3,250 matches
-
Carianopol debutează, în 1931, cu o plachetă (Flori de spin) de clară opțiune avangardistă, accentuată, în 1933, printr-o altă plachetă care avea ca titlu chiar numele poetului. Și o ține așa, cu fronda avangardistă pînă în 1936, cînd, prin placheta Scrisori către plante, se îndreaptă decis spre lirica tradiționalistă, pentru ca, imediat, să adere la programul estetic gîndirist (Carte pentru domnițe, 1937 și Frunzișul toamnei mele, 1938, Scară la cer, 1940). Cum de un frondeur avangardist a optat, direct, pentru gîndirism
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
care vreme a avut parte și de pușcărie, deși nu știu să fi fost legionar. Abia în 1967 reapare cu un volum retrospectiv, prefațat de gîndiristul Ovidiu Papadima. A publicat, pînă la moartea sa petrecută în 1984, destule (prea multe) plachete și, din păcate, a fost printre trîmbițașii festivităților oficiale comuniste, la care contribuia cu poeme adecvate momentelor politice pe care le omagia cu sîrg vinovat. Părea, cînd îl vedeai pe stradă sau în redacții, mereu înfricoșat și parcă se făcea
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
care le omagia cu sîrg vinovat. Părea, cînd îl vedeai pe stradă sau în redacții, mereu înfricoșat și parcă se făcea mic în ciuda lungii sale înălțimi aproape descărnate. S-a voit (parțial a și fost!) memorialist, publicînd, în 1973, odată cu placheta Ștergar românesc, volumul memorialistic Scriitori care au devenit amintiri. De curînd, nepoata poetului, d-na Virginia Carianopol, s-a îngrijit de reeditarea acestui volum de amintiri. Autorul le-a subintitulat "pagini de jurnal", deși jurnalul este mai curînd o indicație
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
lipsit de har, este un scriitor fără operă, care s-a priceput de minune să acumuleze înalte funcțiuni oficiale (se pare că a fost un bun gospodar), ca director la Teatrul Național sau președinte la Societatea S favorabil - cum altfel? - placheta. A voit să-i mulțumească. Prin intermediul redacției, i s-a stabilit o audiență la Institutul de Bizantologie. Deși fusese rugat de secretară să nu-l rețină mult pe profesor, acesta s-a antrenat într-o prelungită convorbire, de vreo două
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
n-are nici un fel de importantă) este și ultimul volum al lui Constantin Severin, volum intitulat cam debusolant Axolotul, despre care înțeleg, după îndelungi căutări, că e un fel de salamandro-larvă care trăiește în Mexic. "Noua poeme renga" cuprinde această placheta bilingva (română-engleză), publicată de Ed. Mașină de scris și mă întreb dacă acest subtitlu nu are deja darul să-l îndepărteze de stând pe cititorul care nu pricepe ce vă să zică "renga" și, chiar dacă mare iubitor de poezie, n-
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
două scrise cu Codrin. Poetul își dă singur replicile, dar impresia generală este că ele sunt artificial așezate în secvențe de câte două, respectiv trei versuri. Cele mai reușite sunt Dincolo de labirint și Poem de jazz (un excelent titlu pentru placheta). Aici se vădește cel mai bine substanță poetica a lui Constantin Severin: experiență imagistică dusă până la limita absurdului. Întâmplări și cadre fantasmagorice, gânduri contrariante străbat versurile din Poem de jazz. Nu e departe nici Tzara, chiar dacă nu foarfecă îl ajută
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
ce nu mai au memorie. Zicală nu se verifică aici, memorialistul avînd, dimpotrivă, o memorie prodigioasa, reînviind, în paginile cărții recent publicate, o lume și o epocă literară. Sigur că autorul e poet prin structura, debutînd, încă în 1936, cu placheta Coloane albe (dintre multele sale volume aș aminti pe cel din 1945, Turnuri). Dar lirismul e bine controlat în aceste amintiri fericit întitulate Între Capșa și Corso, atestînd deprinderea în ale prozei, verificată și prin cele ale sale două române
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
un ziar, filiala a Curentului lui Pamfil Șeicaru, scriind acolo și editoriale"), răpus de un cancer, apucînd să-și vadă, cu două zile înainte de a închide ochii, volumul de versuri Oră fîntînilor. Sînt adevărate toate aceste tragedii. Dar întîrzierea apariției plachetei fundamentale de versuri și a celor două române (publicate postum) se datorește și delăsării scriitorului, care a tot întîrziat, vreo două decenii, să le publice atunci cînd le-a scris. Izbutit e și portretul lui Camil Petrescu, creionat, cu dragoste
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
ăndoaie tras de o mană nevăzuta". Un lot de poezii ajunge, prin Florica Rosetti, la nimeni altul decât Titu Maiorescu, din care criticul alege două ăncredintăndu-le Convorbirilor literare, unde și apar, desi poetul vădește aplecare spre simbolism. E ceea ce atestă placheta de debut Visări păgâne (1912) iar Macedonski, cunoscăndu-l an același an, ai editează și el o placheta. Oricum, placheta următoare, Eternități de-o clipă (ce titlu frumos!) e din 1914. Deși al vizitase, ăn chip de mulțumire, pe Maiorescu, Pillat
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
decât Titu Maiorescu, din care criticul alege două ăncredintăndu-le Convorbirilor literare, unde și apar, desi poetul vădește aplecare spre simbolism. E ceea ce atestă placheta de debut Visări păgâne (1912) iar Macedonski, cunoscăndu-l an același an, ai editează și el o placheta. Oricum, placheta următoare, Eternități de-o clipă (ce titlu frumos!) e din 1914. Deși al vizitase, ăn chip de mulțumire, pe Maiorescu, Pillat e un ăndatorat, estetic, acum, lui Macedonski și, mai tarziu, ăn 1918, lui Ov. Densusianu. E perioadă
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
Maiorescu, din care criticul alege două ăncredintăndu-le Convorbirilor literare, unde și apar, desi poetul vădește aplecare spre simbolism. E ceea ce atestă placheta de debut Visări păgâne (1912) iar Macedonski, cunoscăndu-l an același an, ai editează și el o placheta. Oricum, placheta următoare, Eternități de-o clipă (ce titlu frumos!) e din 1914. Deși al vizitase, ăn chip de mulțumire, pe Maiorescu, Pillat e un ăndatorat, estetic, acum, lui Macedonski și, mai tarziu, ăn 1918, lui Ov. Densusianu. E perioadă lirica simbolist-parnasiană
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
poet un stipendiu de 500 lei lunar (oare câtă vreme i-a fost vărsat această subvenție?), așa cum reiese dintr-o scrisoare a lui Macedonski către Pillat, inclusă an volumul pe care al comentez. Și, tot an 1916, Pillat subvenționează apariția plachetei lui Bacovia Plumb, volum esențial pentru lirica bacoviană. ăntre timp se petrec evenimente fundamentale pentru viața lui Pillat. A fost refuzat, decis, ăn cererea lui de căsătorie, de Florica Rosetti. Hotărât să se "așeze", la 6 septembrie 1915 se căsătorește
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
cu amfitrionul). Dar se remarcă prezența unor noi veniți că, de pildă, Eugen Ionescu (cu articole care îl iritau pe Lovinescu), G. Călinescu, care și-a citit, în cenaclu, capitole din Viața lui Mihai Eminescu, Jebeleanu încă debutant, premiat pentru placheta de debut și încă alții că Ieronim Serbu și Dan Petrasincu, cei ce a împreună cu Horia Liman a au publicat revista "Discobolul". Astfel încît calificativele "ședința mediocra", "început tardiv și penibil", "ședința penibilă" alternau cu cele "ședința miezoasa", "ședința laborioasa
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
potrivit ONU, suferă de sărăcie 1,34 de miliarde de oameni, din care 35-38% sunt copii. Acesta i-a premiat pe mai mulți reprezentanți din Ministerul Agriculturii, ANSVSA și ai mediului academic pentru contribuția lor în domeniu, oferindu-le o plachetă și un tricou din partea FAO. Șeful MADR a vizitat ulterior standurile celor 20 de producători agricoli care expun produse tradiționale românești în curtea MADR, fiind întâmpinat cu pâine și sare. Ministerul Agriculturii a organizat duminică 'Ziua Porților deschise la MADR
Tabără: România a fost şi are capacitatea de a fi exportator de securitate alimentară () [Corola-journal/Journalistic/24917_a_26242]
-
a aflat timp de un deceniu, i-a cunoscut pe poeții suprarealiști René Laforgue și André Breton. Revenit în țară în 1931, între 1935 și 1951 se ocupă cu psihanaliza (în care s-a inițiat la Paris și la Londra). Placheta sa de debut, Furnal, publicată în 1935, reprezintă actul de naștere al suprarealismului în Grecia, poetul născut la Brăila devenind principalul promotor al acestui curent în țara sa. Plachetele apărute ulterior evidențiază o detașare de suprarealism și adoptarea unei căi
Literatura neoelenă în România by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/2441_a_3766]
-
psihanaliza (în care s-a inițiat la Paris și la Londra). Placheta sa de debut, Furnal, publicată în 1935, reprezintă actul de naștere al suprarealismului în Grecia, poetul născut la Brăila devenind principalul promotor al acestui curent în țara sa. Plachetele apărute ulterior evidențiază o detașare de suprarealism și adoptarea unei căi proprii, originale, în care imaginația și inspirația se amalgamează într-un mod cu totul personal. Ediția românească ilustrează principalele momente ale evoluției poetului, de la începuturile suprarealiste până la anii maturizării
Literatura neoelenă în România by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/2441_a_3766]
-
Ion Pop Virgil Botnaru, poet basarabean de la Bălți, a debutat de curând cu o subțire plachetă de versuri pusă, în pas cu vremea, sub titlu „americănesc”, Return to innocence (Casa de Pariuri Literare, 2014). El ar fi sunat bine și în românește, mai ales că un soi de „inocență” pigmentată din când în când ironic, emană
Debutul unui poet: Virgil Botnaru by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2383_a_3708]
-
marele poet romantic, Heinrich Heine (1797-1856). În pofida comentariilor din presa germană, nu a fost găsit răspunsul plauzibil la întrebarea de ce i s-a refuzat Hertei Müller acordarea titlului. Potrivit ziarului „Süddeutsche Zeitung", Herta Müller urmează să fie distinsă doar cu placheta „Ernst Reuter". Această plachetă, care poartă numele primarului guvernator social-democrat al Berlinului Occidental din 1948, se conferă unor personalități cu merite deosebite în domeniul științific, economic, politic și artistic. Cei distinși cu această plachetă nu se bucură de anumite facilități
Herta Müller, în mijlocul unui scandal politic în Germania by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21745_a_23070]
-
Heine (1797-1856). În pofida comentariilor din presa germană, nu a fost găsit răspunsul plauzibil la întrebarea de ce i s-a refuzat Hertei Müller acordarea titlului. Potrivit ziarului „Süddeutsche Zeitung", Herta Müller urmează să fie distinsă doar cu placheta „Ernst Reuter". Această plachetă, care poartă numele primarului guvernator social-democrat al Berlinului Occidental din 1948, se conferă unor personalități cu merite deosebite în domeniul științific, economic, politic și artistic. Cei distinși cu această plachetă nu se bucură de anumite facilități financiare sau materiale, pe
Herta Müller, în mijlocul unui scandal politic în Germania by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21745_a_23070]
-
urmează să fie distinsă doar cu placheta „Ernst Reuter". Această plachetă, care poartă numele primarului guvernator social-democrat al Berlinului Occidental din 1948, se conferă unor personalități cu merite deosebite în domeniul științific, economic, politic și artistic. Cei distinși cu această plachetă nu se bucură de anumite facilități financiare sau materiale, pe cînd „cetățenii de onoare" beneficiază de un loc de veci finanțat de land-ul Berlin și un abonament gratuit pe mijloacele de transport în comun. Totodată, deținătorii titlului „cetățean de
Herta Müller, în mijlocul unui scandal politic în Germania by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21745_a_23070]
-
Barbu Cioculescu Treizeci și trei de ani de poezie ai lui George Virgil Stoenescu își celebrează împlinirea într-un mirific volum antologic, oferind lectorului unul din acele rare prilejuri de a se edifica plenar asupra unei voci lirice, răzbunând era plachetelor întoarse de cenzură pe toate fețele și nu arareori emasculate. Dacă este o minune să deschizi astăzi un volum de mare format, pe hârtie luxoasă, cartonat în coperți, gândit ca un obiect de artă și întrunind în peste cinci sute
Un sapiențial vitalist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16698_a_18023]
-
unele apărînd și sub ghips) care, pînă se spărgeau (dacă se spărgeau!), urcau chinul cu cîteva cote mai sus iar boala de stomac, frecventă, sporea drama pînă la liziera imposibilului. A început să scrie poezie, în 1934 adunînd poemele în placheta Corpul transparent. Dar voia să scrie proză. A început chiar o scriere, cînd, în primele luni ale anului 1934, norocul a făcut să-l întîlnească, la Brașov, pe Geo Bogza. S-au împrietenit pe dată și, acolo, în orașul de sub
O corespondență revelatoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16701_a_18026]
-
veacului nostru, de către sămănătorism (ediția din publicistica poetului a lui Ion Scurtu e din 1904) care avea nevoie de un precursor întru naționalism. Pînă atunci puțini știau de publicistica poetului. De fapt, Eminescu a devenit cunoscut publicului larg după publicarea plachetei de poezii, pe care ne-am obișnuit s-o numim ediția princeps. Nu-i scria Maiorescu poetului, după apariția plachetei, cînd poetul era vremelnic restabilit la sanatoriul vienez Ober-Döbling că, acum, e cunoscut din București pînă în Tîrchilești? Apoi, celelalte
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
precursor întru naționalism. Pînă atunci puțini știau de publicistica poetului. De fapt, Eminescu a devenit cunoscut publicului larg după publicarea plachetei de poezii, pe care ne-am obișnuit s-o numim ediția princeps. Nu-i scria Maiorescu poetului, după apariția plachetei, cînd poetul era vremelnic restabilit la sanatoriul vienez Ober-Döbling că, acum, e cunoscut din București pînă în Tîrchilești? Apoi, celelalte ediții au consolidat această impunere în conștiința publică a poetului. Listele de subscripție pentru ajutorarea poetului în suferință și nevoie
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
în frunte cu Vasile Morțun), care l-au deranjat enorm pe suferind, au fost posibile tocmai pentru că Eminescu, de abia de acum încoace, devenise cunoscut publicului intelectual. Și asta s-a datorat inițiativei lui Maiorescu de a-i fi publicat placheta de versuri apărută la Crăciunul anului 1883 (din volumul recent de corespondență inedită Eminescu-Veronica Micle reiese că marele critic îi propusese poetului să-și alcătuiască o plachetă încă din mai 1882). Se cunosc erorile sumarului repede încropit (pentru care dl
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]