5,484 matches
-
privată, zîmbesc, îți fac cu ochiul. Nici nu-ți dai seama bine cînd începe propriu-zis spectacolul, pentru că personajele poartă numele actorilor. "Doamna Seciu", "domnul Rebengiuc" devin, treptat, cazuri, povești, ratări, drame. Totul este pe muchie de cuțit, între rîs și plîns, ambele în hohote, între gloria absolută și ratarea absolută, la limita dintre genialitate și imbecilitate. Se rostesc și se învîrt pe scenă, în spațiul îngust, mai degrabă desfășurat pe lungime, ca o frontiră, clișeele din viața de zi cu zi
Șomeri de lux by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12075_a_13400]
-
se stingea bunica mea, m-au mișcat pînă la lacrimi: așa cum Marcel, naratorul Căutării timpului pierdut, se va fi aplecat să-și înnoade șiretul într-o cameră de hotel, regasind în acel gest amintirea bunicii sale dispărute și izbucnind în plîns, m-am reaplecat, într-o altă cameră de hotel, pește paginile lui Beckett - "ea (bunica lui Proust, n. m.) ținuse morțiș la o anume poziție și o anumita înclinație a capului, vrînd că fotografia să reprezinte o bunica, nu o
Du côté de chez Proust by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/12120_a_13445]
-
vapor și invers, de pe un țărm pe altul, din moarte în viață, din mansarda la Miami Beach păreau spuse dintr-una, pe nerăsuflate. Și cu o bizară detașare. Toate lucrurile teribile, toata nefericirea. Uneori, cu licăriri în ochi, alteori cu plînsul neauzit sau cu un zîmbet, salvator, discret, în colțul gurii. Preț de cîteva minute mi-am amintit cum își povestea Ioana Berindei, Hudița de față, anii de pușcărie, copilul născut și crescut acolo, copilul lăsat afară... Aceeași răscolitoare simplitate, același
Într-o mansardă din Varșovia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12243_a_13568]
-
importante momente politice ale acestei veri, după cum a rezultat și din reportajul în care un participant emoționat, corespunzător marcat de eveniment, și cu ochii plini de lacrimi, abia a reușit să bălmăjească niște vorbe la microfon înainte de a izbucni în plâns. Ce moment superb! Sunt convins că numai un simultan "Surprize-surprize-Iartă-mă-Din-dragoste" ar fi avut un efect similar. Însă, Doamne-ferește! Pe căldurile astea, o trăire politico-socială neadaptată la starea vremii poate fi fatală!... În acest sens, domnul Gigi Becali, președintele PNG, ar
File de jurnal estival by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12635_a_13960]
-
la starea vremii poate fi fatală!... În acest sens, domnul Gigi Becali, președintele PNG, ar trebui să fie mai puțin sentimental în cuvântările sale. Nu-și dă seama că riscă să nu i se mai audă vocea din cauza hohotelor de plâns din sală, iar participanții mai emotivi să fie loviți de apoplexie, atac cerebral sau infarct ? Ca să nu mai spun de iminența blocării pe bază de cârcei a balamalelor faciale și de semipareze la cei rămași cu gura căscată... Fila 4
File de jurnal estival by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12635_a_13960]
-
destul de evident că poetul nu numai nu-și trădează în volum natura adevărată, dar și-o precizează. El este un elegiac în gamă minoră și un caligraf. G. Călinescu l-a definit bine vorbind de "pathos de imagini" și de "plîns mătăsos". E un trubadur și un prețios: Mi-e veche inima: un menuet captiv în ceasul unei jucării. L-asculți și-ncerci în soarta lui să-l scrii altfel: să-i stingi suspinul desuet. împotrivit pe singurul său gînd, se
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
și inima mea. MI-AI FURAT... Mi-ai furat PRIMĂVARĂ oftatul, Ai cioplit din el verde altar Iubiri să botezi sub clopotu-i Cu-aghiazma de suflet hoinar. Mi-ai furat VARĂ ochii de tihna, Si i-ai dat rătăciților nori Din plîns de umbra și vina Să-mi creasca-n tîmple fiori. Mi-ai furat TOAMNĂ privirea, Ai pus-o mării de dor stăvilar Să-mi ferece-n abis plecăciunea CÎnd s-o coace-n perle de-amar. Mi-ai furat IARNĂ
Poezii. In: Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_288]
-
ceea ce demonstra foarte bine Gh. Lazu pe la 1848 " că sufletul "poetului țărănimii", Coșbuc, se găsește nefelurit în poeziile populare sîrbești sau cehe. în lipsa acestui suflet, am fost nevoiți să ne împrumutăm de aiurea, și iată ceea ce face situația noastră de plîns. Dacă o orientare literară străină e întotdeauna un folos, un suflet străin e întotdeauna o primejdie." Lipsiți de "suflet" propriu, în timpul care a trecut de la apariția primului "talent remarcabil", Eminescu, la cel de al doilea, Arghezi, literatura română a reușit
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
din fondul general al înzestrării sale, în măsură a-i adînci profilul. Vitalitatea gîlgîie zgomotos, pînă tîrziu, în versurile sale, la modul expresionist, adică, am zice, în stare pură: "Sînt plin de bogății./ Sînt mercenarul asfințitului de soare roșu de plîns./ Sînt haimanaua norilor căzuți aseară/ în ploi bezmetice peste pămînt" (Darul). Sau: "Atît că scrisul e o sabie în mîinile unor copii./ E un taifun abia întrezărit" (ibidem). Sau: " Aud vulcanii tremurînd subt iarba crudă de aseară./ Mă sprijin pe
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]
-
pe atît de imprudentă dezgolire a laturii sentimentale în dauna efectului liric. Temperînd zbaterea vitalității, instrumentul ironic operează gradual. în unele momente apare cooperant cu sensibilitatea: "Nu vă temeți de blesteme/ De blesteme nu ne temem/ Le stropim cu bidineaua/ Plînsurilor dintre gene.// Gaz le punem peste vreascuri/ Gaz le punem peste paie/ Poate flacăra din Teascuri/ Cînd în vinul nou se-ndoaie// Știe ce ne-așteaptă mîine/ Blestemați totuși să fim/ Văruiți de așteptare/ înspumați în căni de vin// Dar
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]
-
aflați în imposibilitatea de a comunica cu aproapele. O lume de neînțeleși în care fiecare își poartă propria dezamăgire, drama sa mai mică sau mai mare, îndelung interiorizată, a cărei "exorcizare" nu se poate face decît printr-un hohot de plîns. "Ul își puse mîinile la ochi. Ea se aplecă și i le desfăcu încet, încă rîzînd. Pe fața cu un rictus chinuit a bărbatului ei curgeau lacrimi. Rîsul îi dispăru. Se întinse lîngă el, jos, pe dalele răcoroase și suspină
Cartea dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12848_a_14173]
-
croind planuri grandioase, el o certă pe Lenuța că întârziase cu iaurtul. Și că... ce are lumea cu el de-l ocolește și-l lasă singur cuc, de nu mai are cu cine schimba o vorbă... - și brusc izbucnește în plâns, unul sec, senil. Mai era, evident, și gloria... Abia fusese declarat al doilea poet național, după Eminescu... Fusesem de față. Văzusem cu ochii mei festivitatea din aula Universității. Când îi făcuse elogiul însuși G. Călinescu, - în derâdere, împungându-l de la
1952, 53, nedatate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12852_a_14177]
-
se retrage din cursa prezidențială. Aud doar, pentru că nu am ajuns în sufragerie, acolo unde este televizorul. Și nici nu vreau. Le așez ordonat pe masă. Grupate pe ore. Ieșind din casă - încotro? - mai aud că Băsescu a plîns. Dar plînsul meu de vreo cincisprezece ani îl aude cineva? Mă sui în trenul de Brăila - Săgeata Albastră - cu o mie și una de gînduri în cap. Am mers deseori pe ruta aceasta ca să ajung la Galați, acolo unde mă aștepta un
Și în chioșc fanfara cînta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12432_a_13757]
-
Dumitru Hurubă În urmă cu câteva seri, cam pe când domnul Emil Constantinescu se chinuia cu zâmbetu-i inegalabil să-l convingă pe scepticul și îndărătnicul Robert Turcescu că între 1996-2000 corupția era o "zgâtie de fată" adăstând în hohote de plâns să i se îngăduie intrarea la Cotroceni, vine Haralampy la mine și, din ușă, zice declamativ: -"Când privesc zilele de-aur a scripturelor române", îmi vine să renunț la telespectatorie, să iau pe după umeri vreun Cro Magnon cu belciug în
Poetul C.Haralampy și Monstrul din Montreal by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12458_a_13783]
-
pînă și materia "plîngînd". Știind noi acum că dispersia permanentă a galaxiilor va sfîrși prin a deveni o supă informă, din care va continua să se hrănească doar energia vidului, am putea să ne uităm cu mai mult respect la plînsul cosmic bacovian. Unde vreau să ajung? Orice ideologie dominantă se simte în nesiguranță cîtă vreme nu poate controla intimitatea individului. Iar tristețea umană pare un fel de rugină capabilă să atace robustețea unui sistem. Și în Biblie tristețea era suspectă
De la interdicția de a fi trist la obligația de a fi singur by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/12462_a_13787]
-
cărora le păzea veșmintele Saul. Cine crede că e aluzie la Theodor Stolojan și cei 45 de șefi de filiale ale PNL, să dea cu piatra demisiei în baltă... l Imagine 1 tv: Domnul Traian Băsescu, cu vocea înecată de plâns la plecarea lui T. Stolojan în timpul campaniei electorale: - ,Dragă Stolo..." etc., etc. l Imagine 2 TVR1 (22.07, ora 14): Domnul Traian Băsescu, cu vocea autoritară și rece, de președinte: - ,Pe mine, cel puțin, nu mă privește revenirea domnului Stolojan
Numai presa e de vină... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11487_a_12812]
-
de ziare rupte ca pe un tron de crai/ și să-mbrăcăm poteca în crini căci o să vie/ sunînd din cești spre seară dulapul cel bălai/ Îmbrobonat de-ardoarea de a-mi închide-ntr-însul/ În mari bucăți albastre de zahăr candel plînsul." (Sonetul XLIII) Volumul care a urmat, în 1980, a fost Dulapul îndrăgostit; dincolo de diferența de temă, sonetele se înscriu, astfel, perfect în universul livresc brumarian. Erotizarea obiectelor sau a regnului vegetal lasă loc aici, firesc, fantasmelor erotice fără perdea ale
Preludiu pentru iubita ideală by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11534_a_12859]
-
înghețare, nu a afectivității, ci pur și simplu a puterii sufletului nostru de a trăi în întregime pasiunile? Aici, două versuri dintr-un Ťpsalm modern", scris de Alexandru Macedonski, prin anii 1893-1895: Când dureri ne dai și nouă/ Ne dai plânsul a o rouă. Mai ales la vârstele avansate, bogate în suferințe, ființa umană ar avea nevoie de roua divină a plânsului, mângâiere și poate cale spre mântuire. Într-un alt poem, ,Ceasul care nu apune", un peisaj de seceriș iminent
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
dintr-un Ťpsalm modern", scris de Alexandru Macedonski, prin anii 1893-1895: Când dureri ne dai și nouă/ Ne dai plânsul a o rouă. Mai ales la vârstele avansate, bogate în suferințe, ființa umană ar avea nevoie de roua divină a plânsului, mângâiere și poate cale spre mântuire. Într-un alt poem, ,Ceasul care nu apune", un peisaj de seceriș iminent, Lucian Blaga visează la căile pe care viitorul se apropie de noi. Rămânând de obicei ,incoruptibil distant", iată-l năpustindu-se
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
Anghel ? Doi paraziți intestinali..." 2) Ion Iliescu, la Observator-ul din seara zilei de 4 iunie: "Nu vreau ca prezența mea să apară ca o umbră asupra partidului..." -Eh, și ce faină era viața pe la Scroviștea!, oftează Haralampy. (...și de plâns): Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, la emisiunea "100% de la Realitatea Tv: Există riscul unui colaps al sistemului de pensii, dacă nu va fi întreprinsă o reformă"... În sfârșit, se va face dreptate și în țara asta și se va reduce numărul
Folclor și alte povestiri televizate - din pădurea românească by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11641_a_12966]
-
numele lui e "botezată" a doua parte a cărții), un (aproape) nebun care se crede, la răstimpuri, Maria Magdalena. Un altfel de Felipe, care se pricepe cîte puțin la orice, alergic la banal, la prefăcătorii, deși "învățasem să-mi stîrnesc plînsul și rîsul", bolnav de toate și de nimic. Un inutil calofil și exaltat. "Partitura" lui este o mărturisire făcută Elizei, despre fantasme pe care nu le poate alunga, așa cum, în povestea dinainte, tatăl plecat refuza să plece de tot, și
Roman de mistere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11812_a_13137]
-
știam, misterios chiar mă doboară. Atunci teama-mi nu are vreme să își gîndească propria-i groază iar frumusețea toată mă subjugă. Preștiutul nu există Și asta e teama cea mare. Vreau să te văd în aceeași poziție, zguduită-n plîns, lipsită pentru doar o săptămînă de firavele-ți proptele. Fiecare bărbat ucide ce iubește.” Fiece femeie se va lăsa-n iubire Pînă la moarte. Ce e iubirea pîn’ la moarte? E doar un pelerin Prin toate văile asemenea? Fiul meu
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
fugind în toate direcțiile pe sidefiul pielii întreținute cu grijă. Veronica veni să se așeze lîngă ea; nemișcată și cu privirea atentă, ghicea că mama ei era deja gata să verse lacrimi și se aștepta s-o vadă izbucnind în plîns. Barbara Stevens era înzestrată cu acea emotivitate efemeră ce dă o strălucire cu totul deosebită anumitor chipuri, pe care roua lacrimilor mari ce se nasc cu ușurință subliniază și accentuează nuanțele sentimentelor, răpindu-le orice urmă a trecerii lor. Barbara
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
Lăcrimioara. Am văzut-o plângând la moartea tatălui ei. A unei colege. Cand a pierdut un copil. Dar și când l-a născut pe al doilea. Cand băiatul ei a terminat primul pe liceu. Și atunci plângea, dar era un plâns fericit, daca am putea spune așa... Acum Ara nu plângea de fericire. Ea nu era prezența la acest eveniment decât cu trupul! Mintea ei era În altă parte. Ce bine ar fi fost dacă uitându-te la o fotografie să
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
suferință a iubirii, poetul o realizează printr-o armonie a esențelor din semințe și flori, precum la Blaga, urmând, cu sub hlamida cosmicului, să plutească În univers de-a pururi: „Iar mâine, de nu voi mai fi, / Vorba-mi și plânsul, / Coclauri, / Aolo În liniști râzând...// În ghindă, În strugur, În floare de sori/ Vă veți prinde cu mine, / Cinstivom / Beții de lumini fulgerând printre nori.// Și vom mai trăi”. (Pătimașe iubiri). Tot de consolare, ține și poemul La ceasul : „Sunt
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]