90 matches
-
Drăghici, București, dr. George Gherman, C. Dragomir. Din Voința Școalei, 20 martie 1936, reiese că Voluntarul Bucovinei ajunsese în anul V la nr.2/1936. Iconar 1.9.1936 aprecia și o vedea interesantă, gazeta Voluntarul Bucovinean, condusă de Vasile Plăvan, sublinia că are „polemici bătăioase” numai că, pentru că era „naționalistă”, o considera cam... „suspectă”... * Zorile Bucovinei Zorile Bucovinei organ al regionalei de partid Cernăuți, apare în 1967, prim redactor era poetul Vasile Levitchi, înlocuit pentru că... avea vederi deschise. Ziarul devine
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
unui român ofițer în armata austriacă), iar V.G. (Vasile Grecu) medalionul „Dionisie cav. de Bejan”. Mai semnau poezie: C. Berariu (La școala mânăstirească), C. Morariu (Mărirea lui Dumnezeu), G. Rotică (Paharul blestemat), iar proză: M.T. Popescu (Înmormântarea Eroului necunoscut), V. Plăvan (Împroprietăririle din Bucovina), traduceri de V. Grecu din Gh. Drosinis. Erau cuprinse date despre circulația financiară a principalelor state, tarifele poștale, telegrafice și telefonice, cronica evenimentelor anului 1922, multă reclamă comercială. În anii următori (1925-1937) de exemplu, au mai semnat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de la Hotin (7-21 ianuarie 1919)” de Tatiana Duțu, Florin Anghel și „Unele considerații cu privire la originea familiei pictorului Epaminonda A. Bucevschi” de Ilie Luceac în nr.3; Ocuparea treptată a nordului Moldovei și numele Bucovina” de Ion Popescu - Sireteanu și „Vasile Plăvan, gazetar și publicist bucovinean” de Georgeta Plăvan - Ștefănescu în Glasul Bucovinei nr.4. În revista Glasul Bucovinei (Cernăuți București) a publicat și Dumitru Vatamaniuc articolele „Eminescu și Bucovina” (nr.2/1994) și „Eminescu și Foaia Societății pentru Cultură și Literatură
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Duțu, Florin Anghel și „Unele considerații cu privire la originea familiei pictorului Epaminonda A. Bucevschi” de Ilie Luceac în nr.3; Ocuparea treptată a nordului Moldovei și numele Bucovina” de Ion Popescu - Sireteanu și „Vasile Plăvan, gazetar și publicist bucovinean” de Georgeta Plăvan - Ștefănescu în Glasul Bucovinei nr.4. În revista Glasul Bucovinei (Cernăuți București) a publicat și Dumitru Vatamaniuc articolele „Eminescu și Bucovina” (nr.2/1994) și „Eminescu și Foaia Societății pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina” (nr.3/1994). Se
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de frica bolșevicilor” de Dragoș Tochiță, „ Ne-au dus păgânii la moarte”, de Aurora Bejan, „Păgâni au fost și de-ai noștri, nu numai veneticii” de Procopie Meglei, „Am fost suspectați în 1941, nu suntem crezuți nici acum” de Vasile Plăvan, „Amintiri din lagărul de la Vadul Siretului” de Dragoș Hahon. După fiecare material citit din „Golgota neamului românesc” ai parcă chemarea să te întorci și să repeți ceea ce spunea într-o tabletă a sa Dumitru Covalciuc: „apa trece, pietrele rămân”. Fiecare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dacă în adevăr lasă de dorit în privința comodităței și a iuțălei, are totuși farmecul coloarei locale și te predispune la veselie. Când te vezi gurguțat 179 colo sus pe un pat de fân și tras în pas leneș de doi plăvani bine scoși din iarnă, duși de funie de un țăran cu opinci, suman și căciulă, parcă-ți tot vine a râde și a zburda. Ei, așa veneam eu odată într-o zi din luna iulie împreună cu trei tovarăși de la monastirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
spate, obosiți, înfrigurați, cu spaima în suflet, înaintam greu pe zăpada cuprinsă de îngheț, escortați de doi milițieni obtuzi unul în fața noastră, celălalt încheind plutonul. Pășeau cu cizmele lustruite, mâncați și bine băuți, pe zăpada scârțâitoare pârâind sub greutatea acestor plăvani mătăhăloși, câini de pază ai regimului comunist. Plecaserăm cam de multișor de-acasă. Mi se făcuse foame. Reflexul meu condiționat a intrat imediat în funcțiune trimițându-mă fără greș la sursa de alimentare: sufertașul. Oare ce ne va aduce astăzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
a oprit și el, mirat și foarte dezamăgit și revoltat de faptul că dispăruse "obiectul" cercetărilor sale detectiviste și că nu-și mai putea demonstra abilitățile și performanțele la care ajunsese în mânuirea bastonului cauciucat. Păcat. Ce cobai slăbănogi, domnule! Plăvanul era cuprins de o efervescență paroxistică a spiritului de investigație și ajunsese definitiv la concluzia justă precum că dintre toate profesiunile prezente, trecute și viitoare, detectivismul era meseria care i se potrivea cel mai bine, pentru care fusese născut și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
fost preluată de gospodina Felicia, iar societatea se poate mândri că funcționează de șase decenii fără vreo sincopă. CAPITOLUL XII Negoț și meșteșuguri Motto: Ca să schimbăm acum, întâia oară Sapa-n condei și brazda-n călimară, Bătrânii-au adunat, printre plăvani, Sudoarea muncii sutelor de ani. Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite, Eu am ivit cuvinte potrivite Și leagăne urmașilor stăpâni. Și frământate mii de săptămâni Le-am prefăcut în versuri și icoane. Făcui din zdrențe, muguri și coroane.... (Tudor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și cei pe care i arată ? Nu neapărat un supliment de tristețe ; putea fi și un supliment de ironie, de înțelegere amuzată orice, numai să fie un supliment de substanță. Dar el e doar un vlăjgan mulțumit de sine un plăvan. Are o groază de experiențe vizitează Rusia anilor 30 ca marinar, luptă în al Doilea Război Mondial ș.a. ; unele îi prilejuiesc cîte un gînd profund de o imensă banalitate, pe altele le comentează, asemenea lui Forrest Gump (scenaristul e același
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
și voi lupta pentru tine ca să ieși la liman chiar dacă pentru asta ar trebui să-mi vând și cămașa de pe mine!” Mai rămânem un pic lângă gura de aer proaspăt, apoi ne îndreptăm spre ieșirea din spatele școlii unde căruța cu plăvanii tatei ne aștepta. Bucuroși peste poate, fericiți, încărcați cu atâtea emoții, pe același „Bulevard Epureanu” ne strecurăm încet spre ieșirea de sud a Bârladului și pe șoseaua cu pietriș Bârlad-Tecuci ne îndreptăm spre casă. În acea seară de sfârșit de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
energie cheltuită, de ce nu are băiatul stare și umblă? Păi, orice popas al lui care nu știe decât cuvintele Țară, Pâine și Dreptate se lasă cu câte un chefuleț, cu ceva de dres și cu vreun pat cu suflet; pentru că plăvanul e mare, i se face, încălărează și lasă, precum cavaleristul! îi dai coniac, cere whisky, pentru că la el, la Pocreaca, tot din astea a băut! Venit în târlici și cu bască găurită în sfârcul capului la oraș, a dat lovitura
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
spațiul românesc cuprins între Carpați și Nistru. Dar cele mai mari suprafețe cu soiul se găseau mai mult în „țara de jos” a Moldovei istorice. De exemplu, în podgoria Panciu, plantațiile făcute cu soiul Plăvaie (cunoscut aici sub sinonimul de Plăvana) constituiau aproape jumătate din întreaga suprafață cultivată cu viță de vie. De aceea, poate, fiind aproape de „țara Vrancei”, vinurile de Plăvaie, alături de cele de Galbenă de Odobești, au catalizat inspirația autorilor anonimi, creând pe aceste plaiuri mioritice adevărate comori ale
Plăvaie () [Corola-website/Science/315955_a_317284]
-
aceea, poate, fiind aproape de „țara Vrancei”, vinurile de Plăvaie, alături de cele de Galbenă de Odobești, au catalizat inspirația autorilor anonimi, creând pe aceste plaiuri mioritice adevărate comori ale folclorului românesc. Soiul Plăvaie a beneficiat de multe sinonime. Dintre care amintim: Plăvana, Bălana, Bălaia, Poama plăvaie etc. Datorită calităților pe care le are, Plăvaie se întâlnește cultivat în multe alte țări: Ucraina, Kazahstan, Kârgâzstan, Slovacia, Serbia, Ungaria, Austria, Bulgaria, în fiecare din acestea având sinonime specifice. Plăvaie este un soi autofertil, deci
Plăvaie () [Corola-website/Science/315955_a_317284]
-
(n. 24 noiembrie 1889 comuna Cupca, județul Storojineț - d. 23 ianuarie 1939, Cernăuți) a fost un avocat, gazetar și publicist român din Bucovina. s-a născut la 24 noiembrie 1889 în familia lui Gheorghe și a Samfirei Plăvan, o famile de țărani înstăriți din Ducatul Bucovinei. A urmat școala primară în satul natal și cursul secundar la Liceul nr. 3 de stat din Cernăuți, în anul 1910 susținând bacalaureatul. În anul 1914 a trecut granița în România și
Vasile Plăvan () [Corola-website/Science/333384_a_334713]