3,039 matches
-
scriitorul în carne, oase, vanități, megalomanii și susceptibilități. O asemenea "cunoștință din scris" îi e și timișoreanul Marcel Tolcea, poet și publicist ale cărui volume de poeme (două: Ochiul inimii și Bicicleta Van Gogh), dar și rubricile din "Orizont", "Adevărul", "Plai cu boi" ne-au încîntat prin inteligență, vioiciune jucăușă, umor, dublate de o civilitate ce împiedică alunecarea în exces și vulgaritate. Calități evidente și în interviul cu Robert Șerban din ORIZONT nr. 5, din care aflăm că Marcel Tolcea are
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10566_a_11891]
-
est. LA UMBRĂ LUI MIHAI în fața Bisericii Sfanțul Gheorghe WINDSOR bun găsit din nou frate MIHAI ! cum îți e prin colțul tău de răi ce ți l-au croit aici românii buni, unde n-avem datini nici străbuni ? n-avem plaiuri, ca la Ipotești, dar tu poți, din cer, să le sfințești. păsările sfinte migratoare, aduc și-aici verile cu soare. unde ne sunt Dunărea, Carpații ? ne-am lăsat părinții, casa, frații și-n Canada asta...am mai scris, am gasit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
din Banat și din străinătate, își vor etala zestrea culturală cehii, ucrainenii, germanii, romii, bulgarii, slovacii și sârbii din România. ( S. P.) Premii jurnalistice La cea de-a V-a ediție a Festivalului Internațional de Programe de Radio și Televiziune „Plaiul meu natal“ desfășurat în Ucraina, la Ujgorod, TVR Timișoara a obținut două distincții: Diana Trocmaier și Simona Liber au cucerit premiul pentru cel mai bun program cu ediția în limba ucraineană a emisiunii „Banatica“, iar Bartha Csaba a obținut premiul
Agenda2003-35-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281400_a_282729]
-
înalți oferă vânat din belșug“. Gheorghe Nedici, un specialist de marcă în domeniu, susține („Istoria vânătoarei“, retipărită în 2003) că bourul a dăinuit mai mult decât zimbrul în Moldova, pe când în Ardeal zimbrul a supraviețuit bourului, ultimul fiind împușcat pe plaiul Bârgăului în 1762 (după alte surse ultimul zimbru a fost vânat în 1814, în județul Odorhei). În orice caz, ultimii doi elani care trăiau în Munții Călimani în 1572 au fost dăruiți regelui Rudolf I cu prilejul încoronării sale, la
Agenda2004-3-04-c () [Corola-journal/Journalistic/281946_a_283275]
-
Dragii mei, O vreme, după ce am lansat volumul ,,Lacrimi și bani’’ sau cețuri peste plaiuri mioritice, subtitlu sugerat de profesorul George Sorescu și împărtășit de subsemnatul, am încercat să filtrez și altfel lumea, prin sufletul și mintea mea. Nu totul pare a fi macabru, nu totul este supus destrămăriimi-am zisdeși cunosc bine principiul termodinamicii, principiu
Despre libertatea libertăţilor şi neamestecul ,,unşilor în găleata cu jumări”. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/97_a_199]
-
țară sau un popor? Mai nimic, dincolo de adunătura căreia îi vorbește telembizorul cu un scop și el bine preplătit. De cine? E, ghiciți și voi! Nu intuiți? Vă sugerez eu expresia: ,,aceeași Mărie cu altă pălărie’’, invenție lingvistică, aici, pe plaiurile mioritice. Și ea, Măria cu altă pălărie, tinde spre universal! Nu de alta, dar, mai nou, ,,statul e în toate și în cele ce sunt și mâine vor râde la soare’’, oriunde pe fața pământului. El are teșchereaua cu crăițari
Despre libertatea libertăţilor şi neamestecul ,,unşilor în găleata cu jumări”. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/97_a_199]
-
într-o localitate nouă, o limbă nouă... locuiau, pe lângă evrei, bulgari, greci, SOLO JUSTER NIMIC NOU Femeia naște de când e lumea lume de murit se moare tot de-atunci nimic nu-i nou sub soare URLĂ PIATRA luna așterne pe plai cărare de aur Să treacă semeață aia cu coasa și zâmbet ce-ngheață uraa uraaa urlă piatra cât o ține gura În rest: poezie Unul din cei mai reprezentativi poeți de limbă română din Israel, editor, jurnalist și promotor cultural
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
nevinovate stele! VEȘNICIE îNTÂMPLĂTOARE Vara, Eu cred că veșnicia, Singură și pribeagă Sub cerul înghețat de stele, E luminoasă și înaltă Cât gândul unui braț, E-ntinsă și înflorită Corabie din ochiul, înfiorat de o ispită. Veșnicia, așezată pe un plai Rămâne nuntă, Gură de rai Prin care respiră apele Scăpărând lumină Prin vocile arborilor de munte Când brazii îngenunchează în verde Când vatra plesnește divină Iar pietrele se mișcă rotund La chemările Soarelui plângând. Numai atunci bărbații Compun imnuri rotunde
Poezii. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_195]
-
nu putea să sfîrșească altfel" se știe că s-a sinucis la puțin timp după ce se întorsese dintr-o călătorie în România unde ținuse o splendidă conferință la Cercul Militar...), a poetului Claude Sernet, a Poeziei moderne. Iubea România și plaiurile Moldovei natale, aprecia și-l iubea mult pe Geo Bogza - iar mica locuință unde trăia în acei ani, era un adevărat muzeu al literaturii și al artei românești. Edițiile princeps ale poemelor lui Ilarie Voronca și ale lui Claude Sernet
Colomba by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Memoirs/11565_a_12890]
-
fi alcătuit din recitalurile celor de la Cargo, Blazzaj și Implant pentru Refuz. ZOLTAN VARGA Teleaști premiați l La festivalul din Ujgorod De bun augur această a VI-a ediție a Festivalului Internațional al Programelor de Televiziune și Radio pentru Minorități „Plaiul meu natal“, cel puțin în ceea ce îi privește pe participanții timișoreni. Competiția organizată la Ujgorod de Comitetul Național de Televiziune și Radio din Ucraina și Compania Regională de Televiziune și Radio din Transcarpatia a aliniat la start 73 de producții
Agenda2004-35-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282807_a_284136]
-
serii aparținându-i solistei Nicoleta Voica. Pe aceeași scenă, sâmbătă, 10 iulie, începând cu ora 19, vor urca Ansamblul „Hora Timișului“, formațiile maghiare din Tormac, Cenad, Dumbrava și Timișoara, „Original Kaiserstuhler Musikanten“ din Germania, „Stropkovcan“ din Slovacia, „Vântulețul“ din Republica Moldova, „Plaiurile Oltului“ din Slatina Olt și formațiile participante la Festivalul DKMT. În 11 iulie, de la ora 11, ansamblurile se vor afla la Muzeul Satului, iar de la ora 19, pe scena din Parcul Rozelor vor evolua artiștii din Timișoara, Germania, Italia, Slovacia
Agenda2004-27-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/282604_a_283933]
-
de Uniunea Sârbilor din România. De la ora 12. 30, în același loc, se vor acorda premii literare. La festivitate vor evolua Corul mixt al bisericii ortodoxe sârbe din Timișoara-Oraș și orchestra de tamburași „Lale sa Moriša“ din Cenad. ( D. B.) „Pe plaiurile Mioriței“ Joi, 1 iulie, de la ora 20, pe scena Căminului Cultural din Denta începe spectacolul folcloric „Pe plaiurile Mioriței“. Participă trupa tânără a Ansamblului „Bujorul“ din Timișoara, Ansamblul „Ghiocelul“ din Giroc și soliștii vocali Magda Viorica, Daniela Marcu, Mirela Frățilă
Agenda2004-26-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282591_a_283920]
-
festivitate vor evolua Corul mixt al bisericii ortodoxe sârbe din Timișoara-Oraș și orchestra de tamburași „Lale sa Moriša“ din Cenad. ( D. B.) „Pe plaiurile Mioriței“ Joi, 1 iulie, de la ora 20, pe scena Căminului Cultural din Denta începe spectacolul folcloric „Pe plaiurile Mioriței“. Participă trupa tânără a Ansamblului „Bujorul“ din Timișoara, Ansamblul „Ghiocelul“ din Giroc și soliștii vocali Magda Viorica, Daniela Marcu, Mirela Frățilă, Mariana Șușca, Codruța Măgurean, Doru Moldovan și Elisabeta Covaciu. Prof. Adrian Scorobete asigură conducerea muzicală, iar Victor Jicherean
Agenda2004-26-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282591_a_283920]
-
bănățene interpretate de soliștii vocali Cristina Tăcină, Cătălina Pâșlea, Ion Luca Jurjescu și Aurelia Ardeleanu, minirecitaluri instrumentale cu Grigore Merceanu, trio Vincu și Ion Pieptănar, dansuri din Valea Bistrei. În partea a doua a spectacolului, după tabloul muzical coregrafic „Pe plaiurile Mioriței“, artiștii vor oferi publicului un periplu folcloric prin toate colțurile țării. Conducerea muzicală a spectacolului este semnată de Ilie și Radu Vincu, coregrafia de Milosav Tatarici, iar direcția artistică de prof. Ciprian Cipu. Bani pentru cultură l Subvențiile ministeriale
Agenda2005-04-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283297_a_284626]
-
de la Galați de la ora 21,04 (care sosește la Timișoara la ora 22,19). Zilnic se vor realiza drumeții în circuit. Vor fi vizitate următoarele obiective turistice: Cheile Runcului, Cheile Pociovaliștei, Cheile Poșăgii, Mănăstirea Poșaga, Rezervația Scărița - Belioara, Vf. Muntele Plaiului (1 371 m), Vf. Scărița (1 382 m), Izbucul Bujor - toate făcând parte din peisaje de o frumusește rară. Drumețiile vor fi efectuate numai sub îndrumarea conducerii grupului. Masa se va servi din rucsac, cu alimente aduse de acasă. Cheltuielile
Agenda2004-36-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282852_a_284181]
-
trainerul olandez, este din domeniul abilităților de bază necesare unui facilitator rural care asistă comunități mici. Ana-Maria Grad Întâlnirea veteranilor de război l Comemorarea luptelor din județul Arad Cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la respingerea trupelor invadatoare de pe plaiurile arădene, Prefectura județului Arad, Consiliul Județean Arad, Episcopia Aradului, A.N.V.R. - Detașamentul Păuliș organizează în acest weekend întâlnirea veteranilor de război care au luptat alături de populație pentru respingerea trupelor străine. Principalele momente sunt următoarele: sâmbătă, 18 septembrie - Detașamentul de apărare
Agenda2004-37-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282868_a_284197]
-
lista celor nouă artiști de elită care vor primi, în data de 8 decembrie a.c., premiul Pro Cultura Timisiensis, ediția 2004, din partea Consiliului Județean Timiș. Portret de/pentru artist „Vanu Odrobot este un mare intelectual și fiu de artă al plaiurilor bănățene, un conferențiar care și-a dedicat toată viața pentru a descoperi și cerceta folclorul din aceste părți, precum și pentru formarea și creșterea tinerilor în domeniul artei muzicale. E demn de respectat și lăudat nu numai pentru diplomele și meritele
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
Cernei, suind apoi Parângul din valea Jiului ca să coboare pe celalalt versant pe Lotru până la Olt. Amintirile excursiilor făcute împreună cu unchii și mătușile sale i-au inspirat desigur antologia intitulată Poezia pământului românesc cu poeme descriind relieful țării: munții și plaiurile, dealurile și podgoriile, râurile, zăvoaiele, luncile și câmpiile, codrul, țărmul mării, satele, orașele, cetățile istorice și provinciile desrobite, antologie reflectând pasiune lui Ion Pillat pentru peisajul românesc, substanța a vieții sale însăși. Găsind acel nestemat al interferentei poeziei culte cu
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
poezie chiar și un formular polițist de evidență a populației: Numele și prenumele? / Eu. // Anul de naștere? / Cel mai tânăr an: / Când se iubeau / părinții mei. // Originea? / Ar și samăn / Dealul acel din preajma codrilor. / Știu toate doinele. // Profesiunea? / Îmi iubesc plaiul. // Părinții? / Am numai mamă. // Numele mamei? / Mama. // Ocupația ei? Așteaptă. // Ai fost supus / judecății vreodată? / Am stat niște ani închis: / în sine. // Rubedenii peste hotare ai? / Da. Pe tata. Îngropat / în pământ străin. Anul 1945. («Formular» VRF, 34 / Grigore Vieru
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
ăncheiat cel de-al doilea mare război, nu se susține. Editorialistul Adevărului vrea să inducă cititorilor săi ca an România nu s-a schimbat nimic și că cele ăntămplate din '89 ăncoace n-au făcut decât să mute zidul pe plaiurile noastre. Până la un punct, editorialistului de la Adevărul nu i se poate nega punctul de vedere.România n-a știut să se grăbească și n-a știut nici să devină europeană la fel de repede că țările estice care ne-au luat-o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
curge-n vinemoștenire de străbunii noștri. Suntem un neam de oameni buni.Țelul noului imaginar spiritual al poporului român este crearea S 3: Glia română ne e sacrăomului frumos aflat în rezonanță Ne-a fost lăsată de strămoși.cu armonia plaiurilor noastre Trăim în vechea noastră vatrăBine. Îți doresc drum bun și mioritice și cu toți cei care le Noi suntem oamenii frumoși.să ne vedem sănătoși în anul locuiesc. următor, îmi urează Florin. Revenit în Australia, primesc Refen: Poporul Soarelui
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/87_a_81]
-
să vorbească de Ponta unul pe care Băsescu l-a lăsat în locul lui, la guvern... Cert este că, la Realitatea, Bogdan Chirieac a făcut o greșeală: a spus despre Lăzăroiu (apropo de propunerea cu gigacaloria) că e plecat pe fericitele plaiuri ale vânătorii. Cred că vroia să spună că Lăzăroiu e dus cu capul. Faza cu indienii ar însemna însă că omul e mort. Ceea ce e o eroare, nu-i mort, pur și simplu așa arată domnia sa. Revenind la Hotnews, ziarul
Ziare la zi: Băsescule, cu cianură ai încercat? - PAMFLET () [Corola-journal/Journalistic/25358_a_26683]
-
un aleph borgesian, ea poate fi orice și totul, în același timp, în ea se regăsește și țara-„smîrc“ (iată un extras de cea mai pură ascendență patapievici-ană: „Nu ai de ales: trebuie să recunoști drept patrie o caricatură. Un plai cu inși extrem de abili și abjecți. În gurile cărora flutură steaguri. Și cu turme de oi vorace, cu capete de lăcustă. Totul mirosind a odicolon, a tămîie și a căcat.“), și moartea (cu nume generice, fără chip precis, dar și
Nanabozo și „poienița druidică“ borgesiană by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2542_a_3867]
-
16 dar, după cum se vede, Ana era destul de pe linie. Ba chiar cu oarece zel: „Cînd aud cum răsună cîntecul muncii,/ Cum țîșnește lumina din guri de cuptoare,/ Cum zburdă ecoul cuprins de văpaie/ Și zboară ca șoimul avîntat peste plaiuri,/ Atunci în suflet o magică strună/ Vibrează și cîntă: Slăvit fie omul!” etc. (Slăvit fie omul). Pot fi adăugate aici și „omagiile” aduse doinei, de care Ana e încîntată. Cine știe ce-o fi prin caietele rămase, dar în Harfe
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
Niște ruini , de vremi cărunte , Și-aruncă umbrele-mprejur . Și -acum copiii , pe-nserate , Lângă -un batran povestitor , Cu spaimă-asculta basmul lor... Și , martor vremii minunate , Precum un spectru fără grâi , Cu negrele-i ruini la soare Castelul stă privind spre plai Din înălțimi spăimântătoare. În vale astăzi e-un aul; Pământul , roditor , sătul , Se-mbracă-n verde și-nflorește; În grea tăcere de cavou Se pierde-al vocilor ecou , Și pacea totul stăpânește . Pe drumuri caravane vin Sunându-și clopoțeii lin
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]