617 matches
-
crearea de terenuri plate), cu atât rămânea mai puțin În voia sorții. Solurile, peisajul, forța de muncă, practicile și condițiile meteorologice locale erau considerate absolut irelevante În cadrul acestor proiecte preambalate. În același timp, se punea accentul pe pregătirea tehnică a planificatorilor, pe posibilitatea controlului centralizat și, nu În ultimul rând, pe crearea unui „modul” ca să poată fi reprodus În aproape orice locație. Avantajele erau evidente și pentru elitele locale, nerăbdătoare să aibă un proiect modern la care să vegheze. Soarta tristă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
legătură, În general, cu politicile publice, datorită stimulentelor fiscale, Împrumuturilor, susținerii prețurilor, subvențiilor pentru marketing și, foarte important, defavorizării acelor ferme care nu se Încadrează În plan. În acest mod, se acționează sistematic În direcția modelării realității după modelul observațiilor planificatorului. Efectul nu este deloc similar celui produs de terapia de șoc a campaniilor de colectivizare din Rusia sau de creare a satelor ujamaa din Tanzania, care se bazau mai mult pe coerciție decât pe stimulente. Cu toate acestea, pe termen
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cu toate simțurile și toată inteligența, indicii care să Îl Îndrume spre drumul cel bun”. E.F. Schumacher, Small Is Beautiful Marile episoade extrem-moderniste pe care le-am analizat sunt tragedii În cel puțin două privințe. În primul rând, intelectualii și planificatorii din spatele acestora se fac vinovați de a fi fost excesiv de ambițioși, de a fi uitat că sunt muritori și de a se fi comportat asemenea unor zei. În al doilea rând, acțiunile lor, departe de a fi cinice Încercări de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de care depindea legitimitatea și atractivitatea lor, erau foarte occidentale. Ordinea și armonia care cândva păruseră apanajul unui Dumnezeu unitar au fost Înlocuite de o credință similară În ideea de progres, pe care binevoiau să o Împărtășească savanții, inginerii și planificatorii. Puterea lor, să nu uităm, era cel mai puțin contestată atunci când alte forme de coordonare eșuaseră sau păruseră, evident, inadecvate marilor misiuni care trebuiau Îndeplinite: În perioadele de război, revoluție, criză economică sau În contextul unei independențe nou dobândite. Proiectele
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
secțiuni nu s-ar potrivi doar pentru abțibilduri care să mimeze sloganul folosit În interiorul partidului În timpul campaniei prezidențiale a lui Bill Clinton din 1992, „Asta-i economia, deșteptule!”. Ea este menită să ne atragă atenția asupra faptului că, În general, planificatorii ignoră gradul mare de neprevăzut al viitorului. Cât de rar primim un sfat privind viitorul, care să pornească de la o premisă de cunoaștere incompletă! O mică excepție - un articol despre nutriție publicat de clinica din cadrul Universității Yale, unde predau eu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
să fi dispărut cu mult Înainte, a credinței lor. Totuși, fiecare dintre aceste proiecte, după cum s-ar fi putut, de asemenea, prevedea, a fost În mare măsură subminat de o Întreagă serie de elemente imprevizibile din afara ariei de preocupări a planificatorilor. Amploarea și sfera de cuprindere a planurilor lor erau atât de mari, Încât rezultatele ar fi fost oricum imposibil de determinat, chiar dacă legile lor istorice, valorile atribuite variabilelor și calculele ar fi fost corecte. Ambițiile temporale ale planificatorilor Însemnau și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
preocupări a planificatorilor. Amploarea și sfera de cuprindere a planurilor lor erau atât de mari, Încât rezultatele ar fi fost oricum imposibil de determinat, chiar dacă legile lor istorice, valorile atribuite variabilelor și calculele ar fi fost corecte. Ambițiile temporale ale planificatorilor Însemnau și că ei ar fi putut ghici, cu o oarecare precizie, consecințele imediate ale acțiunilor Întreprinse, Însă nimeni nu ar fi putut spune - și cu atât mai puțin calcula - urmările de gradul II sau III ale efectelor de interacțiune
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pentru cetățeni abstracți Puterea și precizia proiectelor extrem-moderniste se bazau nu doar pe neglijarea hazardului, ci și pe standardizarea celor care făceau obiectul dezvoltării. Un oarecare grad de standardizare era implicit, chiar și În cazul celor mai nobile obiective ale planificatorilor. Marea lor majoritate erau puternic angajați În realizarea unei societăți mai egalitariste, În satisfacerea nevoilor fundamentale ale cetățenilor (mai ales ale clasei muncitoare) și În punerea la dispoziția oricui a avantajelor societății moderne. Dar să vedem care era tipul uman
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
atribuim Întotdeauna, automat, elitelor. Neglijarea contextului și a particularităților nu se datorează unei scăpări, ci este prima condiție necesară oricărui exercițiu de planificare la scară largă. Atunci când indivizii pot fi tratați asemenea unor unități standard, crește puterea de decizie a planificatorului. Întrebările care se pun În acest cadru Îngust pot primi răspunsuri cantitative definitive. Aceeași logică se aplică și transformării naturii. Pentru a răspunde la Întrebările privind volumul de cherestea sau producția de grâu exprimată În bușeli se pot face calcule
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cadrul circulației eficiente a mărfurilor și persoanelor, administrația locuințelor nu face decât să asigure În mod eficient adăpost, căldură, canalizare și apă, spitalul planificat nu face altceva decât să presteze prompt servicii medicale profesioniste. Cu toate acestea, și noi, și planificatorii știm că, În fiecare dintre aceste locații, se intersectează o mulțime de activități interdependente, ce nu pot fi reduse la o descriere atât de sumară. Chiar și ceva atât de unifuncțional În aparență cum este drumul de la punctul A la
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de admirare a peisajului cuprins Între cele două puncte. Pentru orice astfel de loc, este bine să ne imaginăm două hărți de activitate. În cazul unui cartier urban planificat, prima dintre ele ar reprezenta străzile, clădirile și drumurile prevăzute de planificatori pentru a permite deplasarea Între locul de muncă și locuință, livrarea mărfurilor, accesul la zonele comerciale și așa mai departe. Cea de-a doua hartă ar reprezenta, ca Într-o fotografie făcută cu Încetinitorul, toate mișcările neplanificate - plimbatul unui copil
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
sisteme ale căror interacțiuni erau imposibil de Înregistrat În totalitate, un număr redus de elemente au devenit apoi baza unei ordini impuse. În cel mai bun caz, aceasta era fragilă, vulnerabilă și susținută de improvizații ce nu fuseseră prevăzute de planificatori. În cel mai rău caz, avea drept consecință vieți distruse, ecosisteme devastate, societăți dezbinate sau sărăcite. Această condamnare destul de generalizată trebuie totuși moderată, mai ales În cazul sistemelor sociale, din cel puțin patru motive. Primul și cel mai important este
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
stabilit acest lucru. Un alt mister rămâne felul În care erau aranjate inițial casele vechi, care au fost mutate. Desigur, aceeași logică se aplica și industriei, unitățile mai mari fiind preferate fabricilor mici sau producției artizanale. După cum remarcă Jeffrey Sachs: „Planificatorii de la centru nu voiau să coordoneze activitățile a sute sau mii de mici firme dintr-un anumit sector, dacă aceeași activitate putea fi desfășurată o singură Întreprindere mare. De aceea, o strategie era aceea de a crea câte o Întreprindere
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
să identifice bolșevicii „cu forțele majore ale maselor nemulțumite din societatea rusă“. A sesizat Lenin oboseala de război - un fapt, nu o invenție a lui. Reperabilă la nivelul fiecărei țări beligerante, oboseala de război era expresia prelungirii acestuia peste calculele planificatorilor de toate nuanțele. Lenin a știut s-o exploateze și cu un singur cuvânt - pace - „a transformat această stare într-un amestec exploziv, revoluționar“. Armata țaristă intra într-un proces de descompunere, transformându-se într-o veritabilă rezervă revoluționară; locul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
le monde, Paris, Calman-Lévy, 1988, p. 36. • Michel Heller, Aleksandr Nekrich, op. cit., p. 30. Dimpotrivă, Richard Pipes 24 afirmă că lovitura de stat a fost una „clasică, planificată în noaptea zilei de 10 octombrie și executată două săptămâni mai târziu. Planificatorii loviturii de stat n-aveau interes să atragă atenția. Maselor, așa de vizibile în februarie 1917, nu li s-a spus despre preluarea puterii decât după eveniment“. R. Pipes nu găsește în arhivele rusești documente ale acestei planificări (directive, planuri
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
agricole la depărtări de până la 80-100 km de șoseaua de centură a zonelor metropolitane. Mai mult de 60 de milioane de oameni - un sfert din populația celor patruzeci și opt de state, care formează un tot - trăiesc acum În ceea ce planificatorii urbani numesc exurbs. Exodul În masă al populației din orașele mai vechi către suburbii și exurbii a avut loc Într-o perioadă scurtă și cu puțină (sau fără) planificare spațială pe termen lung, pentru a ghida aceasta migrație. Aproape o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
dau seama că sedentarizarea este o schimbare prin care vor trebuie să treacă, doar o parte nesemnificativă dintre ei au ales să trăiască în așezarea „Regele Faisal”. Potrivit lui Donald Cole, cauzele au fost lipsa de cunoștințe și de empatie a planificatorilor, lipsa de comunicare dintre aceștia și beduini și preferința beduinilor de a se sedentariza acolo unde aveau deja rude, respectând, astfel, afilierea tribală care ar fi fost „secționată” de sedentarizarea făcută de sus. Mulți dintre ei ar fi dorit să
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care privesc nu numai curriculum policy, ci toate „politicile publice”194: a) curentul „guvernocentrist”: toată atenția publicului este captată, focalizată și revărsată asupra și în jurul deciziilor guvernului; b) „puhoiul birocratic”: este alcătuit din comunitatea experților și beneficiarilor, adică funcționari, specialiști-birocrați (planificatori, evaluatori, analiști, finanțiști, stafful juridic etc.), universitari, grupuri de interese, cercetători și toți cei care concentrează și generează propuneri și soluții; fiecare dintre aceștia este nemulțumit și oferă tot soiul de idei și opinii; fiecare vrea să-și impună părerile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
înlocuit cu cel politico-ideologic; cercetarea științifică nu se poate derula după modelul „puhoaielor”, „curentelor” și „fluctuațiilor” care se produc la nivelul opiniei publice 197. Calea în explorarea fenomenelor și proceselor de curriculum policy nu poate fi decât rațională. În fața complexității, planificatorii, designerii și decidenții au răspuns prin hiperraționalizare negativă, adică prin exces de normare și legiferare. Cum am văzut, hiperraționalizarea negativă își are cusururile sale. Ele rezultă mai ales din ruperea de realitatea școlară și din legiferarea/normarea utopică și generalizatoare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
era comestibilă, iar îmbrăcămintea care se putea procura te acoperea și îți ținea de cald, trebuia să fie suficient. Dacă aveai probleme să găsești până și aceste lucruri, asta însemna că nu te-ai străduit suficient să le cauți. Nici un planificator nu își îngăduia să cerceteze ce fel de bunuri doreau oamenii sau să încerce să fixeze noi trebuințe corespunzătoare produselor nou-create și piețelor nou-apărute” (Verdery, 1999, p. 84). Aș disocia aici două probleme distincte: una este penuria/sărăcia, iar cealaltă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cu părinții în Transnistria. După război își ia bacalaureatul, devine ziaristă și lucrează, din 1947, la „România liberă” (unde scrie sub pseudonimul Sonia Gheorghiu) și, din 1950, la „Universul” (unde semnează Adina Bontaș). Dată afară din UTM, va trece ca planificator la Monchim (1951-1961). Colaborează la revistele „Pogonici” și „Licurici” (1952-1953) și începe să publice proză pentru copii. În 1961 se stabilește în Israel. Împreună cu soțul ei, N. Palty, editează publicațiile în limba română „Sliha”, „Revista magazin” și cotidianul „Informația”. Aproape
PALTY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288636_a_289965]
-
muncitori, care este legat de campania lui Ceaușescu de a «proletariza» PCR-ul”. În opinia lui Michael Shafir, scopul principal a ceea ce este Îndeobște cunoscut drept „mica revoluție culturală română” era „de a reimpune controlul partidului asupra elitelor sociale, precum planificatorii și directorii economici, experții tehnici, personalul academic și intelectualitatea literară”. Cercetarea mea va oferi argumente În sprijinul acestei afirmații. Același autor observă și că Ion Maurer „se disocia aparent de tendința reînnoită de ideologizare”. Retragerea sa din viața politică În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
89 Învățător/profesor 3 3 3 92 jurist 1 1 1 93 magazioner 1 1 1 94 medic 1 1 1 95 militar 1 1 1 96 nu e cazul 1 1 1 97 operator chimist 1 1 1 98 planificator 1 1 1 99 vânzător 1 1 1 100 TOTAL 100 100 100 Totuși, trebuie observat că sistemul recrutează și oameni calificați pentru munca birocratică, deși ponderea este redusă. Astfel, funcționarii, contabilii și juriștii reprezintă 13% din eșantionul analizat. Interesant
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
o abordare proprie, pe baza căreia au fost contruite opt scenarii. Ele au fost discutate Într-un cadru mai larg de experți și, până la urmă, au fost selectate patru dintre ele. Coborând discuția la nivel strategic operațional, decidenții politici și planificatorii militari au nevoie de scenarii multiple, pentru stabilirea misiunilor armatei sau ale serviciilor de informații. Planificarea strategică pe bază de scenarii este consacrată mai ales În domeniul militar, unde se selectează un set de scenarii pentru a alcătui structuri de
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
cuvine, trebuie să recunoaștem că nehotărârea În care se aflau Împărțiți, adică, să continue sau nu să primească oaspeți, era una dintre cele mai neliniștitoare, care ar putea pune la Încercare eforturile de a oferi un tratament echitabil și talentul planificator al oricărei persoane care gestionează resurse umane. În principal pentru că rezultatul final, și asta caracterizează o dilemă autentică, ar fi tot același. Obișnuiți până acum, la fel ca și nemulțumiții lor parteneri, cei cu injecția intravenoasă și cei cu coroana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]