KorAP: Find »[drukola/base=plasmalemă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

145 matches

Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979

fosfolipide în membrana plasmatică, comparativ cu cea din endomembrane, corespunde faptului că fosfolipidele, în asociație cu sterolii și acizii grași, au un rol important în fenomenele de permeație. Lipidele în ansamblu, joacă un rol important în organizarea arhitecturală și fiziologia plasmalemei. Ele formează fondul molecular (matricea) membranei celulare și asigură mediul propice pentru exprimarea funcțională a proteinelor. Proteinele : Reprezintă cea de a doua componentă chimică majoră a plasmalemei, cu multiple potențialități funcționale. Ponderea lor a fost estimată la circa 30-33% din

Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
permeație. Lipidele în ansamblu, joacă un rol important în organizarea arhitecturală și fiziologia plasmalemei. Ele formează fondul molecular (matricea) membranei celulare și asigură mediul propice pentru exprimarea funcțională a proteinelor. Proteinele : Reprezintă cea de a doua componentă chimică majoră a plasmalemei, cu multiple potențialități funcționale. Ponderea lor a fost estimată la circa 30-33% din greutatea nativă a membranei celulare. Din multitudinea de proteine plasmalemale numai câteva au fost identificate. Din complementul proteinic plasmalemal fac parte și complexele enzimatice (glucansintetaze și chitinsintetaze

Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
din greutatea nativă a membranei celulare. Din multitudinea de proteine plasmalemale numai câteva au fost identificate. Din complementul proteinic plasmalemal fac parte și complexele enzimatice (glucansintetaze și chitinsintetaze) implicate în biosinteza polimerilor glucidici parietali. Acestea au o mare mobilitate în plasmalemă, fiind distribuite mai mult sau mai puțin randomic, sau grupate în câmpuri hexagonale paracristaline. Plasmalema cuprinde, de asemenea, numeroase sisteme enzimatice cu funcții receptoare (informaționale) și transportoare. La nivelul membranei plasmatice a celulelor de drojdii are loc efluxul protonic cuplat

Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
identificate. Din complementul proteinic plasmalemal fac parte și complexele enzimatice (glucansintetaze și chitinsintetaze) implicate în biosinteza polimerilor glucidici parietali. Acestea au o mare mobilitate în plasmalemă, fiind distribuite mai mult sau mai puțin randomic, sau grupate în câmpuri hexagonale paracristaline. Plasmalema cuprinde, de asemenea, numeroase sisteme enzimatice cu funcții receptoare (informaționale) și transportoare. La nivelul membranei plasmatice a celulelor de drojdii are loc efluxul protonic cuplat cu transportul de electroni, ”pompele redox” putând exista alături de ”pompele proton-ATP-azice”. Ca și la procariote

Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
numeroase sisteme enzimatice cu funcții receptoare (informaționale) și transportoare. La nivelul membranei plasmatice a celulelor de drojdii are loc efluxul protonic cuplat cu transportul de electroni, ”pompele redox” putând exista alături de ”pompele proton-ATP-azice”. Ca și la procariote, lanțurile redox din plasmalema drojdiilor stabilesc gradienți electrochimici protonici, în membrană, iar ATP-aza funcționează ca un factor de cuplare, care utilizează gradientul pentru sinteza de ATP. Absorbția unor substanțe ( glucide, aminoacizi, vitamine, apă, ioni minerali, etc.) ca și eliminarea unor produși metabolici ( fenoli, alcooli

Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
ca un factor de cuplare, care utilizează gradientul pentru sinteza de ATP. Absorbția unor substanțe ( glucide, aminoacizi, vitamine, apă, ioni minerali, etc.) ca și eliminarea unor produși metabolici ( fenoli, alcooli, acizi organici, etc.) sunt procese strict controlate și reglate de plasmalemă prin intermediul unor molecule (sau complexe moleculare) proteice, cu funcție transportoare (permeaze) și receptoare. Plasmalema este implicată în schimburile materiale ale celulei, în reacțiile imunologice de suprafață, în reglarea procesului de creștere și diviziune celulară, în sinteza unor componente chimice (de

Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
substanțe ( glucide, aminoacizi, vitamine, apă, ioni minerali, etc.) ca și eliminarea unor produși metabolici ( fenoli, alcooli, acizi organici, etc.) sunt procese strict controlate și reglate de plasmalemă prin intermediul unor molecule (sau complexe moleculare) proteice, cu funcție transportoare (permeaze) și receptoare. Plasmalema este implicată în schimburile materiale ale celulei, în reacțiile imunologice de suprafață, în reglarea procesului de creștere și diviziune celulară, în sinteza unor componente chimice (de exemplu glucan, chitină, etc.) ale peretelui celular. Plasmalema interferează cu principalele căi metabolice celulare

Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
cu funcție transportoare (permeaze) și receptoare. Plasmalema este implicată în schimburile materiale ale celulei, în reacțiile imunologice de suprafață, în reglarea procesului de creștere și diviziune celulară, în sinteza unor componente chimice (de exemplu glucan, chitină, etc.) ale peretelui celular. Plasmalema interferează cu principalele căi metabolice celulare. 1.1.2.2. Ultrastructura plasmalemei În imaginile electronomicroscopice ale ultrasecțiunilor, plasmalema apare ca o linie electron-densă, de circa 8-9 nm, ce delimitează protoplastul la exterior. Membrana plasmatică a celulelor mature de drojdii prezintă

Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
ale celulei, în reacțiile imunologice de suprafață, în reglarea procesului de creștere și diviziune celulară, în sinteza unor componente chimice (de exemplu glucan, chitină, etc.) ale peretelui celular. Plasmalema interferează cu principalele căi metabolice celulare. 1.1.2.2. Ultrastructura plasmalemei În imaginile electronomicroscopice ale ultrasecțiunilor, plasmalema apare ca o linie electron-densă, de circa 8-9 nm, ce delimitează protoplastul la exterior. Membrana plasmatică a celulelor mature de drojdii prezintă invaginări șanțiforme și câmpuri paracristaline de particule intramembranare, așa cum rezultă cu claritate

Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
suprafață, în reglarea procesului de creștere și diviziune celulară, în sinteza unor componente chimice (de exemplu glucan, chitină, etc.) ale peretelui celular. Plasmalema interferează cu principalele căi metabolice celulare. 1.1.2.2. Ultrastructura plasmalemei În imaginile electronomicroscopice ale ultrasecțiunilor, plasmalema apare ca o linie electron-densă, de circa 8-9 nm, ce delimitează protoplastul la exterior. Membrana plasmatică a celulelor mature de drojdii prezintă invaginări șanțiforme și câmpuri paracristaline de particule intramembranare, așa cum rezultă cu claritate îndeosebi în imaginile criofracturilor (repricilor). Analizele

Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
electron-densă, de circa 8-9 nm, ce delimitează protoplastul la exterior. Membrana plasmatică a celulelor mature de drojdii prezintă invaginări șanțiforme și câmpuri paracristaline de particule intramembranare, așa cum rezultă cu claritate îndeosebi în imaginile criofracturilor (repricilor). Analizele morfometrice și cinetice ale plasmalemei au relevat că densitatea, ca și profunzimea șanțurilor plasmalemei variază în funcție de specie , stadiul ciclului celular și de influența unor factori externi. Invaginările plasmalemale sunt mult mai pronunțate la speciile genurilor Candida și Saccharomyces ; celulele mature din faza staționară de Saccharomyces

Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
exterior. Membrana plasmatică a celulelor mature de drojdii prezintă invaginări șanțiforme și câmpuri paracristaline de particule intramembranare, așa cum rezultă cu claritate îndeosebi în imaginile criofracturilor (repricilor). Analizele morfometrice și cinetice ale plasmalemei au relevat că densitatea, ca și profunzimea șanțurilor plasmalemei variază în funcție de specie , stadiul ciclului celular și de influența unor factori externi. Invaginările plasmalemale sunt mult mai pronunțate la speciile genurilor Candida și Saccharomyces ; celulele mature din faza staționară de Saccharomyces cerevisiae prezintă 10-15 invaginări pe μm2; numărul acestora scade

Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
celular și de influența unor factori externi. Invaginările plasmalemale sunt mult mai pronunțate la speciile genurilor Candida și Saccharomyces ; celulele mature din faza staționară de Saccharomyces cerevisiae prezintă 10-15 invaginări pe μm2; numărul acestora scade considerabil la celulele tinere, pentru ca plasmalema celulelor mugurale să fie în totalitate netedă. Se pare că ′′tipul′′ de membrană plasmatică se schimbă progresiv în timpul ciclului celular, în următoarea ordine: plasmalemă netedă, fără nici o invaginare (caracteristică mugurilor tineri și tubilor germinativi); plasmalemă cu puține invaginări alungite, dar

Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
de Saccharomyces cerevisiae prezintă 10-15 invaginări pe μm2; numărul acestora scade considerabil la celulele tinere, pentru ca plasmalema celulelor mugurale să fie în totalitate netedă. Se pare că ′′tipul′′ de membrană plasmatică se schimbă progresiv în timpul ciclului celular, în următoarea ordine: plasmalemă netedă, fără nici o invaginare (caracteristică mugurilor tineri și tubilor germinativi); plasmalemă cu puține invaginări alungite, dar superficiale (caracteristică celulelor mugurale mediu dezvoltate); plasmalemă cu numeroase invaginări șanțiforme, puternic elongate și adânci, distribuite aleatoriu (definitorie pentru celulele din faza staționară sau

Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
considerabil la celulele tinere, pentru ca plasmalema celulelor mugurale să fie în totalitate netedă. Se pare că ′′tipul′′ de membrană plasmatică se schimbă progresiv în timpul ciclului celular, în următoarea ordine: plasmalemă netedă, fără nici o invaginare (caracteristică mugurilor tineri și tubilor germinativi); plasmalemă cu puține invaginări alungite, dar superficiale (caracteristică celulelor mugurale mediu dezvoltate); plasmalemă cu numeroase invaginări șanțiforme, puternic elongate și adânci, distribuite aleatoriu (definitorie pentru celulele din faza staționară sau în curs de senescență). Odată apărute, invaginările se conservă, iar celulele

Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
netedă. Se pare că ′′tipul′′ de membrană plasmatică se schimbă progresiv în timpul ciclului celular, în următoarea ordine: plasmalemă netedă, fără nici o invaginare (caracteristică mugurilor tineri și tubilor germinativi); plasmalemă cu puține invaginări alungite, dar superficiale (caracteristică celulelor mugurale mediu dezvoltate); plasmalemă cu numeroase invaginări șanțiforme, puternic elongate și adânci, distribuite aleatoriu (definitorie pentru celulele din faza staționară sau în curs de senescență). Odată apărute, invaginările se conservă, iar celulele formează continuu invaginări, până la maturitate. Temperatura s-a dovedit a afecta densitatea

Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
corelată cu o densitate maximă a șanțurilor la celulele de Saccharomyces cerevisiae din culturile fazei staționare. De regulă, șanțurile sunt rectilinii și izolate . În funcție de condițiile de cultură, se constată o mare variabilitate a configurației șanțurilor. Datorită prezenței șanțurilor la nivelul plasmalemei are loc o amplificare considerabilă (cu până la 50%) a suprafeței membranei celulare și implicit a potențialului său funcțional. Modelul de șanțare poate constitui un indiciu al stării fiziologice a plasmalemei. Alte formațiuni plasmalemale, carateristice celulelor de drojdii, sunt câmpurile paracristaline

Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
mare variabilitate a configurației șanțurilor. Datorită prezenței șanțurilor la nivelul plasmalemei are loc o amplificare considerabilă (cu până la 50%) a suprafeței membranei celulare și implicit a potențialului său funcțional. Modelul de șanțare poate constitui un indiciu al stării fiziologice a plasmalemei. Alte formațiuni plasmalemale, carateristice celulelor de drojdii, sunt câmpurile paracristaline de particule intramembranare, constant reliefate de imaginile electrono- microscopice ale replicilor pe fața plasmatică a plasmalemei. Câmpurile paracristaline, adesea de formă hexagonală, sunt localizate în ariile netede dintre invaginări și

Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
potențialului său funcțional. Modelul de șanțare poate constitui un indiciu al stării fiziologice a plasmalemei. Alte formațiuni plasmalemale, carateristice celulelor de drojdii, sunt câmpurile paracristaline de particule intramembranare, constant reliefate de imaginile electrono- microscopice ale replicilor pe fața plasmatică a plasmalemei. Câmpurile paracristaline, adesea de formă hexagonală, sunt localizate în ariile netede dintre invaginări și sunt constituite dintr-un număr variabil (20-50) de particule de circa 15 nm în diametru, cu o perioadă de distanțare de 18 nm. Frecvența "câmpurilor" paracristaline

Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
de 18 nm. Frecvența "câmpurilor" paracristaline variază în funcție de fenofază și de calitatea unor factori ale mediului ambiant, ca și de anumite condiții de cultură. Inaniția în azot determină o creștere a incidenței agregatelor de particule. Metamorfozele profunde și rapide ale plasmalemei (de exemplu: agregarea și dezagregarea particulelor intramembranare) sunt posibile datorită marii mobilități (fluidități) a lipidelor membranare, care permit o mișcare amplă și rapidă a complexelor funcționale. Un rol în acest sens îl au și elementele citoscheletului atașate de membrană. 1

Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
micron, care se apreciază că nu reprezintă un produs de amplificare genică nucleară. Rostul biologic al acestei plasmide este însă obscur. 1.2.2. Ultrastructura Matricea celulelor de drojdii apare uniform, fin granulară. În zona corticală, în imediata vecinătate a plasmalemei, se evidențiază arii hexagonale cu densitate electronică redusă. Se admite că matricea citoplasmatică a drojdiilor cuprinde o componentă structurală și o fază solubilă. Componenta structurală este reprezentată de o rețea tridimensională de filamente proteice de 4-6 nm, denumită rețea microtrabeculară

Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
și condrioplasmă și având în principal o funcție mecanocontractilă. 1.4.1. Microfilamentele Microfilamentele pot fi izolate, dar de regulă sunt grupate (fasciculate). Fasciculele de microfilamente au fost observate mai adesea în zona corticală a citoplasmei, în imediata vecinătate a plasmalemei și în asociație cu unele organite celulare ( nucleu, mitocondrii), sugerând implicarea lor în stabilirea topografiei și în mișcarea prin citosol, a acestora. Funcția lor motilă este legată de fenomenele de polimerizare-depolimerizare, care afectează permanent microfilamentele de actină. În condiții fiziologice

Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
și conexiunile sale fizice cu alte componente (organite), pledează pentru funcția sa genetică. Se constată că și la drojdii, R.E. contribuie decisiv la biogeneza microcorpilor, lizozomilor, sferozomilor, vacuolelor și corpilor Golgi. R.E. participă și la expansiunea învelișului nuclear și a plasmalemei în diferite etape ale ciclului celular. 1.7. Aparatul Golgi Aparatul Golgi este una din componentele tranzitorii ale sistemului de endomembrane, omniprezent în celulele drojdiilor, caracterizat printr-un pronunțat poliformism structural. Numărul corpilor Golgi (C.G.) per celulă, ca și topografia

Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
distal, secretor (față trans). Privit prin prisma conceptului endomembranic, A.G. trebuie considerat o parte integrată, structural și funcțional, sistemului membranar. Biogeneza sa este intim legată de activitatea R.E. La rândul său, A.G. generează lizozomii și vacuomul și contribuie la expansiunea plasmalemei. A.G. intervine și în reciclarea unor complexe funcționale ale membranei celulare. 1.8. Lizozomii Din complementul organelar al tuturor drojdiilor nu lipsesc lizozomii. Aceștia sunt structuri veziculare, înconjurate de o membrană simplă, foarte stabilă; bogate în hidrolaze (peste 40 de

Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
a observat că, la unele specii ale genului Schizosaccharomyces, nucleul poate avea poziții diferite în interiorul celulei zigotice, ceea ce demonstrează că el se mișcă postcariogamic. În faza finală, nucleul zigotic este localizat la unul din capetele celulei, în imediata vecinătate a plasmalemei, cu care se pare că interacționează fizic. Unele drojdii fisionabile ( de ex. Schizosaccharomyces pombe) rămân în stare haploidă până când sunt transferate pe un mediu de sporulare. Zigotul rezultat în urma conjugării urmează întotdeauna un ciclu meiotic, care va conduce la formarea

Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]