405 matches
-
pe ape, / Dar n-am dat cinstea pe rușine, / Iar neamul meu mi-a fost aproape.// C-aicea doar îi apa bună / Și pâinea are gust de miere, / Acolo, zilele-s furtună, / Speranțe slabe de avere. // Aicea, inima-i ca piua, / Acol', spinare-ncovoiată, / Un rob plătit să-și ducă ziua / În umilințe îngânată. // Ai mei mă rog să mă primească / Ca fiul cel rătăcitor, / Mă seacă dorul de-a mea casă, / Mă chem mirosuri de mohor. // M-aștepte mama cu
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > SE CONJUGĂ ZIUA Autor: Elena Buldum Publicat în: Ediția nr. 1326 din 18 august 2014 Toate Articolele Autorului În pătratul ușii se conjugă ziua, Vindecând speranțe, atrăgând dureri, Genunchii sunt roșii vorba bate piua; Muzica mă-ndeamnă să păstrez tăceri. Lucrurile stau în raiuri divine Fulgeră scândei și în gânduri ține; Spiritul, slujește trupu-i ca un fruct... Copt cu-al toamnei clipă-ruga iar, aduc. Pe semețe creste vârful Retezatul Tunetul Golgotei nu iartă păcatul
SE CONJUGĂ ZIUA de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349413_a_350742]
-
cel de la mânecă, curea cu mărgele, cele vechi aveau motive geometrice, cele mai noi au motive florale, pieptar din piele de miel cu lână pe interior și cănaci (ciucuri), uioș (suman) din lână neagră, țesută în război și dusă la piuă, ițari albi din lână, cioareci (șoareși), pantaloni din pănură, lână țesută și dată la piuă, opinci în trecutul îndepărtat și topănci (pantofi din pănură neagră ce aveau pe tălpi bucăți de pălărie). Femeile din Solovăstru au pregătit în cinstea ediției
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
motive florale, pieptar din piele de miel cu lână pe interior și cănaci (ciucuri), uioș (suman) din lână neagră, țesută în război și dusă la piuă, ițari albi din lână, cioareci (șoareși), pantaloni din pănură, lână țesută și dată la piuă, opinci în trecutul îndepărtat și topănci (pantofi din pănură neagră ce aveau pe tălpi bucăți de pălărie). Femeile din Solovăstru au pregătit în cinstea ediției din acest an a Festivalului Văii Gurghiului mâncăruri tradiționale specifice acestei localități: colacul de formă
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
face semn c-o să se-ntoarcă Și-am să m-ascund ca arlechinul În nu știu care colț de zarcă; Stimată doamnă, cer iertare Că noaptea mi s-a făcut ziuă Și m-au pisat atâtea tare Cum se pisează grâu-n piuă: Aș vrea să dorm și nu mai pot Că mi s-a suspendat permisul Patrulele precum socot Vor cere să le spun și visul La care încă n-am ajuns Că patul meu e prea departe Și vine frig și
SCRISOARE DESCHISĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362009_a_363338]
-
Sunt cei care dictează și pleacă în inspecții Fac toți spume la gură de parcă înghit dero Și fiecare -n parte e-o Iuda sau e Nero. Se-agită, se înfoaie de zici că-i umplu dracii Și bătând apa în piuă, ei mulg și coada vacii. Ei tot promit într-una dar nu își țin cuvântul, Căci cum ajung în vârf, cum le ia vorba vântul. Pe unde calcă ei se ofilește iarba Și-au turul bătucit de-atâta stat degeaba
PAMFLETE DIN VREMEA MARII MITUIRI de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365980_a_367309]
-
o prind ușor în palmă Ca să am o clipă calmă. Fir de-argint rotind inele, Gândurile-mi sunt rebele Cand ma cauți, eu te caut Prin al nopții plâns de flaut. Noaptea se preface-n ziuă Când bat apele-n piuă , Ochiul vieții fară vină Trece-n iriși de lumină. Referință Bibliografică: Ochi rotund de luna / Elena Negulescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1517, Anul V, 25 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Negulescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
OCHI ROTUND DE LUNA de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366016_a_367345]
-
zis Muguț, Dinică Șandru, Niță Șandru, Dumitru Fetelea, Ionel Teșcuț, Costandin Ion Frântu - zis Cebuc, Dinu Sporiș - zis Tămădău, Niculaie Boromiz - zis Sase, ginere¬le lui Tămădău. Ultimii cinci erau de fapt morari. Șorega și apoi fiul lui, Ion, aveau piuă de postav și mașină de făcut lâna pe apa Boii. Cu excepția lui Sase, până după venirea comu¬niștilor la putere, toți fuseseră și cârciu¬mari, brutari sau ținuseră prăvălii. Morari au conti¬nuat să fie chiar și după marea naționa
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
pe alocuri împădurit al Leaotei, ce-și spală poalele vestice în albia repezită și verzui-azurie a Dâmboviței, nu departe de izvoare. Tremurată, mâna șovăie o clipă deasupra prea albului pânzei ieșită deunăzi dintre spetele războiului de țesut și din vâltoarea pivei lui Nistorică de la brâul calcaros al Cheilor Dâmboviței - ce încinge măreția sfruntătoare peste sat a Vârfului Crucii la Rucăr - și apoi începe destăinuirea. Cu firul roșu o începe, acest fir mătăsos de culoarea amurgului ce scapără granitul munților din preajmă
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
reține atenția în mod deosebit expoziția domnului Ștefănescu Eugen din Târgu-Jiu, restaurator, membru al Uniunii Creatorilor Populari din România, dornic să recupereze obiecte foarte vechi, aparținând vieții de la țară de care îl leagă amintirile copilăriei. Lăzi de zestre, dulăpioare, piuliță (piuă), putinei, postăvioare, copăiță, ceramică veche, unelte pentru țesut, rămase fără utilitate în lumea satului, pot fi admirate la început de secol XXI, în curtea Muzeului Țăranului Român din București, ca o dovadă a unui mod de viață definitoriu pentru existența
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
luminile aprinse prin birouri. Însă toți activișii dormeau cu capul pe mese. Iar la ședințele care țineu peste două sprezece de ore cine vorbea cel mai mult ... era socotit un activit bun. Cu toate că nu spunea nimic concret. Bătea apa în piuă, cum se spune. O astfel de societate dorește Stângaciul să găsească pe tărâmul Făgăduinței. Dar ... oamenii s-au deșteptat.( Bate clopotul de pe punte. În difuzor se aude vocea căpitanului.) . Vocea căpitanului: Om la apă! Aruncați colacul de salvare! Dreptaciul:Mă
O STAFIE TULBURĂ SPERANŢA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351370_a_352699]
-
face semn c-o să se-ntoarcă Și-am să m-ascund ca arlechinul În nu știu care colț de zarcă; Stimată doamnă, cer iertare Că noaptea mi s-a făcut ziuă Și m-au pisat atâtea tare Cum se pisează grâu-n piuă: Aș vrea să dorm și nu mai pot Că mi s-a suspendat permisul Patrulele precum socot Vor cere să le spun și visul La care încă n-am ajuns Că patul meu e prea departe Și vine frig și
SCRISOARE DESCHISĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350824_a_352153]
-
care conțin: o ferigă, un homar și o portocală „daidai'' ce simbolizează portocaliul sau ''din generație în generație''... Toate, la un loc, alungă demonii și mențin sănătatea în familie. În noaptea de 31 decembrie se mănâncă „mochi” (orez pisat în piuă, pregătit într-un fel anume) și „soba”(o supă făcută cu tăiței din hrișcă la care se adaugă planta cu aceeași denumire, „soba” și ceapă verde tăiată mărunt) pe care japonezii o servesc după miezul nopții. Această supă este prezentă
JAPONIA-MISTER ŞI FASCINAŢIE(JURNAL DE CĂLĂTORIE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350827_a_352156]
-
400 din 04 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Poem de AL.FLORIN ȚENE Glonțul iubiri nu întotdeauna ucide Ruginise arma atârnată în cuiul apusului de ziuă, Undeva la marginea orașului creșteu munții de gunoaie Pe când râul suspina bătând dimia-n piuă Și iubirea aștepta să-i crească tensiunea în ploaie. Era o liniște în sufletul meu de se auzea tăcerea Din ouăle clocite de mierlițe prin copaci, Doar pe mine mă bătea gândul să ascult mierea Din scorburile viespilor ascunse prin
GLONŢUL IUBIRII NU ÎNTOTDEAUNA UCIDE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346659_a_347988]
-
de el și Theodor Negropontes, agent al serviciul de spionaj american la București, de la care au pornit niște inocente previziuni de care toți au ținut cont, inclusiv regele și mămica lui. Peste această tăcere și se tot bate apa în piuă, melodramatic, cu forțarea majestății sale să abdice fabricându-se, de o parte și alta, dezinformări de tot felul pentru curioși, naivi și monarhiști îndurerați sau cetățeni care și-au pierdut toate speranțele în regimurile republicane supuse dictaturii sovietice din 1947
A TREIA REPUBLICĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346676_a_348005]
-
pentru vioară crește numai în pădure! știm cu toții ce e bine dar cu toți îl ocolim și nu are toată gloata loc de zbor, pe un chilim vorbă multă, sărăcie și eu iată, mă repet cum se bate apa-n piuă sau problema pe tapet că e plină de probleme toată lumea asta chioară dar se ține de chiolhanuri de cu zori și până-n seară ca nu'ș ce parlamentar ce promite și înghite dă un „tun” și-apoi dispare în mormanul
DRAGUL MEU de ION UNTARU în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356476_a_357805]
-
tatăl marelui Ștefan, care i-a făcut pe localnici răzeși. Și au rămas așa până ce Ghiță Deju i-a făcut colectiviști. Atunci le-au confiscat locurile, boii și plugurile și uneltele celor care, ocazional, tăbăceau pieile, croiau cojoacele sau aveau piuă de făcut pănură pentru sumane. Tata, când a venit după mama la Udești purta costum național, cu bundiță și pălărie sau căciulă brumărie. Întrebat de ce a renunțat la ițari, chimir și celelalte ne-a spus că nu se mai fabricau
IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354954_a_356283]
-
sărac să mă strângi și să-mi spui, pentru prima dată, că-ți plac . Deși nu am averi, am suflet bogat . Nu-ți trebuie martori; asta ți-o jur eu . Martor amândorura ne este Dumnezeu . Atâta am bătut apa în piuă, că, uite se crapă de ziuă. Ne strângem de mînă, ne privim de-aproape în ochi și după scurta ședere, până mâine, la aceeași oră, și tot în vie, ne luăm „La revedere !” E un bun început . Acum și aici
DIN DRAGOSTE, DE ION.I.PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 592 din 14 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355044_a_356373]
-
examinam cu coada ochiului mușchii dilatați și amenințători ai acesteia, mi-am permis o mică intervenție cu jumătate de gură: - Dar, domnule deputat, cu respect, apreciez eficiența lucrărilor în plen, dar parcă se cam lungesc și se bate apa-n piuă...Dumneavoastră, de ce sunteți nemulțumit? - Păi, cum de ce, domnule? Alea sunt ședințe?! Pentru o amărâtă de definiție la laptele de vacă te ține în discuții peste patru ore și pentru legea calului două zile? Păi cu ce e vaca mai prejos
CU GÂNDUL LA ZIUA DE MÂINE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356963_a_358292]
-
cusătură identică sau asemănătoare cu cea de pe guler), la guler, pe piept, pe mâneci și pe poale este cusută bordură cu motive florale, asemenea celor de pe guler. Iarna bărbații îmbrăcau cioareci (pantaloni din lână groasă ca o pâslă, dusă la piuă) și vara ițari din lână de Merinos sau Țigaie toarsă foarte subțire, țesută în patru ițe ca și la cioareci. Brâul țesut în război este de culoare neagră, cu mărgele cusute. Cămașa de băiat este mai modernă și are gulerul
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
avea niciun chichirez, căci ei au schimbat limba de lemn a trecutului nu prea îndepărtat cu cea de piatră a prezentului (o foarte serioasă sintagmă luată de pe un site la fel de serios), ca atare sunt în stare să bată apa în piuă ore în șir, conștienți că-i de-a dreptul ridicol din punct de vedere literar-artistic să se raporteze la cartea ținută în mână și, de cele mai multe ori, doar frunzărită în mare grabă. Prin urmare, doar minciuni cu carul la asemenea
AFLAREA ÎN TREABĂ, O CONSTANTĂ A MAJORITĂŢII CĂRŢILOR LANSATE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369044_a_370373]
-
ca dotă de la părinți și își alese costumul negru din dimie. Materialul costumului era țesut de bunica la război. Lâna pentru stofă, o luau de la propriile oi. Cumpărau doar ața din bumbac pentru urzeală. Apoi abáua albă o trimetea la piuă pentru prelucrarea și vopsirea ei de obicei în negru. Bunicul Constantin venise în Dobrogea de prin zona Sibiului, odată cu transhumanța. Aici soseau nu numai mărgineni sau țuțuieni, cum li se mai spuneau mocanilor din zona Sibiului, ci și mocani de
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
august, începeau să coboare cu turmele de pe pășunile montane, spre Lunca Dunării sau spre Dobrogea, pentru iernat, trecând Dunărea pe la Vadul Oii în apropiere de Hârșova, prin Vadul Cailor la Călărași, la Brăila pe la Ghecet, sau la Gura Ialomiței pe la Piua Petrii. În urma turmelor de oi, în căruțele cu coviltir, îi însoțeau adeseori soțiile și copiii, care întregeau familia peste iarnă, până la reîntoarcerea pe pământurile natale de la munte. Dobrogea în ciuda faptului că de-a lungul secolelor a fost călcată de mai
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
care s-a născut în Bucovina - un loc de vis), emigraseră la 19 ani în Canada, fără a lua cu ei copilul ce nu avea nici un an, lăsându-l bunicii. Iar părinții dinspre mamă, se mutaseră în București, după ce comuna Piua Petri, din Lunca Dunării a fost inundată, desființată de pe hartă. Așa că nu aveam bunici la țară. „Mi-am umplut sufletul cu înțelepciunea bătrânilor și cu tradițiile locului” De aici nevoia de mai târziu, de „fugă” în mijlocul naturii. E o coincidență
O CONVORBIRE CU ELISABETA IOSIF de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354153_a_355482]
-
de cărămidă și țigle, atât de necesare în construirea caselor, o presă pentru uleiul necesar alimentației. Sătenii creșteau albine și, fără îndoială, aveau toate cele necesare extragerii mierii, dar și teascul pentru prelucrarea cerii; era și moara de apă cu piuă, unde pe lângă obținerea făinii din cereale sebeșenii lui nea Mitică duceau la spălat țoalele și cergile țesute de mînile pricepute ale femeilor din sat. „Trei joagăre pentru tăiat buștenii aveam în sat, dar să nu uit, și două cazane zdravene
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]