29,600 matches
-
Oamenii disperați trăiesc suspendați în spațiu la fel ca figurile pictate pe ziduri, fără să respire, fără să vorbească, fără să asculte pe nimeni. Faleza ce domină golful Salerno era un perete cu fața spre mare. Nu am mai cunoscut plăcerea cu alte femei, după ea. Dar nu plăcerea asta îmi lipsește. Ci ea. De aceea, toată viața am desenat același trup într-o îmbrățișare la care am visat mereu. Negustorii de cărți de joc pentru care am lucrat la Toulouse
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
ca figurile pictate pe ziduri, fără să respire, fără să vorbească, fără să asculte pe nimeni. Faleza ce domină golful Salerno era un perete cu fața spre mare. Nu am mai cunoscut plăcerea cu alte femei, după ea. Dar nu plăcerea asta îmi lipsește. Ci ea. De aceea, toată viața am desenat același trup într-o îmbrățișare la care am visat mereu. Negustorii de cărți de joc pentru care am lucrat la Toulouse numeau romanești cărțile în care figurile înfățișau eroi
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
dezbracă pe fiica judecătorului din Bruges chiar în casa tatălui ei. O casă de tîrgoveț obișnuită, cu fața spre un canal. Pun lumînarea cît mai departe de ei. În lumina lumînării, sînt amîndoi la fel de stingheriți, apoi la fel de îndrăzneți; rămîn goi-goluți, plăcerea e subită, dorința renaște aproape imediat. După plecarea lui, dorința tinerei femei e tot mai vie. În zilele următoare, cînd se revăd, ea îndrăznește tot ce sufletul ei visează în somn. Cînd nu-l vede, cînd rămîne singură, dorința o
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
-l vede, cînd rămîne singură, dorința o face să pălească. Spune că sînii o dor. Îi spune că acum floarea îi e mereu deschisă, înmiresmată, înrourată. Se întîlnesc adesea, dar nu se pot iubi de fiecare dată. Ciudat, atunci cînd plăcerea o înfioară, cînd trupul ei o arată deslușit, chipul nu-i este fericit. Asta îl uimește pe gravor. Într-o zi, ea îi spune: "Mi-e rușine să-ți spun, însă parcă am jăratec în pîntec." El îi răspunde: "Să
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
Toate degetele pe care mi le-a dat Dumnezeu se mișcă. Și chiar destul de ușor. Cu ele îți scriu, nu mai am cîrcei și pot să le mișc în voie. Darul pe care mi l-ai trimis mi-a făcut plăcere. Portretul în care îmi înfățișezi chipul și pieptul e atît de meșteșugit încît par mai frumoasă. Rama roșie din baga e drăguță. Am tăiat cu foarfecele pieptul, căci l-ai înfățișat dezgolit și nu mi s-a părut cuviincios. Adineaori
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
dus la Anvers fără să-l știe nimeni și acolo iarăși a furat. Fura, dar încă o iubea. În chip inexplicabil, cînd a înțeles c-o iubea doar pe ea, s-a lăsat de furat și n-a mai căutat plăcerea în brațele tîrfelor, care nu se arătau scîrbite de fața lui sau mai degrabă i-o suportau pentru bani. S-a dus la Mainz. La Mainz l-a regăsit pe Errard Nepotul, cu care-a împărțit o cameră încălzită. Era
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
pe care aș dori să v-o exprim/ o dați-mi voie (care mă purta în brațe cînd eram copil)/ apoi își intuiește memoria nostalgică îmi spune/ aveți o cicatrice vastă ați putea scrie cu ea v-aș citi cu plăcere aș plînge." O mențiune aparte ar merita capitolul dedicat "prozopoemelor", în care Ion Pop face o observație foarte interesantă, referitoare la alunecarea spre post-suprarealism (și implicit, spre postmodernism), a discursului poetic al lui Gellu Naum. În această zonă, "susul și
O monografie by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14894_a_16219]
-
trece o dată și pe la bunicii de la Glăvile, ca să-și ia la revedere. Eu, Însoțitor fidel. Drumul de la Amărăști la Glăvile și retur, 10 km În total, l-am parcurs ca de obicei, pe jos. Pentru ei era o frumusețe și plăcere, dar pentru mine un chin, deoarece Îl parcursesem de sute de ori - și vară și iarnă. Deci... s-au hotărât să plece. Înapoi până la Amărăști și apoi la Drăgășani, cam 18 km pe jos. Dar bagajul se mărise și pe
Amintiri de la circ. In: Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]
-
spus cele Întâmplate, ne-a servit cu o dulceață și un pahar cu apă rece ca de obicei și ne-am continuat drumul la Glăvile. Mama (așa Îi spuneam bunicii) ne-a primit În pragul casei, lucru rar cu acea plăcere, a pupat-o și pe Emilia, cu un râs ironic care a făcut-o să roșească, nea dat un pahar cu apă rece și o miere de tei, bine venite după atâta drum. Emilia a plecat la treaba ei, la
Amintiri de la circ. In: Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]
-
realism psihologic, în terenul minat al sentimentelor, ci și o cascadă poetică, a cărei traducere și-o putea asuma numai un autor, cineva care știe să perceapă și să "mânuiască" materia magică a cuvintelor. Arhitectul Antonio Dorigo, obișnuit să cumpere plăcerea într-o casă de prostituție, cade în plasa unei pure-impure, o profesionistă a lupanarelor care știe să păstreze misterul. Era un chip hotărât, inteligent, ingenuu, viclean, curat, provocător. își aminti o Madonna a lui Antonello da Messina". Din primele gesturi
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
și de brutalitatea limbajului, sexualitatea este la Catherine Millet rece și monotonă. Ba chiar de-a dreptul tristă, dacă ne gîndim că, după toate efuziunile partuzarde, Catherine M. face, în ultimele pagini ale cărții, apologia masturbării [...] Să ajungi funcționar al plăcerii solitare, ipostază aproape la fel de dezolantă ca aceea de conțopist al sexului". * În OBSERVATOR CULTURAL nr. 127, dl Dan Matei se află În răspăr (e titlul rubricii sale) cu toți aceia care au deplîns confiscarea de către guvern a sediului Bibliotecii Naționale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
lui Ion Iliescu. Nu doar la nivel de macro-politică (dacă-i pot spune așa) adversitatea dintre cei doi e tot mai pronunțată, ci și în detalii. De pildă, felul mitocănesc în care Năstase a înțeles să saboteze una din puținele plăceri rămase lui Ion Iliescu: organizarea de plenare și congrese ale culturii. Premierul nu s-a rezumat să-l contreze verbal, ci a pus mâna pe măciucă, să se vadă cine e adevăratul stăpân al țării. Oricât de îngăduitor ai fi
Partidul numelor parfumate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14918_a_16243]
-
trimite în egală măsură la Bayreuth și la Fatima. Există aici ceva de ordinul credinței religioase. Spectatorii Avignon-ului se simt investiți cu o misiune; e un public cu rol de leader cultural". Aceiași sociologi propun, ca resort psihologic al spectatorului, "plăcerea de a fi împreună, sau mai degrabă, cum scria Seneca, a fi împreună fiind singur"... Din același studiu aflăm că Frontul național vede în festival "o manifestare elitistă și pariziană", avînd ca efect invadarea orașului de către străini. Or, cifrele indică
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
politice șIdeile politice se-curcăț..., care precede seria identificărilor și recuperărilor, republicate de Florin Manolescu în Addenda la cartea Caragiale și Caragiale. Un lucru trebuie să fie limpede: identificări au făcut și Paul Zarifopol și Șerban Cioculescu. Paul Zarifopol numește cu plăcere contribuția lui Barbu Lăzăreanu, când acesta îi semnalează în vederea ediției "sâmburele acțiunii" din O noapte furtunoasă în La Moși din "Foaie interesantă", din 1878. Șerban Cioculescu, pasionat de idee, își continuă cercetarea în periodice și, descoperind Porunca domnească în "Almanahul
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
scriitorului cu prilejul centenarului nașterii, din 1952. Sunt atenți de câte ori a fost semnalat articolul Take Ionescu, pentru comparare. Rezultatul este de ținut minte. Edițiile anterioare îl reproduc din periodice de trei ori, ediția de față, încă de unsprezece ori. Din plăcerea confruntării textului literar cu modelul posibil, este verificat Mersul trenurilor, între 18 aprilie - 1 mai 1900, ca răspuns imediat dorinței primarului de Mizil, Leonida Condeescu, de a opri un minut trenul în urbea lui. Fapt care ne poartă cu gândul
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
care autorul le numește nuvele nu sînt atît de inocente pe cît ar trebui să fie dacă ar ține de acel grad zero al ficționalizării. Temperatura lor e ceva mai ridicată și elementul care produce febra e un fel de plăcere a jocului cu întîmplările reale, o plăcere prea mare pentru a fi vorba de simple notații de jurnal. Dar plăcerea nu trece niciodată în perversiune literaturizantă și nuvelele lui Radu Cosașu rămîn bine legate de solul adevărului. Peronajul e cel
Comunismul cu Stan și Bran by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14923_a_16248]
-
atît de inocente pe cît ar trebui să fie dacă ar ține de acel grad zero al ficționalizării. Temperatura lor e ceva mai ridicată și elementul care produce febra e un fel de plăcere a jocului cu întîmplările reale, o plăcere prea mare pentru a fi vorba de simple notații de jurnal. Dar plăcerea nu trece niciodată în perversiune literaturizantă și nuvelele lui Radu Cosașu rămîn bine legate de solul adevărului. Peronajul e cel real, cu numele real, cu prietenii și
Comunismul cu Stan și Bran by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14923_a_16248]
-
acel grad zero al ficționalizării. Temperatura lor e ceva mai ridicată și elementul care produce febra e un fel de plăcere a jocului cu întîmplările reale, o plăcere prea mare pentru a fi vorba de simple notații de jurnal. Dar plăcerea nu trece niciodată în perversiune literaturizantă și nuvelele lui Radu Cosașu rămîn bine legate de solul adevărului. Peronajul e cel real, cu numele real, cu prietenii și dușmanii reali, cu istoria reală. De aici interesul cititorului, căruia i se promite
Comunismul cu Stan și Bran by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14923_a_16248]
-
din greu în coada plutonului. Bătălia pentru a fost extraordinară. Nu pot încheia fără o vorbă despre comentariul plin de haz și profesionist al celor doi români care asigură de ani buni transmisia Turului pe Eurosport, Baciu și Naum. O plăcere să-i asculți.
Muntele pleșuv by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14961_a_16286]
-
căpioară tremurînd de candoare" prinsă în plasele donjuanului: "I-am provocat instinctul matern, dar nu ca orice vulgar Don Juan, izbucnind în plîns și cerșindu-i mila, dezvelindu-mi limitele ci, dimpotrivă, arătîndu-i fața viguroasă a "defectelor mele": lenea sfruntată, plăcerea alcoolului, sadismul - da, o băteam uneori, aveam totuși grijă să-i menajez fața și, mai ales, o învățasem cu un vocabular de clară vulgaritate"... Extrem de primitivă este și femeia însărcinată cu satisfacerea "trupească" a redactorului-șef. O cheamă Gabi și
Aceeași veche poveste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14950_a_16275]
-
cu care am avut curajul să mă arunc cu capul înainte. închisă într-o plasă de sânge, cu aura capului îmbâcsită de atâtea amestecuri cu zațul lumii, oare eram eu acea ființă? Mă întreb inutil pentru că nu știu cine am fost eu. Plăcerea este un paliativ pentru a atinge repede ceva de neatins, corespunzând timpului exploziei, înfloririi, după care urmează fanarea, scuturarea și căderea în praf. Efemeritatea frumuseții și strălucirii sexuale ca o lecție pentru cei care au primit aceste daruri otrăvite. Stau
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
totuși, parcă în tren. Deodată, la apropierea destinației, Lisbeth, care a văzut neliniștea mea, mi-a spus: O să-ți găsești valiza în valiza lui Renè". N-am spus nimic și deodată, spre surpriza noastră, au apărut bagajele noastre. Vedeam cu plăcere mai ales sacoșa albastră de piele cu care am călătorit atât de fericit, singură, la primul Festival de poezie de la Malmö. Din nou au reapărut la orizont problemele financiare ale editurii: băncile din Suedia au devenit foarte agresive, preferând, de
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
care cu adevărat se dedică gravurii, pentru că ei îndrăznesc enorm atingând firesc și prostul gust, un drum care poate duce la o puternică originalitate. Nu este cazul meu, care gravez numai pentru a mă odihni de scris, având ca ghid plăcerea imensă a materialelor noi: arama, argintul, în care îmi pot lăsa urmele gândurilor în alt fel decât pe hârtie. MAI, 1989 Aici la Lucerna a înflorit din nou glicina vecinului nostru care e doctor, glicină alpină de un mov de
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
mag, Gobryas, al cărui bunic, trimis de Xerxes la Delos, a citit pe niște tăblițe de bronz că sufletele coboară în infern spre a fi judecate de Minos și de Rhadamante. Că cei drepți sunt trimiși într-un loc al plăcerilor, pe când răii sunt aruncați în altul, sortit unor veșnice cazne. Ai putea pune la îndoială povestirea lui Gobryas - spuse Socrate - dar un lucru este sigur: sufletul este nemuritor, și părăsind viața pământeană, el intră în altă lume în care nu
Note 1954 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15274_a_16599]
-
stau lucrurile și cu unele dintre aceste întreruperi și cititorul nu știe încotro îl vor duce ele, după cum nici eu nu știam exact cum aveam să continuu. M.C.: Mi s-a părut că găsesc în ultimele volume de Figuri o plăcere a varietății, a prospețimii, a nuanțelor deosebite de tensiunea, foarte benefică și ea, a unui sistem întreg de dezvoltat, de descris cum era cazul pentru Mimologii, Palimpseste, Praguri sau Opera artei. Mi s-a părut că găsesc în aceste ultime
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]