459 matches
-
un nou impuls finanțării sportului mondial și reînnoirea unor parteneriate. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 172 Taxele globale privind drepturile de TV JO de vară Milioane USD JO de iarnă Milioane USD Moscova, 1980 101 Lake Placid, 1980 21 Los Angeles, 1984 287 Sarajevo, 1984 103 Seul, 1988 403 Calgary, 1988 325 Barcelona, 1992 636 Albertville, 1992 292 Atlanta, 1996 895 Lillehammer, 1994 353 Sydney, 2000 1318¤ Nagano, 1998 513 Atena, 2004 1482¤ Salt Lake City, 2002
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
conține, în formă sugerată, sensul tuturor verbelor compuse ce au componență verbul stellen. Și cum sensurile acestor verbe compuse se referă la un proces mecanic de ordonare și aranjare desfiguratoare a lumii, Heidegger le concentrează pe toate în banalul și placidul cuvînt Gestell, căruia îi hărăzește rolul simbolic de a desemna fenomenul copleșitor și ireversibil pe care îl reprezintă tehnica. În fond, ceea ce deosebește un filozof de un nefilozof este atenția cu care vede în cele mai banale cuvinte tot felul
Povestindu-l pe Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9867_a_11192]
-
retoric dacă nu cumva sunt anost... Învălmășit Și vântul e microb al uitării în neant, Bucurii nespuse, trăiri în instant. E o boală nevrotică și socio-culturală Iar inimile noastre s-au golit ca o veche hală. Cantități uriașe de risipă placidă. Încruntări nebănuite într-o lume morbidă. Către acest vizibil misteru-mi lugubru Se îndreaptă totul și încă mai umblu. Aștept încă o sinteză a ceea ce am făcut. Să mai râd o dată și să strig iar mut. Nicicând n-am simțit că
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
minunata noastră "tranziție" precum cadavrele la suprafața apei. Când se vor descompune, oare?" Iar după furtună, înseninarea: "Chinezii îl indică pe înțelept printr-o îmbinare a două ideograme folosite pentru vânt și pentru fulgere; înțeleptul n-ar fi bătrânul pasiv, placid, lipsit de iluzii, ci acela care se avântă precum vântul și, aidoma fulgerului, lovește necruțător acolo unde e necesar." Seninătatea celui care mărturisește: "Trăiesc cu speranța că trecutul meu mă va succeda. Viitorul va rămâne în urmă, inutil." Dându-i
În laboratorul alchimistulu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9134_a_10459]
-
câteva dintre cunoștințele sale s-au grăbit să-l califice. Chiar și autorul acestor rânduri care, la rândul lui, s-a pripit încropind să se recunoască învins, fiindcă i s-a demonstrat că fantezia sa biciuitoare și corozivă, în fața realității placide ca o vădană mulsă, nu mai are nici o șansă pentru a-și dovedi credibilitatea" (p. 449). Dan Stanca este unul dintre prozatorii foarte importanți apăruți în literatura română după căderea comunismului. Excelent scris, de mare densitate ideatică, Noaptea lui Iuda
Farmecul și banalitatea răului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9310_a_10635]
-
ei, toate îi țineau loc de ambianța menită oficierii unei gîndiri speculative. Fără aceste detalii esențiale, opera lui Heidegger ne-a părea astăzi ca cea a unui gînditor rătăcit a cărui viziune ar fi uzată moral. Căci, judecat cu ochii placizi ai cetățeanului căruia i s-a amputat nervul limbii și simțul naturii, jargonul lui Heidegger aduce cu o păsărească sibilinică, insuportabil de prețioasă, născocită de un profet desuet, în întregime depășit, ale cărui gînduri nu se potrivesc deloc cu imperativele
Epistolarul din Pădurea Neagră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9497_a_10822]
-
i s-ar fi activat, lăcomia nu o să-l lase să facă o asemenea risipă. Pe la vreo șase și jumătate își făcu apariția cel de-al treilea portar. Anton era un bărbat corpolent, gușat, cu ochi exoftalmici și nemaipomenit de placid. Părea un pachiderm matusalemic și plin de înțelepciunea pe care vârsta ar trebui să o confere. Dar nu era vorba de înțelepciune, ci doar de o banală problemă glandulară. Una cu care omul se învățase și care îi dădea un
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
lui cu ușa, cu accidentul și cu spitalul de la insecticidul ăla pornise. Își aminti și oftă. Intră în vorbă cu nea Anton: "Salut, bre! Care mai e viața lu' matale?". Liniște și pace, tată, liniște și pace", răspunse colegul cel placid. "A venit fufele alea dă la birouri?", se interesă Vasile. "A venit, a venit, cum să nu vie?" Îl fixă cu privirea vreo jumătate de minut după care întrebă: Da' ce-ai pățit, frate, la fățeag?". Am avut un accident
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
născut, În urmă cu aproximativ treizeci de ani, medicii au crezut că venise pe lume mort. Nu doar că lipsea acel urlet cu care nou-veniții Își Însoțesc intrarea În scenă, dar și după obișnuitele manevre de batere pe spate rămăsese placid ca un ciorap găurit. Până la urmă, urletul a fost dăruit Universului, Însă de către asistenta care, la vreo două ore după ce constatase lipsa pulsului, a observat cum bebelușul fâlfâie din pleoape scurt, ca un liliac. Gustav avea câteva Însușiri interesante, care
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
provincie, pe care le frînge prima dramă (la Ionel Teodoreanu, bunăoară). Conace și curți domnești, sau mănăstiri, la Sadoveanu. Interioare feminine, absorbind confesiuni, la Camil, la Hortensia. Decoruri minimale, în culorile clocotitoare ale pasiunii și ale morții, sau în cele placide, ale spleen-ului, la Sebastian, Bonciu, Fântâneru. Destrămânde, la Arghezi. După război, în fel și chip. Stabilitatea bătăturii lui Moromete, pe care numai fonciirea ce mai vine s-o amenințe. Spațiile hăiturii, din romanele esopice. Metamorfoza lui Kafka, dihania din
Case din cărți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9220_a_10545]
-
plastic cu flori albe, cerate sunt Înfipți În ghivece pline cu un praf ce imită pământul, ea se plimbă dintr-un colț Într-altul cu o nervozitate care-l neliniștește pe buldogul somnolent. Acesta Își urmărește stăpâna cu o curiozitate placidă, și În același timp agasantă. De când s-a luminat de ziuă, terasa pare puntea unui vapor de pe care ea privește un orizont care se cere promițător. Are Înaintea ochilor imaginea bătrânului Întins pe canapeaua confortabilă, din piele de vițel, privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
sens - Își scoase În evidență cămașa deja scofâlcită. — Alors? Întrebă. Partenera sa nu spuse nimic, dar Își Îndreptă spatele și Își aruncă o privire languroasă și acră În același timp. În loc să răspundă, Konrad se Întoarse către femeie. — Dominique, spuse scoțând placid țigara din gură, Întotdeauna e o plăcere să te văd. Dominique se apropie de bărbatul cu șmirghel În loc de corzi vocale. — Dar ăsta nu e locul potrivit pentru amicul tău. Aș putea sugera eventual - Konrad se uită la bărbatul care Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
În spatele scuarului. Nu mai era ora prânzului, dar oamenii Încă mâncau la restaurantele În aer liber. Se duceau pahare la gură, furculițe și cuțite străluceau nepăsătoare În soare. La o masă stătea un bărbat Între două vârste cu o expresie placidă, cu capul dat pe spate și cu ochii Închiși. Își odihnea picioarele goale pe pantofi. Fața, gâtul și ce mai vedeam prin cămașa descheiată din pieptul său luceau de la uleiul de castane. Probabil că era unul din adoratorii soarelui ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
promis că, dacă reușesc cumva să ies din Încurcătura asta tâmpită - poate dacă aș fi adormit; poate dacă aș fi adormit pur și simplu, cu spatele la ei - o să apreciez fiecare moment din viața mea de acum Încolo, oricât de neînsemnată și placidă ar fi. Ce mă interesa că nu se mai Întorceau, atâta timp cât le trăiam În diversitatea lor strălucitoare, ca suprafața uleioasă dar plăcut complicată a unui balon de săpun? Dacă viața era acoperită de un voal, mi-am dat seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
pat! Auzi ce-am zis? Ceea ce i-ai făcut tu maică-tii e mai grav decât ceea ce ar putea să-i facă un câine! Iar răgetele lui sunt atât de zgomotoase și de convingătoare, încât soră-mea cea de obciei placidă o tulește în bucătărie, scoțând pe gură sughițuri de spaimă, și se ghemuiește pe jos, între frigider și perete, în poziția astăzi numită fetală. Sau, cel puțin, așa îmi amintesc eu - deși cred că n-ar fi lipsit de sens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
să fi fost de vină imaginația, alimentată de anxietate, dar, de fiecare dată când degetele îi desfăceau labiile, grăunciorul părea că se face și mai mare, și mai dur. După cele patruzeci și opt de ore, Carol, în ciuda naturii sale placide, era chiar deranjată de situație. Decise ca de dimineață să se ocupe de asta, fie telefonându-i lui Beverley, fie programându-se la Flaherty; ori una, ori alta, poate chiar ambele variante. Atenția i-a fost astfel distrasă de la problemă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
individul să fi venit și pentru cozonacul acela, ajuns din greșeală În mîinile dumitale; nu e exclus să fi conținut ceva de preț... — Și otrava, susții că mi s-a părut numai? — Ar fi explicația cea mai simplă. Enervat de placida incredulitate a domnului Rennit, Rowe izbucni: — N-ai dat, În lunga dumitale carieră de detectiv, peste nici o crimă și peste nici un criminal? — Sincer vorbind, nu, răspunse domnul Rennit fornăind pe nas. Viața, vezi dumneata, nu seamănă cu un roman polițist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
siguranță, soția lui stătea la volan, uitându-se la mine într-un fel ciudat de formal, cu ochii mari, nesigură parcă de ceea ce făcuse să ne întâlnim. Fața ei frumușică, încununată de-o frunte lată, inteligentă, păstra expresia goală și placidă a unei madone dintr-o icoană a primei etape renascentiste, nedorind să accepte miracolul - sau coșmarul - ieșit din pântecele său. O străbătu doar o dată o emoție, când păru să mă vadă limpede pentru prima oară, și un rictus bizar îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
mai reprezentau punctele lui forte, cheile de la granițele identității. Pasul prietenos al lui Frances Waring, soția plictisită a partenerului meu, trecând prin turnichetele de la supermarketul local, certurile domestice ale vecinilor cu stare din blocul nostru, toate speranțele și visele acestei placide enclave periferice, scufundate într-o mie de infidelități, șovăiau înaintea realității solide a terasamentelor autostrăzii, cu geometria lor constantă și neclintită, și înaintea spațiilor infinite ale drumurilor dimprejurul parcărilor. Întorcându-mă însoțiti de Catherine acasă de la spital, am fost surprins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
doar să facă, nu și să vorbească, să intre în competiție directă, pentru a-și păstra puterea.” Același autor preciza în continuare: „Numeroase posturi TV aservite puterii au intrat în această strategie. Campania electorală de pe micul ecran a fost apatică, placidă, îngrozitor de plictisitoare. Mesajul implicit era: toate sunt bune și frumoase, nu se întâmplă nimic și nici nu trebuie să se întâmple ceva.[...] PRO TV, altădată campioană în talk-show-uri, a scos din grilă dezbaterile. Patronul postului, Adrian Sârbu, a fost unul din
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Soției sultanului nu trebuie să-i lipsească niciodată cărțile care-i plac: la mijloc e o clauză din contractul de căsătorie, o condiție pusă de soție augustului ei pretendent, înainte de a accepta să se căsătorească... După o lună de miere placidă, în care tânăra suverană primea noutățile principalelor literaturi occidentale în limbile originale, pe care ea le citește în mod curent, situația a devenit spinoasă... Sultanul se teme, pe cât se pare pe bună dreptate, de un complot revoluționar. Serviciile sale secrete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
la celălalt aparat". A urmat un moment de pauză reciprocă, "acum o să mă întrebe ce doresc" și în fracțiunea de secundă cînd în membrana sensibilă începuse să vibreze respirația greoaie, strangulată a prințului, îl vedea aievea înroșindu-se, cu ochii placizi, ieșiți din orbite împăienjenindu-se, în acea clipă interveni "Excelență, aș dori să vă fac o vizită cît se poate de scurtă și de confidențială". La capătul celălalt al firului, Basarab Cantacuzino cîntărea lucrurile îndelung, după vechiul și bunul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
într-un colț, se așeză lângă el. Ascultă, îi zise, tu ce vrei de fapt de la viață? Urâciosul devora foarte preocupat o conservă de legume, o ataca meticulos de pe margini, arăta foarte ordonat și curat, cu spatele drept, cu figura placidă. Eu nu vreau nimic de la ea, îi răspunse într-un târziu, fără să-și ridice privirea din conservă și pretind ca nici ea să nu vrea nimic de la mine. E mult, e puțin? Ocolea bucățile de vânătă, inginerul crezu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și-și răsuci în fața ei palma, unde ai dispărut de atâta vreme? Pe unde ai tot umblat? Drumurile mi-au fost cam aceleași, serviciu, casă, retur, doar că nu s-au mai încrucișat cu ale tale. El o privi zâmbind placid și se mișcă de pe un picior pe altul. Hai, spune-mi, o întrebă din nou, ironic, ai reușit să descoperi între timp acea lume dispărută demult la care visai? Atlantida? Ai reușit s-o găsești fără noi? Nu, nu, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
nu-l luă în seamă și el o petrecu cu privirea țintuit locului. Eh, vorbi tare Sidonia, viața le rezolvă pe toate. Își petrecu palma peste față. Ce simplu e, doar să întinzi mâna. Ovidiu reveni după opt zile bronzat, placid, încurcat. Pielea îi era aurie, lucioasă. Lăsă în hol, lângă frigider, micul geamantan de voiaj, și, în timp ce se apleca să-și deznoade șnururile de la pantofi, lăsă să-i scape un oftat slobozit cu zgârcenie. Împietrită lângă ușă, Carmina ședea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]