464 matches
-
de hectare) cel mai mare parc național din SUA, fără a considera Alaska Munții sunt împăduriți, ei fiind alcătuiți din punct de vedere geologic din gneisuri, roci vulcanice de granit. Vârfurile mai importante sunt: În regiunea masivului se află lacul Placid cu muntele „White Face Mountain” care este cunoscut prin pârtiile lungi de schi care au fost alese pentru Jocurile Olimpice de Iarnă.
Munții Adirondack () [Corola-website/Science/313508_a_314837]
-
gros și dens. Akita Inu sunt foarte potriviți pentru pază. Este recomandabil să fie supravegheați atunci când se află în apropierea copiilor mici, pentru că nu suportă să fie tachinați prea mult. Are reacții temperamentale, rapide, poate evolua rapid de la o stare placidă la una amenințătoare, mai ales în prezența intrușilor, sau altor animale cu care nu au fost obișnuiți. Sunt feroci, nu trebuie omis faptul că acești câini nu ezitau să se angajeze în luptă cu un urs rănit. Nu obișnuiesc să
Akita Inu () [Corola-website/Science/322974_a_324303]
-
aviator și bober român, care a concurat în cadrul competițiilor de bob în anii '30 ai secolului al XX-lea. Împreună cu colegul său aviator, Alexandru Papană, Hubert a făcut parte din echipa României ca pilot de bob la Jocurile Olimpice de la Lake Placid (1932), la care a obținut locul 4 în proba de bob - 2 și locul 6 în proba de bob - 4. În 1933, la Campionatele Mondiale de la Schreiberhau, în Germania (astăzi Szklarska Poręba, în Polonia), Papană și Hubert au câștigat medalia
Dumitru Hubert () [Corola-website/Science/318578_a_319907]
-
trimis una Comitetului Internațional Olimpic (CIO). Orașul Lillehammer a găzduit ediția din 1994 a Jocurilor Olimpice de iarnă. În 2012, s-a înscris în cursă pentru organizarea Jocurilor Olimpice de Tineret, dar orașul nu a reușit să devină un candidat. Orașele Lake Placid, Lucerna, Zaragoza și Sofia și-au exprimat interesul pentru organizarea JOT, dar nu și-au depus candidatura. Logo-ul Jocurilor Olimpice de Tineret 2016 este unul simplu, fără detalii specifice acestei ediții. A fost compus de patru studenți de la Universitatea din
Jocurile Olimpice de Tineret 2016 () [Corola-website/Science/335512_a_336841]
-
totul diferit. Când Nobunaga se supăra și-l potrivea încruntat, Hideyoshi nu avea absolut nici o reacție. Nu că nu și-ar fi luat în serios seniorul. Dimpotrivă, era mai impresionat de Nobunaga decât majoritatea oamenilor. În general, ridica o privire placidă, ca și cum ar fi studiat un cer amenințător, și se abținea să vorbească altfel decât în modul cel mai comun. „Iarăși s-a cam înfuriat puțintel Domnia Sa,” cugeta acum Hideyoshi. „Calmul acela prea să fac parte din firea deosebită a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
că își vedea soțul, fără o tresărire că avea un musafir. Lucra la cotidianul local al partidului, fusese și ea utecistă în ilegalitate, dar fără să fi fost închisă, cum se întîmplase cu soțul ei. Femeie tăcută, fără să fie placidă, o brunetă, stătea și asculta conversația fără să intervină, nu pentru că n-ar fi avut ce spune, dar parcă tot timpul se gândea la altceva, care, fără s-o obsedeze, îi acapara totuși gândirea. Când deschidea gura, o făcea ca să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
asupra îndrumărilor Partidului au fost întotdeauna rodnice pentru creator. (...) Cu oricît de puțin talent, un scriitor poate face o operă profitabilă. (...) Eu unul prefer pe scriitorul patriot înflăcărat de construcția socialistă, chiar făptuind unele greșeli (emendabile în traiectoria lui), impecabilului placid" etc., etc. Pentru Călinescu, "dialectica înfățișează legea cea mai generală în care se mișcă universul, forma structurală a naturii în veșnică mișcare și dezvoltare, esența ei. Astfel problema ontologică a fost dezlegată fără evadare în metafizic". Cît de simplu ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
puțin talent, un scriitor poate face o operă profitabilă". Frază continuată de G. Călinescu și printr-o declarație pro domo: "Eu unul prefer pe scriitorul patriot înflăcărat de construcția socialistă, chiar făptuind unele greșeli (emendabile în traiectoria operei lui), implacabilului placid" (extrasă din articolul menționat). Asistam la un feed-beck generalizat scriitor-cititor. Revistele literare sînt ocupate în egală măsură cu paginile trimise de cititori, paginate la loc de cinste și însoțite de comentarii apologetice, alături de cele ale condeierilor. Pentru că poporul există și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
televiziune, publice și private, să se discute despre el ore în șir, secvență cu secvență, să se dezbată, să fie intervievați protagoniștii, să revedem iar și iar secvența cu Jane Fonda, care-i înmâna premiul unui Mungiu atât de simpatic placid și căzut din lună că nici măcar mâna nu s-a gândit să i-o sărute? Nu pot să cred că aceste nesfârșite discuții nu au avut loc și nici nu pot să îmi explic de ce. Decât într-un singur fel
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
simplu element sau chiar spațiu lăuntric de manevră a imaginației. El, niciodată, nu va zice nimic. Poetic, este neutru, nul. Nimeni nu le (le simt neutre) va face pe tu sau pe tine din poeme să vorbească. Ele sunt nonelocvența placida. Mutul." Nu la fel de lapidar e, în schimb, prefațatorul volumului, Al. Cistelecan. Acesta dezvolta, în cele cincisprezece pagini care anticipa cartea, o pledoarie menită să condamne absența lui Aurel Pântea din sumarul Istoriei critice. Are dreptate, sigur, să proclame valoarea poeziei
Retori și limbuți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6924_a_8249]
-
Baudelaire ("Iubito, amintește-ți aceea ce văzum/ În ceas de vară blând,/ În zori: o mortăciune, la cotul unui drum,/ pe-un pat de prund zăcând.// Cu pulpele în lături ca târfa în călduri,/ În otrăvite spasme,/ Ea își rânjea placidă nerușinații nuri,/ Cădelnițând miasme./.../ Muscoii bâzâiau pe burta nămoloasă/ A hâdei scârnăvii,/ Legiunile de viermi curgeau ca o melasă/ pe rănile ei vii.// Și totul nu-nceta să urce, să coboare,/ Ca valul... și fierbea;/ Puteai să crezi că trupul
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11943_a_13268]
-
Într-o lungă vacanță. Văzînd că nu primește nici un răspuns, Wakefield Începe să se Îngrijoreze. O fi pățit ceva Bătrînul țap? Nu ai cum să explici unei persoane care locuiește Într-un cartier liniștit, poate chiar pe malul unui lac placid, ce efecte a avut vacarmul neîntrerupt asupra psihicului lui Wakefield. Începe să creadă că nebunul cu ciocanul a fost dintotdeauna acolo, că tortura nu se va sfîrși niciodată, ca toată viața lui de pînă acum a fost un vis, transformat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Am venit să-mi văd prima nepoată, a anunțat tata. Pot s-o țin în brațe? I-am dat-o tatei pe Kate, iar el a luat-o ca un expert. Imediat, Kate s-a oprit din plâns. A stat placidă la el în brațe, strângându-și și deschizându-și mânuțele ca niște steluțe de mare. La fel ca maică-sa, m-am gândit cu tristețe - o cârpă în mâinile bărbaților. În ceea ce o privea pe Kate, trebuia să înăbuș pornirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
plâns, spunea printre lacrimi o femeie fără să se adreseze nimănui în particular. Măcar cinci minute. Doamne, m-am gândit îngrozită. Dintr-odată am realizat ce norocoasă eram. Nu numai că fiica mea părea a fi un copil anormal de placid, dar eu îi aveam și pe mama și pe tata și, presupun, și pe Helen și pe Anna să mă ajute să port povara îngrijirii lui Kate. Mama și tata fuseseră cei care o duseseră la controale pe Kate cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
ca și când toate ciclurile pe care le avusese în viața ei i-ar fi venit simultan. Ascultă, a gâfâit ea către moașă cu ochii în lacrimi. Fă-mi o nenorocită de rahianestezie, da? Acum. În clipa asta. Moașa chinezoaică, frumușică și placidă, verifica hârtia pe care se înregistra ritmul cardiac al copilului. Apoi s-a uitat calmă la Amanda. Trebuie să dilați patru centimetri. Până acum n-ai decât trei. —TREI? a zbierat Amanda. Dar mă lupt de ore întregi. Mă rupe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
nu crezi? Îi făcu cu ochiul lui Harry. —Nu aveți telefon? Harry Își retrase capul ca o țestoasă dezgustată. Răspunsul lui Heinrich era dubios. — Și-atunci cum dracu’ se pot face rezervări dacă nu aveți telefon? Heinrich afișă un zâmbet placid. — Totul e rezervat de biroul de turism din Yangon. Mai exact repartizat. Primim o actualizare În fiecare săptămână printr-un mesager. Grupul a fost o chestie de ultimul moment, după cum știi. Noroc că mai aveam camere. Harry era În continuare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
zidurile cu iederă, traversând grădina bunicilor până la țesutul cărnos al naivității mele. Eroii mei zburau prin timp, superbi și neschimbați. Pif și Hercule cădeau săptămânal de pe-acoperișuri, pentru a se ridica dezinvolt și-a continua bătaia începută cu țigle; Placid mânca dintr-un frigider parcă fără fund, garnisit cu jumări și jamboane după care îmi curgeau ochii (degeaba îi ascundea Muzo rolele de cârnați pe lampă și-n dulap); Pifou trăia într-o lume fascinantă și misterios oligofrenă, populată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
repezeam pe scaunul pus din timp sub geam, îl urcam cu bucurie și speranță (oare o fi scăpat gadgetul?) și îmi recuperam bunul râvnit. Nimic din revistă nu se pierdea. După ce citeam benzile desenate (în frunte cu Pif, Arthur și Placid et Muzo) și montam gadgetul, mă întorceam la plasticul învelișului. De-abia acolo începea nebunia. Mă bucuram de-o întreagă colecție, strânsă cu grijă și întemeiată pe-o legătură tactilă aproape afectuoasă. Țineam toate ambalajele într-un dulap, puse deoparte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
strada Lânăriei, înainte să demoleze casa din Vitejescu. Neîncălzită, tabla alb-roșie trăgea frig pe dedesubt. Urcam acum spre Grinzing, clănțănind din toate șuruburile și osiile; în curbe, vagonul din față părea că se smucește de rest, ca în desenele cu Placid și Muzo, când intră-n pom cu motocicleta și-i cad în cap lui Placid vreo douăzeci de mere. Circulam cu un soi de-ataș gigantic, care la cotituri se desprindea de corpul motocicletei și-o pornea în direcții aleatorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Urcam acum spre Grinzing, clănțănind din toate șuruburile și osiile; în curbe, vagonul din față părea că se smucește de rest, ca în desenele cu Placid și Muzo, când intră-n pom cu motocicleta și-i cad în cap lui Placid vreo douăzeci de mere. Circulam cu un soi de-ataș gigantic, care la cotituri se desprindea de corpul motocicletei și-o pornea în direcții aleatorii, împins de inerție: vatmanul o lua într-o parte, eu cu bunicu’ Vitalian într-alta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
000 ale Pif-ului 172, care părea că, dintr-o greșeală tipografică, lăsase niște pagini deoparte, spre disperarea cititorilor. Dar nu asta mă interesa, și nici faptul că, pentru prima oară în istoria Pif-ului, o bandă desenată realistă încheia numărul: nici Placid et Muzo, nici Léo, nici La Jungle en folie, ci Corto Maltese. Era ca și cum ai fi terminat Frații Karamazov cu Feodor, nu cu Alioșa Karamazov. Nu pentru o poveste cu numere strâmbe de pagină sau cu desene mutate dintr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
așa?“ Scriitorul n-a răspuns. Stătea resemnat în sacul lui, prins în pachetul de sfori. Îi căzuse tot aplombul. Nici picioarele nu mai încercau să se miște, tălpile zăceau moleșite deasupra parchetului. Arăta jalnic, ca un jambon de pe masa lui Placid. „Când am primit mesajul lui Lupu, mi-am dat seama imediat că ceva nu e-n ordine. L-am lăsat s-aștepte prin Olimp, ba chiar mi-am luat libertatea să mut întâlnirea la hotel Transilvania. Bănuiesc că scriitorașul nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
apoi pătrunzi în lăuntrul meu până la glezne până la genunchi până la durerile pe care le păstrez ascunse așa încerc să uit cuvinte fiecare sunet se zbate zadarnic țintuit de ochii tăi cealaltă preferă profunzimea incalculabilă a tăcerilor nerevendicate ridică din umeri placidă refuză ostentativ vuietul impetuos al valurilor în acest timp cealaltă jumătate a mea surâde îngăduitoare 3 iunie 2011 Inexplicabila părăsire a eșafodului singur se trăsese pe viață ca pe o roată supliciul fusese întâmpinat cu zâmbetul pe buze mulțimile amuțiseră
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
optică îi face să pară apropiați când aerul orașului nu e poluat de smog. Cu toate acestea, nu-mi pot stăpâni un sentiment vag de panică. Amândoi vulcanii sunt acoperiți de zăpadă. Ceea ce ar trebui să-i facă, poate, mai placizi, mai caști, mai inocenți. Ei bine, nu! Sunt convins că, dacă aș locui la poalele lor, aș trece din insomnie în insomnie. Liniștea unui vulcan îmi inspiră o teamă confuză și am impresia că în ea există ceva perfid. Și
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
îndeajuns cum de se pricopsise și cu porecla secundă, englezească). S-a marcat! Să trăim! Fără discuții! Limpede și în unanimitate! Drepți și la raport! Deci, când ziceați că vă trebuie? De trebuit, ne-ar cam fi trebuit alaltăieri, replică placid Fratele. Însă, pe secetă, mai c-ar merge și astăzi. Fii om și vino repede cu ea, da? completează Dănuț și râgâie din nou grobian, fără perdea. Mizăm pe tine. Știi, tu! Nea Petrică e mai nervos, de două zile
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]