265 matches
-
colindețe, covrigi, mere sau nuci, abia mai căram traista prin nămeți, mai mult o târam de grea ce era... Eram o copilă firavă dar inimoasă, mergeam la urat în ceata copiilor mari, nu acceptam să merg cu cei mici și plângăcioși. Afară era ger, troienele erau mari, pe ulițe ne lătrau câinii, ciomegele fiind foarte prețioase. În plus, le mai foloseam și ca bastoane pe nămeții care, pe alocuri, erau înalți cât casa. 24/25 decembrie- Ajunul Crăciunului și Crăciunul. În
TRADIŢII DE CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365775_a_367104]
-
nr. 1007 din 03 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului albul ochilor troienit incandescent de neonul irisului spulberat de șoapte inerte scoase-n duet cu oftatul efemer al pașilor schilodiți de neputința nemuririi mă scarpină obsesiv în parfumul ieftin al toamnei plângăcioase și mă doare în praful banilor aruncați cu găleata peste capetele încoronate ale leilor de circ apucându-mă de piciorul vieții încolăcite pe urme de rug stins în sputa viselor preling capul greu pe nicovala adormită a norilor Referință Bibliografică
BILANŢ ÎN LANŢ de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352344_a_353673]
-
oportun superinteligența fiului său. De altfel, a și murit la timp doborât de ciroză, că prea îl enerva pe părintele paroh evaporarea subită a vinului de împărtășanie. Imediat după naștere, Spiridon a mimat cu o tehnică ireproșabilă tipul de copil plângăcios, bubos, pârâcios și foarte antipatic, apoi ca școlar tipul cretinoid care ia note mici, este rău și agresiv cu toți colegii, dar lingău cu profesorii. Iar asta, ultima, i-a reușit de minune! Toată lumea a respirat ușurată când Spirel a
HOMO MIMETICUS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352347_a_353676]
-
tânăr a zis că-mi dă 100 de euro dacă-l las să facă dragoste cu iubita lui, în taxi, în timp ce fac turul orașului.” Am zâmbit. Îmi venea să-l întreb dacă l-a lăsat sau nu...dar tocmai eram plângăcioasa nr.1. În fața blocului, mă aștepta, înghețat, cu un platou cu bunătăți de preparate din pește...L. Am uitat ora la care mi-a zis că vine...dar nu m-a certat. Știe că nu le fac intenționat. După cina
PERLELE ... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351438_a_352767]
-
nr. 338 din 04 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Text primit de la “Cătălin, de la mal de Dunăre... “ De cum am văzut ce vreme frumoasă se întrevede la orizontul scrisului nici că am ratat tastatura neagră de zbuciumul de peste nopțile unor nori plângăcioși ce s-au abătut din drumul lor de peste Dunăre. Când soarele este obturat de negura plumbului din noxele gândurilor noaste, cel mai bine este să-ți cauți ceaiul fierbinte al unor melodii, ce te pot transporta în lumea ta, acolo
CĂTĂLIN, DE LA MAL DE DUNĂRE... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351477_a_352806]
-
doi bani pe asta. O femeie în vârstă, acum singura, a avut destul de multe relații pe termen lung. Nu vrea să vă căsătoriți? Nu îi pasă prea tare. Ultimul lucru de care are nevoie în viață este un alt iubit plângăcios și dependent! Femeile în vârstă sunt sublime! Ele nu vor tipa la tine la operă sau în timpul unei cine scumpe. Dar desigur, dacă o meriți, o femeie în vârstă nu va ezita să te pună la punct. Majoritatea femeilor mai
FRANK KAISER – FARMECUL FEMEILOR MATURE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346633_a_347962]
-
undă dorită, care difuza genul de muzică preferată!). A fost prima manifestare pe pământ american care mi-a amintit, prin desfășurare, tumultul pieței, aparenta neorânduială, rapiditatea tranzacțiilor (unele în separeuri), puștime rătăcită de părinți și anunțată prin megafoane, însă nu plângăcioasă (cât am stat în America și prin zecile de locuri de joacă sau prin preajma școlilor, stadioane, plaje, etc. nu am auzit niciodată vreun copil plângând, indiferent de vârstă!), am avut “parte” și de o încăierare (fără uz de “colt” însă
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (8) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351227_a_352556]
-
lor mai mic, care era leneș la mers și mai trebuia din cînd în cînd înghiontit, iar Fulga nu pregeta să îi tragă una după ceafă sau să-i ardă un șut sănătos în fund, că prea era mocăit și plîngăcios ... Doruleț scîncea și își trăgea nasul și o amenința că o spune el și o făcea tîmpită, dar Fulga nu se lăsa impresionată de smiorcăielile lui și, cînd Aurel încerca să o tempereze, îl amenința și pe el, pentru că știa
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]
-
fie, nu se da' ea învinsă de nimic pe lumea asta, Fulga nu-și dădea seama, da' în ea prindea rădăcini un caracter de om demn în fața tuturor greutăților pe care i le scotea viața în cale, și nu o plîngăcioasă isterică. Norocul ei, pe care nu și l-a exprimat cu voce tare, a fost că biserica era plină de lume, așa că s-a fofilat repede, și-a băgat frații la înghesuială, ca să scape de ei, și a plecat spre
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]
-
câțiva visători, din căminul Voievod ... din lună în lună! Luna, cea adevărată, din văzduh, ca un colac plin de pofte își aruncase un fular de nori peste obrazul zdrențuit, de frigul unui noiembrie păcătos, ascunzându-și fața vizibilă și ochiul plângăcios care-i rămăsese de la ultima eclipsă. Vântul deja amețise răscolind frunzele rămase de la florăreasa localului, care-și făcea aprovizionarea de unde putea, iar acum seara se zorea înfrigurată la intrarea restaurantului să-și întâmpine preferențial clienții obișnuiți ai casei. Buchetele erau
ANII MEI APOCALIPTICI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355527_a_356856]
-
mai întoarce. Să fiu sigură? Am găsit în buzunare puțină sămânță de veselie. De unde-o fi oare? Aș putea-o semăna în cele patru anotimpuri, dar oare mi-ar da ceva recoltă? Întrebările astea îmi încrețesc fruntea, mă face mască plângăcioasă și tocmai acum când e vorba de veselie. Ce paradox! - Ei, tu! Nu te credeam chiar așa de dărâmată. Ce naiba! Suflă și fă o ordine! Te lași cuprinsă de...lasă că...nu e chiar așa de...deschide ochii că...nu
MOARA DE MĂCINAT TRISTEŢI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369908_a_371237]
-
adusă de vorbele lui și chiar intenționăm să mă supăr rău, rău de tot. Așa , supără-te și plângi că blegul, mă apostrofa El. Ți-am zis că bărbații nu plâng.Eu nu mai am ce să discuta cu un plângăcios. Pleacă de aici, hai fugi și lasă-mă în pace, se făcea Taty că mă ceartă și mă îndepărtează de EL Dar de ce zici despre mine? Îi reproșam eu cât puteam de (bosumflat) ? Cum ma cataloga Mamy când vedea că
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI CAP 3 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369592_a_370921]
-
o Busuioacă rozalie și plângeau amarnic amândoi, cu jalnice sughițuri. Părea că și respectivele Busuioace plângeau de mila lor, pentru că nu mai voiau să se răstoarne în paharele goale de alături, ci se pupau discret cu gurile mereu uscate și plângăcioase ale celor doi omuleți nefericiți, compătimindu-i duios. Ca să le aline amarul. --Mă jur pă sufletul meu, domnu’ Firfirache... --Rică! --Bine, Rică dacă vrei dumneata! Mă jur, dom’le...ăă... că, deși am tocat toți banii în seara asta, nu
TRANDAFIRUL SIRENEI-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353270_a_354599]
-
mami. De atâta legănat, mama s-a cam săturat Și mă pune drept în pat! Chiar de am pătuț frumos, Nu îmi place să stau jos Vreau la mama mea în brațe Până mâine dimineață. Eu de fel nu-s plângăcios Poate un pic cam mofturos Nu vreau să-mi supăr mămica, Dar mă doare rău burtica De la prea mulți colicei... Oare cum să scap de ei!? Mamei îi e milă tare Să mai vadă lăcrămioare Pe-ochișorii și năsucul „Dragului
POEZELE PENTRU RĂDUCU de EMILIA GHEORGHIU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353360_a_354689]
-
absolut de loc așa ceva! Vreau să avem doar o relație de afaceri! Așa că, s-a supărat degeaba Dora. Of!..și sperioasa de mama...mă enervează cu presimțirile ei. Mai și spune! Dacă este fricoasă, să tacă naibii din gura aia plângăcioasă și să nu-i mai agite pe cei din jur! -va urma- Referință Bibliografică: SRL AMARU-10 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1637, Anul V, 25 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Năstase Marin : Toate Drepturile Rezervate
SRL AMARU-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352839_a_354168]
-
păstrăm ca pe niște moaște sfinte într-o raclă. - Mai ai chef și de glume? Este o blasfemie ce spui. Eu sunt gata, putem pleca. Cris, mă mai iubești acum când am devenit amanta ta? întrebă ea făcând o mimică plângăcioasă, alintându-se. - Iubito, cum poți să spui așa ceva. Nu-mi ești amantă,ci iubită. Ești logodnica mea deocamdată nedeclarată public. Vei fi mereu o parte din mine și nimic nu ne mai poate despărți. Doar noi putem fi proprii noștri
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
conflicte care, inițial, par de nerezolvat decât prin lupta și înfrângere... Doamne, câte vorbe mari într-o singură frază! Înțelepciune; calm; rațiuni superioare; comandament național... Numai când le rostești și ți-e rușine să-ți mai amintești mutra de pârâci plângăcios și tonul de mahalagioaica țâfnoasa cu care Președintele Țării, chiar el, rostea injurii publice a doua zi după ce biată populație credea că s-a găsit o cale de „pace între palate”, ca să ne rezolve, dracului, câte ceva din bietele pensii, sau
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (12) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359035_a_360364]
-
lupta cu primejdiile. Răbdarea în încercări este virtute creștină dar foarte puțini o găsesc și o practică, atunci când este cazul. Când mă gândesc la imensa suferință a lumii, îmi spun: eu însămi nu știu să sufăr! Suferința mea e tânguitoare, plângăcioasă, nu pot s-o suport singură, trebuie s-o împart, mi-e teamă și silă de ea, vreau s-o lepăd cât mai curând și mă rog adeseori să înceteze, să pot fi eu, cea dinainte. Aș face orice ca să
MĂREŢ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359403_a_360732]
-
și distructivi, utili și neutili. Comentatorul sportiv Cristian Țopescu a candidat pentru un loc în caruselul de parlamentari și a câștigat. Fără băi de mulțime, nerâvnitor al fericirii raiului, pe la mănăstiri, nemomind copiii care au părinții plecați în străinătate, nealintând plângăcios, dar cu folisința frecției piciorului de lemn, pe oamenii disperați, fără pomeni, fără propria înjosire, fără promisiuni care fac minciuna să se creadă fecioară... a câștigat! A ajuns, când a sosit termenul la sfârșit de mandat. L-a primit cu
CRISTIAN ŢOPESCU. I SE SIMTE LIPSA DE ORIUNDE PLEACĂ, ESTE BINEPRIMIT ORIUNDE VINE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359936_a_361265]
-
Deseori, părinții se află într-o adevărată cursă pentru a-și mulțumi copiii, la capătul căruia cei mici nu sunt niciodată fericiți. „Sunt tot plângăcioși, prea dependenți, imperativi, agresivi, mofturoși și iraționali. Și asta ne lasă neputincoși”, crede expertul în parenting Ravid Aisenman Abramsohn (foto), care promovează ascultarea drept metodă prin care părinții se pot conecta la nevoile copiilor. Aceasta este de părere că, la
Copiii nu au nevoie de lucruri, ci de voi. Greșeala de a le cumpăra „tot ce vor” ca să fie „cuminți și mulțumiți” () [Corola-blog/BlogPost/338291_a_339620]
-
bună. Să nu le spunem niciodată NU nu pare o idee atât de proastă. Și, în curând, ne găsim într-o cursă în care încercăm să îi mulțumim pe copii și, orice am face, tot nu sunt fericiți. Tot sunt plângăcioși, prea dependenți, imperativi, agresivi, mofturoși și iraționali. Și asta ne lasă neputincoși. În primul rând, trebuie să înțelegem că copiii noștri au nevoie de noi. Nu există niciun cadou în lume care poate să ne înlocuiască. Conectarea, atenția și apropierea
Copiii nu au nevoie de lucruri, ci de voi. Greșeala de a le cumpăra „tot ce vor” ca să fie „cuminți și mulțumiți” () [Corola-blog/BlogPost/338291_a_339620]
-
până când iese la pensie. Poate că ați/am auzit zeci de povești de acest gen, dar faptul că am trăit chiar și preț de câteva ore lângă acești oameni m-a făcut să înțeleg că nu suntem un popor de „plângăcioși”, care stau în fața televizorului și așteaptă ca cineva de sus (Guvern) sau chiar mai de sus (Divinitate) să îi scoată din viața mizeră în care mulți dintre ei/noi doar au impresia că trăiesc. „Nici nu-ți închipui de cât
„Ce dor îmi e de copilul meu! Dar dacă n-aș fi plecat...” Am fost la Londra și i-am cunoscut pe părinții care au plecat de acasă () [Corola-blog/BlogPost/338497_a_339826]
-
toți imbecilii, proastele și aroganții Să ne facă de rușine cerând mită pe la toți Și să fim priviți prin dânșii ca o nație de hoți Poticnindu-se-n discursuri insipide și banale Fără dicție sau noimă, cu greșeli gramaticale Pițipoanca plângăcioasă sau tribunul făcând spume Sau ciobanul fără carte să ne reprezinte-n lume? Unde ne e azi mândria? Unde ne e azi curajul De-ai lua de ciuf, de guler, si-a spăla cu ei pavajul? Nu mai sunt eroi
Lecția de istorie () [Corola-blog/BlogPost/339979_a_341308]
-
de vineri. Ne-am lins pe dește. Face parte din greii obsedaților de oferte cu convorbiri nelimitate ale firmelor de telefonie. În cei 10 ani de când folosesc taximetrele bucureștene, i-am împărțit în categorii, îi încadrez în primele 10 secunde. Plângăcioșii. M-a contrariat tot timpul tariful mai mic de 30 de eurocenți pe kilometru. Orice om cu familie, rate, întreținere, factură la curent și telefon are nevoie de un loc de muncă aducător de bani, în sume cât să acopere
Am trecut pe Uber, sătul de taximetristul „fă, îți rup picioarele”. Desființați acest grup de infracționalitate organizată () [Corola-blog/BlogPost/339222_a_340551]
-
salcie” pletoasă, din cele găsite de el în lunca Râului Doamnei. Pornind de la descrierea sugerată de poet, ne putem imagina cu ușurință peisajul idilic, în care copilașul George se hârjonea, pe furiș de privirile mamei, cu „iubita”, o fecioară, probabil, plângăcioasă, desculță și pletoasă ca salcia „coborâtă cu pleoapele în lacul din palma pădurii”. Cochetând cu gingășia, Eul liric retrăiește cu nostalgie lumea copilăriei, amintindu-și „frimituri de sărutări pe furiș”, într-un peisaj mirific, cuibul natal, fabulos, în care „stele
ÎN VESTIARUL INIMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340710_a_342039]