KorAP: Find »[drukola/base=pivniță & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...102 >

2,546 matches

Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646

însoțită de Prințul Izvoarelor. Mânios, își adună oștenii și năvăli în camera prințesei. Fără a-și apleca urechea la rugămințile servitorilor, îi legă pe prinț și pe prințesă unul de altul cu lanțuri grele și îi aruncă singuri într-o pivniță de sub talpa palatului. - De acolo nu veți mai ieși fără voia mea! Dați drumul șobolanilor, zise apoi către oștenii săi. Pentru prima dată în viața ei, Mărgărita văzu niște animale atât de mari și de scârboase ca șobolanii pe care

PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1454577901.html [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
ochii roșii și dinții ascuțiți crescuți înafara botului, șobolanii se repeziră la gratiile care îi țineau la distanță de prizonieri. Prințul Negru râse în hohote: - Când vor termina de ros gratiile, veți urma voi! Se întoarse și înainte de a părăsi pivnița, mai spuse doar atât: mă voi întoarce mâine dimineață să vă văd oasele. Mărgărita plânse atât de mult, încât de la picioarele ei, un pârâiaș porni să curgă către șobolanii înfometați. - Nu plânge, îi șopti prințul, se vor înfuria și mai

PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1454577901.html [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
îi șopti prințul, se vor înfuria și mai tare dacă vor vedea măcar o picătură de apă. Șobolanilor nu le place apa! - Dar nu mă pot abține! Tocmai pe când unul dintre șobolani reuși să rupă cu colții poarta care închidea pivnița, un inorog alb apăru ca din senin și începu să îi împungă pe fiecare cu cornul său de sticlă. Pe loc, șobolanii se transformară în gândaci care o luară la fugă care-încotro. Nu mică fu mirarea Prințului Negru când, de

PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1454577901.html [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
niște urși cu ghearele ca niște pumnale și colții ca niște săbii, iar când lătrau, tot palatul se cutremura din temelii. - Am să vin la prânz să văd ce a mai rămas din voi! Nu apucă să iasă bine din pivniță Prințul Negru și oștenii săi, că un inorog argintiu apăru din senin, lovi cu copitele de oțel câinii până îi adună pe toți într-un colț, după care îi împunse pe rând cu cornul său de oțel. Imediat, aceștia se

PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1454577901.html [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
șapte rânduri de labe cu gheare de fier. - La noapte am să curăț ce mai rămâne din voi, rânji Prințul Negru. Acum nu mai aveți nici o scăpare! Nu știa însă că, îndată ce se făcu nevăzut, un inorog auriu apăru în pivniță și, înainte ca monstrul să apuce să facă vreo mișcare îl împunse cu cornul de aur în inimă, transformându-l pe loc într-o pisică blândă. După aceea, se iviră din nou inorogul alb și cel argintiu și, toți trei

PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1454577901.html [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
Corola-blog/BlogPost/358026_a_359355

aerul ce ne lovește sărutul ca un derbedeu. E vineri, după apus. Scot inima și te așez ca-ntr-un balansoar, te învelesc pe genunchi c-o fâșie de lună și-ți pun gându-n buzunar. * Aud frumusețea ta în pivnițele gândului. Un sfert din mine o cântă, restul e un nimic obosit și leneș prevăzut în curiozitatea oglinzii care te privește. * Stau în genunchi, mă uit în mine, văd buzele inimii sărutând povara dimineții din plânsul tăcerii cu care mă

CU GÎNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Cu_gindu_n_buzunar_george_baciu_1350495607.html [Corola-blog/BlogPost/358026_a_359355]
Corola-blog/BlogPost/347600_a_348929

o „afacere-nsemnată” pusă la cale într-un decor intim: Iată-ntrebarea care-mi rupe tăcerile: Dacă mor, scap de toate durerile? Dacă trec Styxul, apa nopților, sumbrelor, Capăt iertarea ta, demon al umbrelor? ................................................ Stau întins, nemișcat, ca-ntr-o pivniță rece? Sau un sol misterios pe-alt pământ mă petrece? (Poemul Fluviilor) Sau: „M-aplec cu toate frunzele-n vânt De pe-un mormânt pe celălalt mormânt Și mă îndoi, gemând, cu trunchiul greu Când într-un sens, când în

RADU STANCA-UN CNEAZ VALAH LA PORŢILE SIBIULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Radu_stanca_un_cneaz_valah_la_ion_ionescu_bucovu_1387364271.html [Corola-blog/BlogPost/347600_a_348929]
Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545

Șeful marelui ghetou-model din Oradea este colonelul de jandarmi vitéz Peterffy Jenö. Totul ne este interzis aici! În afară de moarte... Jandarmii ne-au confiscat toată mâncarea, vom mânca odată pe zi, din ce ne aduc ei. Ne-au confiscat lemnele din pivniță, țigările, chiar sumele de 30 de pengö pe care polițiștii ne-au lăsat să le luăm cu noi atunci când ne-au ridicat din casă. Acum aici în șapte camere am numărat că dorm 84 de persoane. Nu pot să-l

PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/pascu_balaci_1422486401.html [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
că pe noi nu ne duc in Polonia, ci la Balaton. Deși, eu, Micul Meu Jurnal, nu vreau să mor, eu vreau să trăiesc, chiar dacă din intreg sectorul numai eu aș putea rămâne aici. Aș aștepta sfârșitul războiului într-o pivniță sau în pod sau în orice gaură; eu, Micul Meu Jurnal, m-aș lăsa sărutată și de jandarmul acela care se uită cruciș și care ne-a luat făina, numai să nu mă ucidă, numai să mă lase să trăiesc

PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/pascu_balaci_1422486401.html [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705

lumină. -Bine că nu e întrerupt curentul. Mai în fiecare noapte se oprește. Am o lampă cu petrol și când vreau să citesc mai mult o aprind. -Unde zici că ai vinul? Mi-e sete! Interveni Gabi. -Imediat cobor în pivniță. Popescu a luat canceul de sticlă de pe masa și ieși încet pe ușă. Din când în când se auzea scârțâitul podelei. Între timp Bița, care mai fusese pe acolo, scoase dintr-un dulăpior patru pahare de sticlă având desenat pe

GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_sasea_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
Corola-blog/BlogPost/351470_a_352799

și tulburi, în care ostoiau tigori scremute de noile rânduieli pe cale de a-și afla pe pământ strămoșesc obiceiuri nebănuite, pungășii mărunte și abordări de gogomănie de neam prost și lacom după bunătățuri care prisoseau pe tarlale, ape, saivane și pivnițe. Ele vâsleau în bărci ce-naintau într-o tăcere suspectă prin păpurișul bălților, traversau ziua pe ferite și noaptea la lumina chioară a lanternelor sau a farurilor ca niște blitzuri uzate și cărau - pentru a scurta drumul, pe bălțile de la

AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_de_la_colectivizarea_dobrogei_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/351470_a_352799]
Corola-blog/BlogPost/372683_a_374012

era goală dezbrăcată de boi și vaci, am dat la o parte păienjenii de la ușa beciului care a început să se tânguie scârțâietor la deschidere, pustiu, și pustiul îmbrăcase haină de vânt ce a început să mă vânture în gârliciul pivniței, butoaiele se dezmembraseră demult și vinul încă mai curgea pe vatră, de la ferestre numai păienjenii mai privesc în afară în timp ce casa mea coborâse sub cruce. Referință Bibliografică: întoarcere în timp / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2196, Anul

ÎNTOARCERE ÎN TIMP de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1483551019.html [Corola-blog/BlogPost/372683_a_374012]
Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959

se sculă, se îmbrăcă și ieși afară. Soarele mija spre răsărit peste buza dealului, încercând să urce pe cer ca o uriașă roată încinsă . De undeva din marginea satului se-auze un lătrat de câine. -Boiarule, se-auzi o voce din pivniță, ia dă-te-n coa! De-abia acum își aduse el aminte că-n pivniță erau țiganii. -Ce-aveți, mă, ați terminat treaba? -Am terminat pe dracu, nu ia fiertură aurul dumitale! -Adică de ce nu ia fiertură? -E slab! Poate mai

AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1456987962.html [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
să urce pe cer ca o uriașă roată încinsă . De undeva din marginea satului se-auze un lătrat de câine. -Boiarule, se-auzi o voce din pivniță, ia dă-te-n coa! De-abia acum își aduse el aminte că-n pivniță erau țiganii. -Ce-aveți, mă, ați terminat treaba? -Am terminat pe dracu, nu ia fiertură aurul dumitale! -Adică de ce nu ia fiertură? -E slab! Poate mai are boieroaica vreo salbă să-l îmbunătățim, mânca-te-aș! Tudor sui pragul și se

AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1456987962.html [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
i-am topit, mă, nene? Cântărim aurul...nu vezi dumneata că bolovanu s-a mărit... -Bine, atunci, v-aștept joi, dar să dea dracu să nu veniți... Duran se muie, băgă aurul la chimir și-i slobozi pe țigani din pivniță. Gloata de țigani, când se văzu slobodă, se grăbiră, strânseră corturile și plecară cu câinii târâș pe la Poarta Gârii, pe unde veniseră. -Ce făcuși, mă, cu țiganii?- îl întrebă Maria când se întâlni cu el. Te văd cam supărat, nu

AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1456987962.html [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441

pe scaun ca și cum ar fi obosit dintr-o dată. Privea spre pata ce se lățise pe podea. Apoi, păru că se hotărăște și ridicându-se, luând de pe măsuța din apropiere o sacoșă de pânză albă și se îndreptă din nou spre pivniță. După scurt timp, reveni cu sacoșa plină și ieșind din garaj, încuie cu grijă ușa. Se îndrepta către apartamentul mamei sale. Din sacoșă, un clinchet ușor de sticle îi acompania pașii. Trecuse ora prânzului, însă nu-i era foame. Dimpotrivă

SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1471845345.html [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
Corola-blog/BlogPost/383469_a_384798

O parte din evreimea din Timișoara a fugit din oraș pe jos, cu căruțe, cu trenuri, cum a apucat, spre Lugoj. Fiecare cum a apucat. Familia noastră a fost primită de două familii de unguri, care ne-au ascuns în pivniță. Germanii au ajuns la intrarea din Calea Șagului și au început să se bată cu puținii români care au așezat o mitralieră și un tun antitanc. Nemții nu știau cât de puțini sunt ăștia. (Râde) Românii au rezistat o oră

DIALOG CU TOMI LASZLO (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 by http://confluente.ro/getta_neumann_1493962103.html [Corola-blog/BlogPost/383469_a_384798]
sunt nemții?” I-am dus în Fratelia, că acolo se băteau nemții. A început o bătălie care a durat trei zile, până au sosit unități de întărire sovietice, care au obligat unitățile germane să se predea. Noi am stat în pivniță la familia Schweiger, aveau nume german, dar erau unguri. Ascultam tunurile și rachetele și tremuram: Cine câștigă? Au câștigat rușii. Am citit pe internet versiuni după care trupele românești i-au respins pe germani. Nu e adevărat. Eu i-am

DIALOG CU TOMI LASZLO (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 by http://confluente.ro/getta_neumann_1493962103.html [Corola-blog/BlogPost/383469_a_384798]
Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434

Acasa > Manuscris > Amintiri > JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ȘI CULOAREA VINULUI... Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 223 din 11 august 2011 Toate Articolele Autorului “Ieșit din pivniță, jupânul Nae Moldoveanu avea buzele pline de vopsea roșie” ... După cum am spus, la Misac, fiind loc central, se aduna multă lume: învățători, preoți, funcționari la poștă, pensionari. Uneori intrau aici și industriașii satului, Costică Teodorescu și Iancu Anastase. Iancu era

JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Jupanul_nae_moldoveanu_si_culoarea_vinului_.html [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]
aceea, un alt spirit de-al vremii, Lică Cotârleț, spunea deseori, cu izul de interogație cuvenit, celor care nu vorbeau răspicat: “Măi, ești ca văru' Nae Moldoveanu, la care ai nevoie de tâlmaci ca să-l înțelegi !.. Înainte de a veni din pivniță cu damigeana plină cu vin, jupân Nae gusta din damigeană. Macedonescu îi știa obiceiul și nu-I plăcea. Spre a se asigura că nu gustă, Macedonescu lua damigeana goală și-i tamponează discret gura dinainte cu praf fin de creion

JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Jupanul_nae_moldoveanu_si_culoarea_vinului_.html [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]
Spre a se asigura că nu gustă, Macedonescu lua damigeana goală și-i tamponează discret gura dinainte cu praf fin de creion roșu, buia sau ce avea pregătit. De multe ori, că de nărav nu scapi ușor, la ieșirea din pivniță Nae Moldoveanu avea buzele ca o cucoană, intens colorate în roșu. “Iar ai gustat din damigeană, Nae!? “Nu, nu, domnule Macedonescu, răspunde jupân Nae fonfăind și care își pregătise răspunsul la o întrebare ce revenea de fiecare dată când îi

JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Jupanul_nae_moldoveanu_si_culoarea_vinului_.html [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]
Corola-blog/BlogPost/352998_a_354327

Șoimaru, rudele lui George. Am fost primiți regește de tânărul Ion, care și-a făcut o gospodărie demnă de toată admirația, iar a doua zi am fost la părinții săi, unde bătrânul Gheorghe ne-a ospătat, ne-a coborât în pivnița sa cu vinuri alese și ne-a desfătat cu poezii patriotice învățate înainte de război. Românii din Chișinău ne-au primit și ei cu deosebită căldura și ospitalitate. Regiunea Basarabeană adiacentă Dunării care acum face parte din Ucraina m-a dezamăgit

RĂZBOI ŞI PACE 2015: EUROPA DE SUD-EST ŞI ROMÂNIA de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/nicholas_dima_1435624707.html [Corola-blog/BlogPost/352998_a_354327]
Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743

unică și o singură denumire generică : Școala elementară de 7 ani. Localul centrului închiriat și care a fost cumpărat, aparține astăzi familiei Șt. Chircioagă și urmașilor ei, era compus din 3 camere mari, un antreu, la beci bucătărie, cămară, două pivnițe, garaj, cotețe pentru lighioane, șop. Chiria anuală ajunsese în anul 1942 la 45 mii lei. Cursantele erau elevele din clasele V-VII ale școlii de fete din localitate dar și de la școlile vecine din Dragoslavele, Dâmbovicioara, Podul Dâmboviței dar și

ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xiv_.html [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]
Corola-blog/BlogPost/341129_a_342458

bine, spuse el, voi fi sincer cu tine prietene! Dar ascultă-mă cu mare atenție! E vorba despre tatăl meu care s-a angajat față de un tâlhar, acum mai mulți ani în urmă, cum că îi va păstra ceva în pivnița casei. Tot cam pe atunci un oarecare negustor foarte tânăr și cam nepriceput își investise toată agoniseala într-o caravană care trebuia să ajungă în Gaza venind prin Rekem de mai departe, de undeva din sudul Arabiei. Din Yemen mai

ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1413985207.html [Corola-blog/BlogPost/341129_a_342458]
unui negustor. Tâlharul a cedat un mic procent din sumă tatălui meu ca plată și i-a poruncit apoi să păstreze aurul câștigat din întreaga vânzare într-o amforă pe care mai apoi i-a poruncit să o îngroape în pivnița casei sale pentru vremuri de restriște pe care, prevăzător fiind, tâlharul le intuia că vor veni în cele din urmă. Iar dacă tatăl meu n-ar fi acceptat...ei bine...n-am mai fi stat acum la această masă prietene

ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1413985207.html [Corola-blog/BlogPost/341129_a_342458]