96 matches
-
interval, în spiritul artistului, unitatea lumii. Percepută că o stare de plenitudine interioară, ca sentiment de plăcere care însoțește armonia facultăților de cunoaștere (imaginația și intelectul) în jocul lor liber. Iar elementul ordonator al jocului acestor facultăți este tocmai regulă plăsmuita sub semnul inescrutabil al naturii, aceea pe care poetul o extrage din sine, din obscuritatea impenetrabila a transfondului sau suprasensibil, într-un proces de unicitate indescifrabila în spontaneitatea devenirii lui; regulă care, în indeterminarea ei caracteristică, regentează schematismul liber al
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
de vedere! E aproape de necrezut că atâtea necazuri se pot aduna pe capul unuia și aceluiași om, însă în cazul petiționarului experiența a arătat că e posibil. Ce mai lipsește sau ce mai poate lipsi soartei sale, așa cum este ea plăsmuită? Un mormânt. V. Este clar ca lumina zilei că își va pierde chinuita și trista viață în cazul în care, copleșit de necazuri, va cuteza să se întoarcă în fosta sa patrie. Oricine cunoaște cât de cât stăpânirea turcă, precum și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
întregi, e determinat astfel de logosul inconștient, pentru că în noi există două feluri de categorii abisale, unele care ne aparțin numai nouă, altele care aparțin rasei din care facem parte și pe care le moștenim. Caracterul personal al unei opere plăsmuite se datorește categoriilor individuale; caracterul etnic se datorește categoriilor rasei. Formulând această frumoasă teorie, care în sistemul său de filosofie a culturii ocupă un loc de vaste proporții și de însemnătate centrală, Lucian Blaga știe perfect că e vorba numai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
aceea geniul se socotește chemat și ales de sus și învocă puterile supranaturale ale inspirației. Misiunea de a ne descoperi lumea vremelnică sub unghiul eternității se pare că depășește forțele omenești. Pentru spiritul elin, Apollo și Atena sunt ocrotitorii frumuseții plăsmuite și poeții antici cer ajutorul muzelor, căci fiecare ramură de artă își are obârșia în bunăvoința celor nouă zâne inspiratoare. Însuși Socrate își atribuie înțelepciunea realistă unui daimonion suprafiresc. În cultura păgână, acesta e felul mitologic de a concepe modul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
strălucește din ea arde o rază coborâtă din marea amiază. Prin vraja ei, respirăm în restriștea pământului ceva din boarea suavă a paradisului. Chemarea gemului nu e aceea de a mântui sufletele, ci de a le pune, prin seducția simbolurilor plăsmuite, în fața veșniciei. Căci dacă frumusețea e numele lui Dumnezeu și realitatea ci transcendentă e învestită cu acea inefabilă putere de atracție, care adună sufletul din imperfecțiunile lumii și-l absoarbe spre arhetipul desăvârșit din înălțime, geniul, care creează prins în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
se dizolvă, topologic, într-o altă realitate, superioară. Atât pentru Poe, cât și pentru Barbu, spațiul imaginar al creației "anulează" timpul și spațiul experienței trăite, prin acțiunea deliberată a artistului, ce conferă, printr-un proces de adaptare continuă, luminii astfel plăsmuite, o dimensiune spațio-temporală specifică, si mediază, astfel, trecerea spre o realitate mai înaltă. Lumea imaginata nu este însă realitatea ultima ci, în tradiție neoplatoniciana, doar o oglindă, o figurare a ei, printr-o simbolică logică a inversiunii, legată de sacrificiul
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
așteptau cu mare nădejde: ,,vremea în care laicul și preoțescul Mesia își va asuma fiecare slujirea.”. Mai încolo spun că Elohim le-a făcut o făgăduială în ,,«pămîntul Damascului» - adică Noul Legămînt”, dar cel descoperit la Qumran și nu cel plăsmuit du-pă anii 386 și prezentat goimilor cap de lut ca mare revelație și reverberație divină ieșită din closetul ,,poporului ales” toată numai aberație și incantație satanistă! O altă dovadă a falsificării scrierilor Torei, făcută prin conclavul rabinilor din anul 90
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
fel ca a tuturor criticilor creștinismului sau fariseismului mozaic, dar găsim citate din ea la Origene, preluate în lucrarea Contra Celsus. În cartea Calea/Doctrina Adevărului scrisă de Celsus pe la anii 178 poate în Alexandria, autorul neagă orice valoare creștinismului plăsmuit de iudei și îi acuză pe adepții acestui cult de exclusivism și infatuare: ,,Ca niște lilieci sau ca furnicile ieșite din mușuroi, ca niște broaște pe malul bălților, ori ca niște viermi în gunoaie, așa se întrec creștinii întrebîndu-se mereu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
universului ficțional, "onomasemele acționează ca nuclee formative, catalizând forța unei creativități viguroase"166, numele de persoane și cele de locuri funcționează asemeni unor cărămizi. În contrapartidă, sunt "numele inventate" 167, sintagmă în care adjectivul determinant are sensul de "creat, născocit, plăsmuit, care nu are o atestare în real, ci doar în ficțiune", și înglobează numele proprii "acceptate într-un univers ficțional prin pură convenție". Diferența dintre numele proprii inventate și cele obișnuite nu se realizează la nivelul funcțional, ci la nivelul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sau o analogie, metafora nu are calitatea de a fi explicită. Aspectul a fost dezbătut pe larg de Paul Ricoeur (P. Ricoeur, 1984: 46 și următ.)] Iată mențiunea Stagiritului privind calitatea de trop a metaforei, pe care o numește "nume plăsmuit": Pentru câte unul din termenii analogiei se poate întâmpla să nu existe un nume al lui, propriu, și metafora totuși, să se facă. A împrăștia sămânța, bunăoară, se zice "a semăna"; pentru "a împrăștia văpaia soarelui" nu există un cuvânt
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de metafore mai pot fi folosite și altminteri: atribuind, anume, unui obiect oarecare numele metaforic, dar tăgăduindu-i unele din calitățile lui specifice. Ca și când cineva, vorbind despre scut, i-ar zice nu "cupa lui Ares", ci "cupa fără vin". Nume plăsmuit e cel cu desăvârșire nefolosit de alții, dar pe care-l statornicește poetul" (ibidem: 83). Metafora este asemenea unei enigme, deoarece "exprimă lucruri cu noimă punând laolaltă absurdități (procedare imposibilă în vorbirea obișnuită, dar îngăduită de metaforă)". În paralel cu
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
că Securitatea a manipulat ,,revoluția” de la Iași. ,,Eu știu că toți cei cu care am organizat acțiunea Îmi erau prieteni și Îi respectăm”, a Încheiat Ionel Săcăleanu. Conform declarațiilor altui lider al ,,Frontului Popular Român”, Ștefan Pruteanu, toată acțiunea fusese plăsmuita cu o lună Înainte. ,, Voi susține fără Încetare că ideea acestei manifestații a pornit din capul meu”, a spus Pruteanu, lăsând, astfel, să se Înțeleagă clar că Securitatea nu a avut nici un amestec. Mai multe semne de Întrebare Asupra conținutului
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
nedreaptă împotriva Ifigeniei (Dreptate cui i-aș cere ?/ Nu mai veghează nimeni ? Nu-i nimeni peste zei ?/ Atuncea piară zeii și cosmosul cu ei ! - III, p. 320), pentru ca mai apoi, după moartea fetei, să proclame absența zeilor dintr-un Olimp plăsmuit (Olimpu-i o minciună/ L-au născocit tiranii și preoții în cor,/ S-acopere cu slavă ticăloșia lor !... - III, p. 327). S-ar zice că scepticismul amar al reginei este reprezentativ pentru această piesă în care voința omenească prevalează asupra celei
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
care este, în credința timpului, un personaj indispensabil multor suferinzi. Începând cu Ștefan cel Mare, mai toți domnitorii aveau pe lângă ei un astfel de vraci, la care nu se putea renunța. Uneori, pe lângă funcția de medic (cu sau fără diplomă plăsmuită), acești vraci constituiau necesare verigi în diferite tranzacții diplomatice discrete, având acces în medii importante. În anumite circumstanțe, unii au devenit niște "medici" foarte renumiți, solicitați și familiile domnitoare. Bucurându-se de o clientelă bogată și "coborând în lume", au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și subtil controlată - atunci când articolele sau cărțile dezbăteau reformele din Rusia timpului. Mai clar fusese Cernasevski, în "Scrisoare fără adresa" (republicata la Moscova, în 1983), unde la pag. 495 denunță, foarte tranșant, glasnosti-ul pe care il definea astfel: "expresie birocratica plăsmuita să înlocuiască conceptul propriu-zis al libertății de exprimare". Era imposibil că acest substitut perfid al libertății propriu-zise de opinie să nu atragă atenția bolșevicilor și propagandei lor. Potrivit lui Michel Hellei, Lenin însuși folosise cuvântul glasnosti de patruzeci și șase de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Stat Major-Secția 2-a La Nr. 21.602 din 13 Mai 1942961; Am onoare a vă raporta următoarele: 1. Verificând informația dată de Serviciul de Capturi Odessa s'a stabilit: a) Au rămas în Odessa evrei cu acte false, acte plăsmuite încă din primele luni ale ocupării orașului după represaliile executate în urma atentatului de la 22 Octomvrie 1941. Serviciile de ordine și poliție descoperă în medie câteva zeci de evrei zilnic, majoritatea femei și copii și în general toți oameni nevoiași. Informația
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
înaltă și frumoasă, are 33 de ani și s-a născut la Praga." Cu binecunoscutul său apetit pentru paradoxuri, Kundera dezvăluie, în cîteva propoziții, dublul statut al personajului literar: acesta există doar ca ficțiune creată de un autor, dar odată plăsmuit, lansat în lumea largă întocmai ca un vapor definitiv desprins de țărm, personajul are consistența aproape materială a unei făpturi reale. Poartă un nume, are trăsături distinctive, o istorie personală, și ne trezește sentimente la fel de vii ca și oamenii pe
O lume încăpătoare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16653_a_17978]
-
fi de-ajuns o șoaptă de mag să li se-mbie încât să prinză aripi cu zborul spre azur... Viața-ntre gogleazuri când prea mi se agită, Sub tatuaj de riduri sporite-n luștri goi, Suplețea lor îmi pare anume plăsmuită: în sân să-mi readune tandrețe și ogoi... Mereu îmi dau cu seama și-n vremile-astea-n care Lansăm iscoade-n cosmos hăt până-n superstring, Oniricii mesteceni cum că au fost fecioare, Că prea se înfioară când bluza le-
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
de secole ar putea distruge influența lui nefasta, dar Zoey s-ar putea să nu fie capabilă să-l accepte. Secrete întunecate și suspiciuni nemărturisite amenință prietenia dintre Zoey și Ștevie Rae. Neliniștita de legătură ei profundă cu A-ya, fecioara plăsmuita odinioară de femeile cherokee pentru a-l seduce pe maleficul Kalona, Zoey se luptă să-și înfrângă dorința de a-l iubi pe frumosul înger căzut, când acesta încearcă în fel și chip să o prindă în mrejele sale. Încă
Casa Nopții () [Corola-website/Science/317224_a_318553]
-
Nopții" al autoarei P.C. Cast și al fiicei sale, Kristin Cast. Cartea a fost tradusă și publicată de editură "Litera". Secrete întunecate și suspiciuni nemărturisite amenință prietenia dintre Zoey și Ștevie Rae. Neliniștita de legătură ei profundă cu A-ya, fecioara plăsmuita odinioară de femeile cherokee pentru a-l seduce pe maleficul Kalona, Zoey se luptă să-și înfrângă dorința de a-l iubi pe frumosul înger căzut, când acesta încearcă în fel și chip să o prindă în mrejele sale. După
Tentația () [Corola-website/Science/323834_a_325163]
-
Femeie» este o poveste de dragoste aproape dramatizabilă [...] Personajele, discuțiile dintre ele și întâmplările prin care trec, nu sunt veridice și nici nu pare a fi fost în intenția creatorului lor să le înzestreze cu această calitate. E o lume plăsmuita, în care se amestecă diafanul și grotescul, fantezia și realitatea ce cheamă la ordine, libertatea spiritului și umilință, fericirea și tristețea, neliniștea și resemnarea. Iubirea dintre Maț și Otilia este una imposibilă nu din pricina celor doi, ci din cauza umilitoarei realități
Emilian Bălănoiu () [Corola-website/Science/333333_a_334662]