369 matches
-
o lopată tocită. Au folosit lumânări fumigene și așa de bine au făcut, că Oltul s-a văzut perfect! (Râdem) Dar noi nu ne-am văzut unul pe altul, nici vecinul nu-l vedeam! (Râdem) Nu era ușor. Am făcut planton în munți și ni s-a spus că aici a stat culcată pe burtă o unitate nu știu câte ore, pentru că erau partizani în Munții Făgăraș. Iudit: Erau partizani anticomuniști, români, mai ales preoți și foști militari, care s-au retras în
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375451_a_376780]
-
unul al tenebrelor și lipsei de speranță. Mărturisirile Părintelui Arhimandrit Ioan Iovan sunt punctate mai frecvent de slujirea sfintei Liturghii decât de anchetele sau pedepsele la care este supus. „Nu a lipsit o zi fără să oficiez Sfânta Liturghie. Cu ajutorul plantoanelor (deținuți de drept comun), primeam o sticluță de culoare închisă, pe care scria ‹‹vin tonic››, dar în realitate conținea vin adus clandestin de aceștia. Antimisul îl aveam cusut pe spatele maieului. Potirul era o cutie de medicamente, din ebonită, sfințită
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > SĂ-ȚI FIE DOR... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 2167 din 06 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Să-ți fie dor de brațul meu Pe care ieri ai adormit Și-am stat o noapte de planton Să-ți fie somnul liniștit Să-ți fie dor de ochii mei Că tu fără niciun scrupul Ai înotat și te-ai scăldat Unduindu-ți gingaș trupul Să-ți fie dor că nu ți-am spus, (Gura negăsindu-și sațul
SĂ-ŢI FIE DOR... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375244_a_376573]
-
nici legați nu-i mai țineau în nopțile cu lună... Nici iarna nu-i speria, căci la coteț aveau căldură, culcuș de fân sau paie ori chiar dormeau în șură... Ei, cu urechile ciulite spre vântul rece dinspre drum, stăteau planton la grâne și la vite, la casele sub coș de fum... Trecură ani și-ai lor stăpâni plecară la oraș, iar bieții câini pribegi, rămași fără speranță, fac turme pe imaș. Doar unii au plecat, mai norocoși în soartă, la
SUPĂRAREA LUI BOSCHITO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375284_a_376613]
-
consumate chiar În ziua respectivă, arătând spre pereții clasei niște amprente de mere aruncate la nervi... Lumea din sală e pregătită cu soluții și pentru această problemă dificilă. „Fiecare părinte - propune o doamnă - să facă cu schimbul un fel de planton pe hol, pentru a-i ține sub control pe elevi cât stau la școală!” „Să angajăm un bodyguard de la nu știu ce firmă!”, susține un domn ce pare că pune mare preț pe timpul personal. „Dirigintele să stea În clasă În fiecare pauză
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
sau mălaiul, unde câte unul dintre fugari făcea de serviciu zilnic. În cursul dimineții se adunau lemne necesare gătitului. De obicei, partizanii stăteau în pădure, în apropiere, câte unul sau câte doi. Se pusese la punct și un serviciu de planton, efectuat ziua și noaptea, pentru a se observa dacă nu venea cineva pe potecă. Din când în când, câte doi-trei partizani coborau la poalele munților pentru a-i întâmpina pe curieri ori pe studenții sau muncitorii care urmau să li
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
se țină seama de fiziologia somnului. În timpul somnului sunt acele mișcări fiziologice, normale, așa-numitele ajustări posturale la fiecare 20 de minute, iar la unii la 5-10 minute. și aceste mișcări fiziologice erau sancționate cu o lovitură de ciomag de către plantoanele care ne supravegheau somnul. A fost nevoie, din partea noastră, de un autocontrol extrem de sever, pentru a evita o pedeapsă în plus. A.N.: Din ce am citit eu, se spune că torționarii se și temeau. Dacă erau pârâți de vreunul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
târziu în închisoare. Despre autoritatea primită brusc de Țurcanu vorbește în anchetă și Maximilan Sobolevschi. El pretinde că, în vara lui 1949, Țurcanu și colegii săi de cameră, Gebac, Negură și Onișor, primeau supliment de mâncare. Țurcanu era nu doar planton, ci mergea și la bucătărie, la infirmerie și în alte părți, având practic libertate maximă de mișcare în cadrul închisorii, lucru de neînchipuit pentru un simplu deținut. De asemenea, era scos deseori la raport și trimitea pe Gebac ori Negură în
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
erau depozitate. Dormitul era și el un chin, victimele fiind obligate să stea pe pat întinse pe spate, cu pătura până la piept și mâinile deasupra păturii, ca să nu poată să se sinucidă. Dacă vreunul adormea și se mișca în somn, plantoanele care stăteau de gardă peste noapte îl loveau violent cu ciomagul, ceea ce, alături de tensiunea acumulată în timpul zilei în urma bătăilor, făcea somnul imposibil pentru mulți dintre deținuți. Alții nu au fost lăsați să doarmă în mod intenționat timp de câteva zile
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
între timp), și le-a indicat să îi predea informațiile culese. Sesizând că planurile s-au schimbat și că administrația închisorii este coimplicată, a doua zi cei doi au cerut la raport ca unul dintre ei să fie pus de planton, pentru a porni acțiunea. Directorul a ezitat, probabil pentru că fuseseră menționate bătăile ca mijloc. Sobolevschi și Prisăcaru au început însă discuțiile cu deținuții, reușind să-i atragă de partea lor pe Gheorghe Comăniță și Mircea Lascu. Prisăcaru a fost programat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a porni acțiunea. Directorul a ezitat, probabil pentru că fuseseră menționate bătăile ca mijloc. Sobolevschi și Prisăcaru au început însă discuțiile cu deținuții, reușind să-i atragă de partea lor pe Gheorghe Comăniță și Mircea Lascu. Prisăcaru a fost programat ca planton abia pe 10 octombrie 1950, cu totul conjunctural, fiindcă se eliberase unul dintre deținuții care erau de planton. Sobolevschi a vorbit cu ofițerul politic, sublocotenentul Paul Asandi, pe la sfârșitul lunii octombrie, sugerându-i că, pentru a obține informații, era nevoie
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
însă discuțiile cu deținuții, reușind să-i atragă de partea lor pe Gheorghe Comăniță și Mircea Lascu. Prisăcaru a fost programat ca planton abia pe 10 octombrie 1950, cu totul conjunctural, fiindcă se eliberase unul dintre deținuții care erau de planton. Sobolevschi a vorbit cu ofițerul politic, sublocotenentul Paul Asandi, pe la sfârșitul lunii octombrie, sugerându-i că, pentru a obține informații, era nevoie de bătaie. Sobolevschi și Prisăcaru au obținut mutarea la camerele 3 și 4, având ca ajutoare șapte deținuți
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
au încercat să racoleze noi oameni pentru începerea acțiunii la camera 5, care era mai mare, dar au eșuat, pentru că cei bătuți în prima etapă i-au avertizat pe ceilalți. În ajunul Crăciunului lui 1950, Sobolevschi a fost pus de planton în locul lui Prisăcaru, care intrase în spital. Sobolevschi îi preda un raport lunar ofițerului politic despre starea deținuților. În infirmerie, Prisăcaru s-a împrietenit cu Slătineanu și l-a determinat pe acesta să dea informații despre activitatea sa. De la ieșirea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Pitești, exista deja în Gherla o rețea de informatori care lucra cu administrația penitenciarului, condusă de Alexandru Matei, Cristian Paul Șerbănescu, Octav Grama, Constantin P. Ionescu și Constantin Stoica. Propunerile pentru numirea deținuților în munci administrative, ca și cele de planton, frizer ori sanitar le făcea rețeaua lui Matei ofițerului politic. După eliberarea lui Alexandru Matei, pe 14 octombrie 1950, conducerea rețelei de informații i-a revenit lui Șerbănescu, până când a părăsit și el penitenciarul, la 4 mai 1951. Popa „Țanu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
politic Dezideriu Iacob au fost rapid înlocuiți cu Gheorghiu și Avădanei 3. Răspândirea cadrelor. Implicarea Biroului de Inspecțiitc "Răspândirea cadrelor. Implicarea Biroului de Inspecții" În data de 1 august 1950, la propunerea lui Alexandru Matei, Popa a fost pus de planton la etajul III de către Sucegan, iar Livinschi ca frizer. Rolul celor scoși cu sarcini administrative era destul de important, întrucât aveau o mare libertate de mișcare în penitenciar și adunau multe informații. Ion Voin spune că, de fiecare dată când era
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de către Sucegan, iar Livinschi ca frizer. Rolul celor scoși cu sarcini administrative era destul de important, întrucât aveau o mare libertate de mișcare în penitenciar și adunau multe informații. Ion Voin spune că, de fiecare dată când era anunțată o inspecție, plantoanele Pușcașu, Livinschi și Bărgăoanu adunau din camere hârtiile, creioanele și instrumentele de tortură, pe care le înapoiau după vizită. Într-una din zile, în mai 1951, Avădanei însuși a fost cel care a luat tot ce putea deconspira acțiunea lor
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a lui Iisus a fost și ea batjocorită, un „Pilat” osândindu-l pe „Iisus” la răstignirea pe hârdăul cu excremente. În urma torturilor la care a fost supus, lui Mihai Buracu i-a albit părul. Înainte de presupusa eliberare, a făcut de planton, ducând hârdaiele cu mâncare și făcând curățenie pe hol, ocazie cu care a văzut tăblițele din săpun cu declarațiile victimelor acțiunii. De asemenea, susține că l-a văzut pe Țurcanu venind din oraș în închisoare, îmbrăcat civil, pe o bicicletă
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fost bătut și cu cureaua la tălpi 4. După bătăi a fost mutat într-o cameră cu Livinschi, dar, fiind suspectat de erizipel, a fost izolat timp de două săptămâni la camera 98. Revenit în mijlocul acțiunii, a fost pus de planton noaptea, fiind pedepsit ulterior pentru că s-a prefăcut că nu a observat că un deținut a ațipit. Mutat disciplinar la camera 99, a fost scos mai târziu în fabrică, având rol de „agent acoperit”, cu obligația de a întocmi note
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fost schingiuit de Țurcanu pentru că a prevenit alți deținuți asupra acțiunii 2. A trecut prin numeroase camere și a fost martorul uciderii lui Cornel Niță. Transferat la Gherla cu primul lot de piteșteni, în iunie 1950, a fost folosit ca planton și în infirmerie pentru a obține informații de la victime, dar, după o lună jumătate de activitate, a fost scos din echipa sanitară pentru că îi proteja pe deținuți. A fost transferat, în mai 1951, la Peninsula, dar a trecut câteva luni
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fost trimis la camera 103, în calitate de lider. Se pare că s-a dus din proprie inițiativă la Sucegan pentru a da informații și ar fi semnat și un angajament de informator, la propunerea ofițerului politic. A îndeplinit și rolul de planton, împărțind mâncarea deținuților 4. Recunoaște că a condus bătăile de la camera 104, fiind ajutat de Cornel Popovici și alți câțiva deținuți, enumerând dintre victime pe Traian Carpiuc, Mihai Niță, Octav Obreja, Alexandru Bozenovici, Paul Caravia, Virgil Nicoară, Dumitru T. Burtea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
oraș. A fost închis la Galata, Suceava și Pitești 1. Măgirescu a fost torturat la Suceava în anchetă, ca, de altfel, majoritatea celor trecuți pe acolo, și avansează ideea că așa s-a procedat și cu Țurcanu, care a ajuns planton pe sală și polonicar la doar câteva zile de la arestare. Condamnat de Tribunalul Militar din Iași la 12 ani de detenție, a fost transferat la Pitești prin iunie 1949, când încă regimul era decent, dar la două zile după sosirea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
A stat în această cameră până pe 6 decembrie 1950, timp în care i s-a cerut să se arate fidel acțiunii și să agreseze pe alții. În momentul declanșării bătăilor, în cameră au sosit și Țurcanu, și Leonida. A devenit planton, iar de Paștele anului 1951 a asistat la batjocorirea liturghiei, când deținuții au fost obligați să se închine unui falus sculptat în săpun. La Gherla, unde a ajuns prin august 1951, Țurcanu i-a repartizat un rol de „agent descoperit
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
să delireze. Probabil făcuse o hemoragie internă. Vorbea fără șir și ciomăgarii din jurul lui făceau haz, bătându-și joc de cuvintele fără înțeles ce le scotea în neștire 2. Țurcanu turba de furie că nu îl poate face să vorbească. Plantonul de lângă Niță avea ordin să îi ofere îngrijiri peste noapte, dar el a intrat în comă la puțină vreme. Pătrășcanu și Gherman, foști studenți la medicină, au încercat să îi facă respirație artificială, dar, realizând că decedase, au început să
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
s-a scăpat pe el, după care a fost forțat să curețe camera. A fost pus să stea într-un picior pe hârdău, cu mâinile ridicate, timp de 24 de ore, iar când obosea, era lovit cu ciomagul de un planton peste fluierul piciorului. A stat așa până a doua zi dimineață, când s-a prăbușit inconștient pe ciment. Neculai Popa, care a stat lângă el pe prici după terminarea bătăilor, avea impresia că a stat lângă un corp părăsit de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
baie și cu Pușcașu, Livinschi, Andronache și Zbranca. Odată ce a văzut că terenul este propice, prin contactele avute cu grupul de informatori condus de Alexandru Matei, și-a organizat pozițiile în penitenciar. Pe 1 august 1950 a fost pus de planton la etajul III, cu ajutorul lui Matei, care i-a repartizat toți oamenii de încredere la munci de răspundere în închisoare, dar și în ateliere. În paralel, pentru a obține aprobarea pentru pornirea bătăilor, a purtat discuții repetate cu Sucegan, arătându
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]