645 matches
-
O mare parte din paragrafele despre care se susține că le-am plagiat de la persoane care le-au scris în 2008-2009 sunt paragrafe pe care eu le-am publicat încă din 2002. Persoanele despre care se spune că le-am plagiat și am copiat din cartea lor m-au citat pe mine în cartea lor cu aceste articole apărute anterior”, a declarat Codruța Covesi. Varianta susținută de procurorul general a fost confirmată de CNE, acesta recunoscând că elementele incriminate ca fiind
CNE: Codruța Kovesi nu a plagiat în lucrarea de doctorat by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/43171_a_44496]
-
oferit de Universitatea din Londra. Doctorul Augustin Ofițeru, care a luat un doctorat în Biologie la Academia Română, a depus o plângere penală la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție împotriva lui Ponta pentru faptul că domnia sa nu doar a plagiat un doctorat, ci încă o carte din 2010", a spus liderul Noua Republică. Neamțu a adăugat că "există un conflict de interese între Ecaterina Andronescu și Victor Ponta" pentru că "doamna Antonescu este chemată să sancționeze abaterile deontologice ale domnului Ponta
Neamţu cere demisia lui Ponta: este un antimodel pentru elevi () [Corola-journal/Journalistic/42280_a_43605]
-
procedura numirii magistraților în România să nu mai aibă legătură cu politicienii, ci direct cu structurile de conducere ale magistraturii (mai multe detalii în materialul extins, la pagina 6) 13. Premierul Ponta a primit un verdict oficial că nu a plagiat de la singura instituție abilitata să dea un verdic legal? Într-o situație similară (acuzație de plagiat) s-a aflat anul acesta și procurorul general, Codruța Kovesi, care și ea a primit un verdict de nevinovat (mai multe detalii în materialul
Vezi documentul pe care USL îl va trimite la dezbaterea din PE () [Corola-journal/Journalistic/42418_a_43743]
-
absența oricărui fundament. Am vrut într-un rând să dau unui volum titlul Comentariu perpetuu, fără să știu că- l dăduse Mircea Ivănescu unui soi de jurnal, nepublicat. M-a prevenit Șerban, care știa. Există deci și posibilitatea de a plagia anticipat. Spusă de Mihai Zamfir istoria literaturii noastre e o poveste pe care o citesc cu plăcere chiar și unde nu sunt de acord cu el. Mă întreb dacă plăcerea asta nu i-ar putea îmblânzi pe ideologii tineri care
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4271_a_5596]
-
Secretarul de stat în Ministerul Educației, Ștefania Duminică, a plagiat lucrarea de masterat, susține Universitatea București. Analiza a fost făcută de Comisia de etică. Disertația Ștefaniei Duminică este un plagiat "de formă extremă, masiv și rudimentar", situația fiind una incredibilă: "a luat o lucrare gata făcută și a schimbat numai
Ştefania Duminică a plagiat, susține Universitatea București () [Corola-journal/Journalistic/44470_a_45795]
-
sau au refuzat plagiatul. Una e o problemă de fond, alta, de formă. Părerea noastră este că ambele au fost abordate greșit. Fondul se atacă prin punerea pe două coloane. Tot restul nu e în chestie. Cu precizarea că a plagia înseamnă a relua fără ghilimele cuvinte, nicidecum idei sau concepte, ceea ce cutare comisie pare a ignora. Forma argumentării este, și ea, importantă și ține de logica elementară, în care Maiorescu a fost primul nostru specialist. Exemple? 1) Cutare comisie care
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4462_a_5787]
-
valabilitatea probelor produse în sprijinul unei idei sau a alteia. 2) Comisia nu cuprinde specialiști. Nu e în chestie specialitatea decidenților, ci capacitatea lor de a distinge un text în ghilimele de unul fără ghilimele. 3) În lucrări științifice, toată lumea plagiază. Nu e în chestie ce face toată lumea: chiar dacă ar fi adevărat, nu e relevant în cazul în speță. 4) Știința presupune formule standard, adică, legi, teoreme și altele care nu pot fi reproduse decât mot-à-mot. Nu e în chestie reluarea
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4462_a_5787]
-
reluarea acestor formule, ci originalitatea comentariului propriu. 5) Istoria e semănată cu plagiate, de la Platon și Aristotel. Nu e în chestie istoria: chiar dacă ar fi adevărat (și nu are cum fi, măcar în cazul lui Platon, care nu-l putea plagia pe Socrate pentru simplul motiv că Socrate n-a scris nimic!), nu putem discuta decât având în vedere epocile în care există reglementări. Reglementări, astăzi, universal acceptate, există în România de exact 150 de ani. Legea, mult mai recentă, a
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4462_a_5787]
-
de Director al Arhivelor Naționale, istoricul Dorin Dobrincu a acordat un interviu revistei 22 din 3-9 iulie. Are mai mică însemnătate felul în care a fost destituit, pe un pretext transparent, de către un ministru convins că Platon și Aristotel au plagiat, la vremea lor. Problema este a instituției care patronează Arhivele Naționale. La înființare, în 1831, și după aceea, când în fruntea lor s-au aflat mari personalități ale culturii, precum Gh.Asachi, Vasile Alecsandri, Hasdeu sau Onciul, ele atârnau de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4462_a_5787]
-
Încă o bombă privind plagiatul este pe cale de a declanșa un scandal pe scena politică din România. Grupul de Investigații Politice, condus de Mugur Ciuvică și Miliția Spirituală, susțin că teza de doctorat a al României, , conține zeci de pasaje plagiate din alte lucrări, inclusiv de pe site-uri precum referat.ro. "Lucrarea Codruței Kovesi este un plagiat începînd chiar de la prima propoziție. Prima frază din lucrarea procurorului general este următoarea: „La începutul secolului XXI, crima organizată a devenit unul dintre pericolele
Procurorul general al României, Codruța Kovesi, acuzată de plagiat () [Corola-journal/Journalistic/44768_a_46093]
-
sistem, drept pentru care trebuie să-și asume răspunderea, a declarat, marți, la Cluj-Napoca, președintele PDL, . ministrului Educației, , reprezintă „simbolul incompetenței și amatorismului Guvernului Ponta", iar PDL a fost singurul partid care a cerut demisia acestuia pentru faptul că a plagiat din alte opere, articole de specialitate, a declarat președintele democrat-liberalilor, Emil Boc. Acesta a ținut să precizeze că ”avem o lege a Educației extrem de performantă”, însă actualul Guvern Ponta o joacă la ”ruleta rusească”. „Cel care trebuie să-și asume
Boc, despre criza din Educație: Premierul trebuie să-și asume răspunderea () [Corola-journal/Journalistic/44827_a_46152]
-
stat maturi, nu al șefilor de hoardă de partid. Ați observat, poate, astăzi domnul Ponta a găsit timp să-l atace pe președintele Băsescu insinuând că președintele ar face lobby pentru o companie străină. Este specialitatea domnului Ponta plagiatul. E plagiat din Ion Iliescu de pe vremea când ne temeam de companii, de străini", a afirmat Ungureanu, conform Agerpres. Pe de altă parte, Ungureanu a precizat că dacă Victor Ponta va decide să meargă la Bruxelles, el nu va putea reprezenta țara
Traian Ungureanu: CE e locul oamenilor de stat, nu al şefilor de hoardă () [Corola-journal/Journalistic/44863_a_46188]
-
Emil Boc a lansat un atac dur la adresa Minstrului Educației, Ioan Mang. Liderul PDL a ieșit într-o conferință de presă și a prezentat o serie de documente despre care susține că ar fi plagiate. Boc a prezentat un articol al unor cercetători japonezi care ar fi fost preluat integral de Mang și publicat cu numele său. Mang a precizat în momentul în care se dovedesc aceste acuzații va renunța la orice funcție publică. "Dacă
Boc îl acuză pe Ioan Mang de plagiat. PDL cere demisia Ministrului Educaţiei () [Corola-journal/Journalistic/44919_a_46244]
-
decât impotență. Nota e traversată de o pasiune polemică vrednică de cauze mai nobile. Astfel, el scrie: „Unii existențialiști îți declară cu grave jurăminte că sunt gata să moară pentru «adevărul» lor (care niciodată nu e al lor, căci e plagiat) pentru ca să-i vezi servind într-o singură zi alte câteva adevăruri opuse între ele, contra onorar firește, dar cu aceeași retorică frazeologie de apologeți trăind întru absolut.“ Nu știm sigur dacă aceste rânduri fac un portret al lui Grigore Popa
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
1919-1920, își trage inspirația din eseul lui Max Scheler, Liebe und Erkenntnis (1915). În urma unei comparații neexhaustive, Al. George oferă zece plus una instanțe în care Nae Ionescu l-a preluat textual pe filozoful german. El refuză însă acuza de „plagiat“ și insistă că e vorba de o „parafrază“, originalitatea filozofului român părându-i-se indiscutabilă. Ulterior a mai indicat „adaptări“ din alți gânditori germani: Oswald Spengler 67. Alexandru George, „Nae Ionescu și Max Scheler“, România literară, XXV, nr. 36, 11-17
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
de la Underhill generalități psihologice comune tuturor manualelor și tratatelor de specialitate. Nu se înțelege, de pildă, de ce clasificarea facultăților sufletești în „inteligență, sentiment și voință“ sau o afirmație precum „psihologia contemporană recunoaște un primat al vieții sentimentale“ trebuiau să fie plagiate din volumul lui Underhill, chiar dacă ele pot să existe acolo într-o formă asemănătoare. Sau de ce faptul că Nae Ionescu pomenește „subconștientul“ arată neapărat o dependență de afirmațiile lui Underhill asupra „inconștientului“ (în realitate paginile indicate nu își corespund nici
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
despre magie ca o cale de cunoaștere vorbise cu trei ani mai devreme, în primăvara anului 1926, în cursul Problema salvării în „Faust“ al lui Goethe. Trebuie să presupunem că, în toate aceste ocazii, Nae Ionescu nu făcea decât să „plagieze“ pe Underhill? Era el omul unei singure cărți? Nu e mai probabil că „plagia“ alți autori? La Nae Ionescu, binomul mistic-magic se înscrie într-o serie de dublete conceptuale care, în mod succesiv, încercuiesc și clarifică problema cunoașterii imediate. În
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
primăvara anului 1926, în cursul Problema salvării în „Faust“ al lui Goethe. Trebuie să presupunem că, în toate aceste ocazii, Nae Ionescu nu făcea decât să „plagieze“ pe Underhill? Era el omul unei singure cărți? Nu e mai probabil că „plagia“ alți autori? La Nae Ionescu, binomul mistic-magic se înscrie într-o serie de dublete conceptuale care, în mod succesiv, încercuiesc și clarifică problema cunoașterii imediate. În prelegerile anterioare se ocupase de binoamele religie-metafizică, metafizic-științific, înțelegere- cunoaștere, trăire-cunoaștere, activ-contemplativ, mistic- logic
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Petrovici, atunci trebuie să fi fost „orice tratat clasic de metafizică“. Marta Petreu nu își dă seama de capcana în care cade singură. Căci, dacă e vorba de orice tratat clasic de metafizică, înseamnă că toți acești autori s-au plagiat unii pe alții, până la Ion Petrovici. Sau că nu au făcut decât să respecte tematica tradițională a metafizicii. Dar atunci, desigur, nu acolo trebuie căutată originalitatea unui autor și nici învinuirea de plagiat. Nereușindu-i încercarea printre clasici, Marta Petreu
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Petreu nu se mulțumește să supradimensioneze inspirația lui Nae Ionescu din prima parte a volumului Mysticism astfel încât să devină un plagiat ordinar, ci se străduiește să localizeze vinovăția în planul intenționalității. Astfel, ea încearcă să demonstreze că acesta ar fi plagiat cu bună intenție, că ar fi ascuns în mod conștient numele autoarei pe care o folosea atribuindu-și în mod explicit ideile ei. Pentru a ajunge la aceste concluzii Marta Petreu forțează interpretarea unor pasaje care, citite cu obiectivitate în
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
să „inverseze ordinea problemelor și argumentelor“. Afirmația aceasta e atât de prezumțioasă, încât nu te-ai aștepta să o întâlnești la un autor care ține totuși la respectabilitate academică. Dacă un om inteligent - o inteligență „demonică“ pe deasupra - chiar intenționa să plagieze, nu ar fi încercat tocmai să inverseze ordinea problemelor și, în general, să schimbe și adapteze cât mai mult posibil, pentru a face plagiatul imposibil de detectat? De ce recurge Marta Petreu la astfel de explicații ridicole, când era mult mai
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
filozofice de care Underhill e cu totul străină, dar și, adesea, într-o expunere filozofic superioară a ideilor și tipologiilor preluate din cartea autoarei engleze. În această din urmă privință o exegeză mai poetică ar putea vorbi chiar de un „plagiat prin anticipare“ comis de Evelyn Underhill. În operația de a dovedi intenționalitatea plagiatului Marta Petreu a fost ulterior depășită de un precursor al ei, istoriograf didactic și critic marxist al filozofiei românești. Acesta s-a ostenit nu doar să extragă
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
apocálypsis în înțelesul său figurat - care i-a devenit de fapt sens prim. Titlul pe care l-am împrumutat pentru acest capitol își are probabil sursa de inspirație în celebra frază a doamnei de Pompadour, après moi le déluge (un „plagiat“ și aceasta, căci modelele ei pot fi găsite din antichitatea clasică până în epoca modernă). 7. Falanga Răspunzând celor care au încercat să conteste concluziile pasionalei confruntări între Metafizica lui Nae Ionescu și Mistica lui Evelyn Underhill, Marta Petreu și-a
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
După izbucnirea războiului, Henri Bergson luase o poziție agresivă față de însuși spiritul germanic, pe care l-a învinuit, printre altele, de „barbarie cinică“. În replică, dincolo de Rin au fost reactualizate mai vechi acuzații, după care celebrul filozof francez ar fi plagiat câțiva gânditori germani. Această prelungire intelectuală a războiului a avut ecou și în România, pe atunci încă neutră. Cu ocazia apariției broșurii lui Hermann Bönke, Plagiator Bergson. Membre de l ’Institut (1915) și a amplei recenzii pe care i-a
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
nici lipsa de valoare a celui învinuit (finalitatea epistemologică) și nici carența de moralitate (finalitatea etică). Lucrul acesta e foarte ușor demonstrabil prin recursul la autoritate. Mai precis, la imensul număr de autori talentați, mulți geniali, care au fost „prinși“ plagiind și care, pe de altă parte, au fost persoane cu nimic mai puțin morale decât media umanității. Preferăm să nu dăm nume, pentru a nu abate discuția de la principiu la cazuistică, dar ele sunt ușor de găsit cu atât mai
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]