229 matches
-
în special la orașe. Bîrlogul în care sălășluiește mîrlanul în cauză, care-l face să fie deosebit de agresiv, chiar feroce, este anonimatul. Replica unui personaj caragialean, „o semnăm anonimă”, i se potrivește de minune. Motivele pentru care preferă pînda anonimă, pititul pseudonimic la răspîntie și camuflajul brun, gri sau kaki-căcăniu (acela de milițian, politruc sau turnător securist) sunt multe. Frustrările de tot felul, ranchiunile, ratarea și neîmplinirea sunt doar cîteva dintre acestea, pentru care mîrlanii n-au somn și mușcă pe
MÎRLANUL DE PE INTERNET de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348216_a_349545]
-
mine dreptatea când tu mă destrami în neștire? apoi împletești fiecare secundă în care mai pot respira doar astmatic e ora durerii tot timpul fecundă în ea te mai simt fin ostatic ce ruptă ți-e inima și-n stâncă pitită câtă privire oțelești în simțiri! eu nu mă mai simt de tine mințită trădarea-ți omoară iubiri... Referință Bibliografică: Trădarea-ți omoară iubiri / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1634, Anul V, 22 iunie 2015. Drepturi de Autor
TRĂDAREA-ȚI OMOARĂ IUBIRI de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365893_a_367222]
-
de suflet tot mai scriu / un cânt de plumb pe colțurile zării / când bate iarna codrul a târziu. // Sunt sentinela ultimului cânt, / Cetatea mea de mult e cotropită, / Iar pagina cu vise zboară-n vânt / Prin gluga nopții în păduri pitită.). Convins că numai „iubirile / cad în ispite“, scrie iubitei „peste trup poeme / din cer, din apă și cuvânt“, sfătuind-o, ca și pe noi, de altfel, să asculte muzica vieții și să nu se oprească, întrucât „mai sunt de trăit
BARCAGIUL IUBIRII de LEONID IACOB în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366508_a_367837]
-
poate cumani și ceva slavi, un ghiveci al istoriei care ne urmărește și ne umilește în fața altor popoare așa- zis alese de Dumnezeu, cine vrea să ne înmormânteze istoria noastră milenară? cine vrea să se joace cu noi de-a pitita uitând de Hamangia și de leagănul Carpaților unde s-au plămădit primele lumi ale continentului? Brâncoveanu Constantin ne-a dovedit-o cu fapta lui, el a vrut să fie pildă pentru noi și pentru urmașii noștri și pentru urmașii urmașilor
POEZIA CA SPOVEDANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352261_a_353590]
-
a înfățișat sub forma tuturor străzilor asfaltate îngrijit, curate și a zidurilor mai înalte decât statul de om. Casele abia se ghiceau în spatele zidurilor semețe, cenușii. Îmi plăceau străzile tăiate în unghi drept pe cele patru laturi ale Palatului imperial, pitit și el după ziduri reci și anunțat abia prin turnurile de pază din colțurile patrulaterului. În schimb, străzile mi se păreau supra populate la orice oră a zilei de pedeștri și de biciclete de nenumărat. Iar pe măsură ce cunoșteam urbea aceasta
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
autoarea vorbește tot timpul despre iubirea adâncă, pătrunzătoare, unică, aproape obsesivă, fără pic de trivialitate, ci cu o candoare demnă de marii romantici. Nimic nu deranjează, nici ca atitudine, nici ca limbaj, nici ca moralitate. O iubire curată, furată, ascunsă, pitită, o iubire care nu se exteriorizează prin nimic. Iubirea aceasta are ceva sublim, deși uneori se vorbește despre amorul carnal. Dorul o poartă pretutindeni și-i sporește candoarea. Totul pornit de la un sărut. Primul și ultimul. Poate de aceea e
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
În muntele Drăganul, vecinul de răsărit al Păpușii și de apus al Pietrei Craiului, își are lăcaș tihnit o stână, într-un rai pentru două mii de oi și vaci. Baciul, un bărbat bine făcut, de vreo cincizeci de ani, șolticar pitit, dă pe gât o țuică de prune, adusă de un oaspete școlit și cu ochi lucitori, făcătorul de brânză meșeșugește răspunsuri: - De când n-ai mai coborât în sat, nene ? - Să tot hie, două luni și-o zi ! - Și stai atâta
DRAGOBETE DE STÂNĂ DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355434_a_356763]
-
stol de păsărele ce par ca niște pete de smoală aruncate pe pânza unui pictor iscusit. Crăiasa toamnă ne oferă un tablou emoționant pictat în culori vii și stacojii. Cerul e încărcat de nori posomorâți, trândavi și obosiți. Soarele stă pitit după această perdea plumburie, probabil odihnindu-se, fiind moleșit de atmosfera de toamnă. Respir intens aerul încărcat de emoția toamnei. Frunzele îngălbenite s-au desprins din pomii triști, vântul hoinar îmbrățișându-le și purtându-le în pași de vals, în
EMOŢIE DE TOAMNĂ de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356877_a_358206]
-
viață, păstrând intactă cea mai de preț moștenire a neamului nostru - spiritul și curățimea românului adevărat, demnitatea și dragostea pentru „rădăcinile” din care a crescut „arbore”. Reușisem să-i citesc câteva scrieri - pe ici, pe colo, pe unde am găsit „pitit” câte-un eseu de-al lui Marin Trașcă - și, de la prima lecturare a textelor sale l-am „citit”, l-am descoperit, l-am identificat cu o persoană de o sensibilitate molipsitoare, aș putea spune, dar și de un realism sănătos
LA CUMPĂNA DINTRE „DRAGA” DE VIATA ŞI LUMEA DE „DINCOLO”: EL DESCONOCIDO! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355112_a_356441]
-
au simțit că boborul a dat de leurdă și știu că până la toamnă nimeni nu-i va mai colinda! Serios!?! Mai mult, șparlamentarii își apobă, ostentativ, încadrarea la vedere a rubedeniilor pe tot felul de sinecuri grase. Legile serioase stau pitite, de ani de zile, prin sertare. Parlamentul este într-o vacanță perpetuă. Care reforme, ce eficientizări ale activității ? Să fim serioși! Vine sezonul excursiilor. Mamă, ce „schimburi de experiență” vor mai fi prin țările exotice ale planetei! Am auzit că
TABLETA DE WEEKEND (191): BALENA ROŞIE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368781_a_370110]
-
DE MUNTE Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 1321 din 13 august 2014 Toate Articolele Autorului Printre sfinți și flori de munte Cu amurg căzut din cer, Caut doruri risipite Și iubiri la care sper. Caut și chipul pitit Printre umbre tot bălaie, Gândul care ți-a vâslit Pe la mine, prin odaie. Ochii-mi fug în risipiri Poate te zăresc că ești; Mă răsfăț în amintiri Dorul să-l trimiți prin vești. M-am trezit. Nălucul vis E mai
PRINTRE SFINŢI ŞI FLORI DE MUNTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368086_a_369415]
-
cert, lapidar: ,,nu!”, acceptarea fiind singura modalitate de surmontare a stării produse, în general, de ,,marea trecere”. Tratată drept incomodă, de neoprit, moartea dă târcoale, instalată intra vitam. Astfel, într-unul dintre poeme, cea care miroase ,,a trecute flori” ,,stă pitită/ într-un colț de casă”. Poeta merge pe tipicul paralelism situațional (om-natură), astfel încât, dacă ,,în inimă e frig!”, atunci și autumnalul presupune desfrunzire, amorțeală, disoluție lentă (Noiembrie trist). În Apocaliptică orașul capătă tente de neantizare, disperarea și însingurarea găsindu-și
OCHIUL CURAT SAU DOBÂNDIREA CERTITUDINILOR NECESARE DE MIHAELA OANCEA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368164_a_369493]
-
Dorință-a mea și gândul tău pereche. Pe panta blândă a verzilor coline Îți rotunjește-n via-n rod parfumul Și mărginește panglica ce vine Șerpuitoare de departe - drumul. Acolo, undeva, lângă-un liman, Cu ziduri ocru și obloane verzi, Pitită lâng-un vechi templu roman, E-o casă mică, ce din ochi o pierzi. E villa veche-a Donnei Marguerita Ce-așteaptă musafiri, ori din vecine Ce vin cu drag, așteptând mult râvnita Dulceață parfumată de smochine. Ne va primi cu
TOSCANA, MIO AMORE de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368220_a_369549]
-
eroii și oamenii mari ai țării, dar și pe omul de rând, face să răsune glasul inimii. Prin venele ei curge sânge curat de Româncă. În poezia sa simți un suflu al renaștereii Românismului, în ultimul sfert de veac parcă pitit prin nu știu care unghere umbrite. „Român frumos, născut din mare,/ Din Dunăre și din Carpați,/ Ridică-ți fruntea către Soare,/ Adună-ți mândru, ai tăi frați!// Să ne unim din nou, la Alba,/ De ziua României Sfinte!/ Să-i strângem de
POEZII CU INIMĂ CURATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368201_a_369530]
-
Urcă dealul cu regrete și mai face piruete, Prin livadă tunde meri pentru alte primăveri... Se tot uită la cocori cum zidesc în zare nori Și la stopii reci de ploaie, cum pământul îl înmoaie Rândunele zgribulite stau sub streșini pitite Moțăie și tot visează că pe câmp e Vara trează... În grădină margarete și-au pus galbenul în plete Sunt fragile și cochete, dar au apă și în ghete... Vântul spulberă cărarea, îngustată trece zarea, Hornul caselor fumează ca să țină
OCTOMBRIE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368248_a_369577]
-
poezie. N-a scris nici un roman. El doar critică. Crede că un carton de filolog îi dă acest drept. Nici nu-și poate imagina cum ar ieși din mâinile lui un sonet, că din creier nici vorbă să iasă! Stă pitit în dosul unei văduve și-și varsă veninul de sub poalele ei cu chiloți nespălați, peste oricine îi iese în cale. Îl înțeleg, trebuie să aibă și omul un loc unde se poate defula. Dar chiar din chiloți? Și pentru că văduva
LICHEAUA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362729_a_364058]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > OCHII Autor: Georgeta Zecheru Publicat în: Ediția nr. 1253 din 06 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Ochii Ochii mei frumoși ca iarba Și-au ascuns privirea-n ceață Supărați, nu pot să vadă Soarele de dimineață Stau pitiți și meditează Pînă la căderea serii Cu privirea mai oftează Deșteptarea revederii... 04 06 2014 - Getuța Zecheru Referință Bibliografică: Ochii / Georgeta Zecheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1253, Anul IV, 06 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Georgeta
OCHII de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370211_a_371540]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > CĂTRE NICHITA Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1176 din 21 martie 2014 Toate Articolele Autorului alerg după tine nichita ne jucăm de-a pitita tu te-ai ascuns în visul secundei eu te caut pe câmp îți aud pașii turmele cuvintelor necuvintele tale pierdute rătăcite prin ape de unde prin ceruri albastre prin astre părăsit în bezne am băut din lujerul tău de otravă te
CĂTRE NICHITA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353864_a_355193]
-
de suflet tot mai scriu un cânt de plumb pe colțurile zării când bate iarna codrul a târziu. Sunt sentinela ultimului cânt, Cetatea mea de mult e cotropită, Iar pagina cu vise zboară-n vânt Prin gluga nopții în păduri pitită. Leonid IACOB Poezia face parte din volumul meu „ Ultima santinelă ” Referință Bibliografică: ultima santinelă / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 316, Anul I, 12 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ULTIMA SANTINELĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357044_a_358373]
-
noapte, la murat într-un borcan. Pe pervaz, cuminți și calde, moțăie la copt în soare Zece mere dolofane, cu parfum de sărbătoare. Un dovleac umflat si galben, mare meșter la vorbit, Cască, plictisit de viață, singur într-un colț, pitit. Pere moi si lunguiețe, pe o tavă tolănite, Vise torc, la gura sobei, în fuioare aurite. Un borcan cu gem de prune, singur pe un raft uitat, A rămas să se întrebe, dus pe gânduri și-nciudat, De-o fi
ÎNTR-O BUCĂTĂRIE, TOAMNA de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358821_a_360150]
-
Ziua Națională a Caliciei”, pentru că Bulă, nu e așa? e un personaj omniprezent, ubicuu, el se află nu numai la București ci chiar în inima târgului, la Calicia. Ceea ce vrea să spună autorul este că, în fiecare din noi, stă pitit un Bulă. “Originea sănătoasă la români” este un pamflet politic al zileleor noastre. Personificarea, parabola, hiperbola, paradoxul, antiteza, sunt figuri de stil folosite frecvent în proza acestui volum. Pamfletul social și cel politic sunt la mare căutare. Împresurat cu destulă
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
provizoriu; Peste-nsemnele comorii Joacă flăcări de ivoriu -------- Doar un pas: urci sau cobori Pe o scară nevăzută Nici de iută, nici de gută Nici de lemn, adeseori Toată viața doar o goană Că bucata ta de pită Coace-se numai pitită De destin ca-ntr-o hârjoană O ajungi dar, nu-ți ajunge Și alergi iar fără spor Din trecut spre viitor Prin ținuturi nibelunge Înc-o zi și, înc-o treaptă Pentru suflet, pentru trup Când zăgazurile rup Drumul în linie dreaptă
SCARA de ION UNTARU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359504_a_360833]
-
la mine donquijotte-n armuri de oțel și mă invita să dărâmăm morile de vânt parcă ieri sorbeam elixirul din ulcioarele de lut frământat de fecioare cu gleznele lor. primăvara asta doarme peste cețuri de puf norii se joacă de-a pitita cu soarele vino lumină odată și înțeapă umbra stelelor cu laserii tăi desleagă-ne din visul prin care-am trecut și dă-ne ce-am vrea să vedem: râuri, iarbă, femeia-floare, erori și fructe pe ramurile înverzite... joi, 6 martie 2014
ÎNCAMERA CU AMINTIRI ŞI PARCĂ IERI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360284_a_361613]
-
cât am visat și-am vrut să vezi cum din durerile mâhnite sunt nins pe toate câte ne-mplinite le-am tot crezut! Nu de uitare-n viață m-am temut, ci de aceste reveniri grăbite în care dulci regrete stau pitite plângând că prea mult în neprevăzut am tot crezut. Anatol Covali Referință Bibliografică: E-atâta ger Am tot crezut / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1595, Anul V, 14 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali
E-ATÂTA GER AM TOT CREZUT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360474_a_361803]
-
arămiul în frunza ofilită În brațele pădurii te chem adeseori Mă lepăd de dureri și vin încet spre ușă. Mai potolesc și dorul ce s-a pornit a plânge Îi șterg cu mână caldă, o lacrimă de sânge Târziul stă pitit într-un ungher de ceas, Pe talpa unui gând doar țepii mi-au rămas. Scrisoarea cea dintâi, o știu pe dinafară, O aripă de înger și inima îmi zboară În mugurii de brad se mai aud trei șoapte, Printre cărări
DEPĂRTĂRI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360079_a_361408]