 1973 să vă aducă sănătate și succese În munca, ce depui pentru cultura românească! Mulțumesc Îndatorat mult pentru „Monografie” și-O consider ca cel mai prețios dar de 1.I., din câte am primit În viața mea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cei din Suceava, că ați reușit să aduceți Filarmonica de la Iași. Folticenenii nu-s dornici de așa ceva? Acum, mai ales, când au local de teatru frumos? Unde aveam noi așa ceva pe timpul nostru! Trimit un număr (ultimul din 1972) din „Junimea” piteșteană. Deocamdată n-am decât 2 numere, dar i-am cerut profesorului Bădescu și-i voi trimite și d-lui prof. Popa, care, În curând, va Încheia contractul cu 598 Tatăl criticului de artă și scriitorului Ion Frunzetti, a fost ofițer
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
se duce. Nu mâncă nimic, nu voia să ia nici un medicament. Acum e mai bine; dar are momente de mare zăpăceală. Medicii: ramolisment progresiv. Deh! la mai 88 ani. Aseară 1 febr. la televizor a fost numărat printre cei trei piteșteni iluștri și el. Îi transmit mereu salutările matale pe care ți le trimit și eu Împreună cu acelea alor mei pentru d-na matale și matale, iar din parte-mi și sărutări de mână. Cu toată prietenia și prețuirea, V. Tempeanu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
învierea Domnului, cu moartea pre moarte călcând. Totul vibra, aerul, ferestrele, ușile, dar mai ales inimile noastre. Când s-a așternut tăcerea, ostașul din post a spus Adevărat a înviat!”. Așadar, la împreuna-trăire a Învierii, în afara deținuților și a locuitorilor piteșteni, a participat chiar și cel ce reprezenta pe opresori, și anume gardianul. Însă relevant pentru ceea ce însemna lupta de milenii a creștinilor cu răul, o găsim în mărturia Preotului Dimitrie Bejan despre Învierea de la Aiud: „Imaginațivă cum făceam noi Paștele
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
la parterul hotelului funcționa din 1868 celebra cafenea Kübler, frecventată, la sfârșitul secolului al XIX-lea, de scriitorii și artiștii epocii; strada care despărțea Palatul Regal de Hotelul Imperial - dispărută și ea - se numea strada Imperială. 117. Hotelul Orient („al Piteșteanului“) funcționa, începând din 1853, în clădirea unui vechi han (în 1872 avea 28 de camere); la parterul hotelului s-a aflat, din anul inaugurării, cafeneaua italianului Francesco Bruzzesi, preluată, după 1877, de fostul căpitan de cursă lungă, dalmațianul Andrei Tripcovici
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Kiriazi 129; Lazăr 129; Lazăr Nou 184; de Londra 130; Luvru 114; Macedonia 130; Manuc (Dacia) 128, 130, 142, 218, 255, 266, 303, 380; Metropole 120, 131, 397; Minerva 124; Moldo-Român 130; Negoiu 125; Nemțoaica 130; Neubauer 130; Orient (al Piteșteanului) 116, 129, Orient Nou 104; Oteteleșanu 115; Patria 130; Pesth 118, 130; Princiar 130; Principatele Unite 130; Regal 125; de Rusia 130; Simion 129, 133; Simplon 146, 378, 419; Splendid 116, 129; Stănescu 125; Transilvania 130; Victoria (Calea Victoriei) 113; Victoria
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care destinul unora era marcat de regulile și exigențele comunității politice ori sociale, ale statului sau ale anumitor componente ale acestuia. Între cei pe care am ales să-i prezentăm sunt personaje puțin cunoscute precum boemul, dar și nefericitul poet piteștean Florian Becescu, sau Victor Eminescu, nepotul marelui Eminescu, ce devenea în anii interbelici un obișnuit al teraselor bucureștene unde se reuneau scriitorii. Sunt și oameni despre care istoria nu a reținut nimic, fostul locotenent Vasile Butză, ce a încercat mai
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
au murit aici cel puțin trei oameni din cauza TBC-ului contractat în urma bătăilor și a condițiilor grele de la Pitești: Matei Rusvid, Frederic Cordun și Ilie Sireteanu 1. 6. Gherlatc "6. Gherla" Grupuri implicate. Tatonăritc "Grupuri implicate. Tatonări" Primul transport de „piteșteni” a ajuns în Gherla pe 7 iunie 1950 și i-a cuprins, printre alții, pe Alexandru Popa „Țanu”, Vasile Pușcașu, Mihai Livinschi, Constantin Bogos, Vasile Andronache, Octavian Zbranca și Viorel Negrilă. După câteva zile a mai sosit un transport în
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
au fost Virgil Finches și Ion Bologan 4. Încurajări din partea Securității au apărut în iulie 1950, la o vizită a lui Marin Jianu și Teodor Sepeanu. Însoțiți de Sucegan, cei doi au mers la camera 107, unde erau închiși foști „piteșteni”, printre care Gheorghe Popescu, Petre Sârbu, Marin Aldea și Crăciun Oprea; în urma discuțiilor, Jianu le-a spus: „Veți putea continua acțiunea dela Pitești și în acest penitenciar, însă să aveți grije să păstrați conspirativitatea. În această problemă veți putea sta
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
repartizate de Popa doar acoliților săi. Ioan Cerbu amintește că Popa l-a ajutat pe Viorel Negrilă cu pachete și cu streptomicină 3. La începutul lui septembrie 1950, Matei i-a cerut lui Popa „Țanu” o listă cu 30 de piteșteni care pot fi folosiți ca agresori, întrucât Sucegan primise aprobarea de la București, astfel că Popa a cerut înființarea unei camere de bătăi și la 96, unde era închis Pușcașu. În plus, a cerut transferul lui Murărescu și Romanescu în acea
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
arestării era student la Facultatea de Medicină 2. Se pare că a fost torturat la camera 2-parter prin aprilie 19503. Transferat la Canal, a colaborat cu acțiunea, devenind șef al brigăzii 14. L-a torturat inclusiv pe unchiul său, avocatul piteștean Marin Pițigoi, membru marcant PNȚ.4. Transferat la Aiud în 1953, a lucrat în fabrică și s-a menținut pe poziții de colaborare cu regimul comunist 5. Fuchstc "Fuchs" Condamnat la doi ani de închisoare, se pare pentru trecerea frauduloasă
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Pitești, Pătrășcanu amintind că în martie 1950 a fost schingiuit de Țurcanu pentru că a prevenit alți deținuți asupra acțiunii 2. A trecut prin numeroase camere și a fost martorul uciderii lui Cornel Niță. Transferat la Gherla cu primul lot de piteșteni, în iunie 1950, a fost folosit ca planton și în infirmerie pentru a obține informații de la victime, dar, după o lună jumătate de activitate, a fost scos din echipa sanitară pentru că îi proteja pe deținuți. A fost transferat, în mai
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
dus la Văcărești, unde s-a încercat influențarea sa. Maxim a refuzat să facă declarații în timpul procesului pentru că a observat că grefierul nu le consemna. A mai trecut prin închisoarea din Aiud, unde s-a împrietenit cu un alt fost „piteștean”, Justin Ștefan Paven, iar după o grevă a foamei din cauza condițiilor proaste impuse de comandantul Gheorghe Crăciun, a fost transferat disciplinar la Gherla. Prin vara lui 1959 a fost mutat înapoi în Aiud, unde a trecut și prin reeducare. A
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
săptămâni fără să fie torturat, întrucât informațiile erau deja cunoscute. Procesul său s-a desfășurat în aprilie 1949 la Sibiu și a primit o condamnare de 3 ani de închisoare, într-un lot din care mai făceau parte, dintre viitorii „piteșteni”, Constantin Jitariuc și Marcel Armeanu. A fost dus pentru executarea pedepsei la Aiud (prin vara lui 1949), iar din decembrie 1949, la Pitești. După vreo două săptămâni de carantină, în luna ianuarie a fost repartizat la camera 4-spital, unde i-
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]