115 matches
-
Cicuta virosa), drăgaica (Galiun palustre), năsturelul-de-baltă (Roripa amphibia), năsturelul obișnuit (Roripa austriaca), ochii păsăruici (Myosotis palustris), răchitanul (Lythrum salicaria) troscotul (Polygonum pernicaria), boglarii (Ranunculus sceleratus), gălbășoara (Lysimachia vulgaris), sulfina (Melilotus officinalis) și zăloaga (Salix cinerea). Uneori se desprind porțiuni din plaur sub forma unor insule plutitoare mișcate de vânt. Pe plaur, stuful este în asociație cu numeroase alte plant care se înfășoară pe tulpina sa: cupa vacii (Calystegia sepium) și lăsniciorul (Solanum dulcamara). Grindurile inundabile sunt favorabile zăvoaielor, formate din sălcii
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
Roripa austriaca), ochii păsăruici (Myosotis palustris), răchitanul (Lythrum salicaria) troscotul (Polygonum pernicaria), boglarii (Ranunculus sceleratus), gălbășoara (Lysimachia vulgaris), sulfina (Melilotus officinalis) și zăloaga (Salix cinerea). Uneori se desprind porțiuni din plaur sub forma unor insule plutitoare mișcate de vânt. Pe plaur, stuful este în asociație cu numeroase alte plant care se înfășoară pe tulpina sa: cupa vacii (Calystegia sepium) și lăsniciorul (Solanum dulcamara). Grindurile inundabile sunt favorabile zăvoaielor, formate din sălcii, răchite și plopi. Japșele sunt bălți puțin adânci, mai mici
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
liniști” ale timpului. Metaforizând Într-un mod unic racla, care plutește pe apă, poetul scrie genial, ca un cititor pătruns de lecturile fidele din religiile lui Mircea Eliade: „Sfintele gratii de aur /.../ Voi curge de-a pururi Întins pe un plaur”. (Soarele, noaptea) . Un impersonal Îndemn de (auto) Încurajare descoperim În poemul În voie... Ca și când n-ar fi propriul eu, rostește apăsat, dar strângând din dinți, cu ochi oțeliți: „Pământului În voie să i intri / când vei pleca...// Și teamă nu
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
Bazinul limanului are o formă alungită. Malurile estice și vestice ale limanului sunt mai înalte și abrupte, presărate cu ravine (râpi adânci), cele sudice sunt joase și nisipoase, iar cele nordice sunt mlăștinoase și acoperite cu întideri de stuf formând plauri. Fundul adânc al lacului se află acoperit cu un strat de mâl negru conținând hidrogen sulfurat, iar fundul mai puțin adânc și malurile sunt nisipoase. Limanul Ialpug este legat de limanul Covurlui sau Cugurlui (nume tătăresc întâlnit și în județul
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
vechi. Pe acest platou se află un lac cu o suprafață de cca. 1800 mp. și o adâncime necunoscuta, în care trăiesc țestoasele de apă dulce. Lacul este înconjurat de trestie și papură iar pe suprafața sa plutesc insulițe de plaur. Bogat în țestoase, șerpi, păsări de baltă etc. lacul impresionează prin frumusețe și sălbăticie. Este singura stațiune pentru țestoasă din țară, care nu a suferit modificări și merită să fie ocrotită ca rezervație zoologică. Lacul s-a format în urma alunecării
Lacul Zagra () [Corola-website/Science/313934_a_315263]
-
național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și se întinde pe o suprafață de 10 ha. Aceasta reprezintă o zonă cu luciu de apă de cca. 2,80 ha (ormat în urma unui val de alunecare) acoperit în mare parte cu plaur (o pătură plutitoare de stuf ("Phragmites australis") formată din rădăcini și rizomi legate între ele de aluviuni și humus). La nivelul ierburilor (în arealul ce împrejmuiește lacul) sunt întâlnite câteva rarități floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/CE
Lacul Rat () [Corola-website/Science/325407_a_326736]
-
albastră trăiește în regiunile joase cu întinderi mari, inaccesibile, de mlaștină cu stufăriș. În România în anul 1968 a fost descoperit prima oară locul ei de cuibărit din delta Dunării. Pasărea își face cuibul ascuns în vegetația umedă, la marginea plaurului cu iarbă. Prin luna mai femela depune 5-6 ouă alb-verzui, cu puncte ruginii, pe care le clocește singură 13-14 zile. Toamna migrează în Africa de Nord și Asia de Sud-Vest.
Gușă albastră () [Corola-website/Science/316921_a_318250]
-
trianduanini), (Alnus glutinosa) și plopi (Populus albă, Populus nigra, Populus canescens). Vegetația hidrofila cuprinde: rogozul (Carex acutiformix), papura (Tipha augustifolia, Tipha latifolia), trestia (Pragmites communis), nufăr (Nuphar luteum Nuphar albă), broscarița (Potamogeton natans), brădiș și sârmulița. Aceasta vegetație hidrofila formează plauri plutitori cu grosimea de 80-100 cm. Plaurul se întâlnește pe râul Șabăr, Cioragârla și Argeș. Vegetația ierboasa adăpostește iepurele (Lepus europaeus) , dihorul (Putorius putorius) , nevăstuica (Mustela nivalis) și prepelițe (Coturnix coturnix) . Vegetația de lunca oferă adăpost multor păsări: rata mare
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
Populus nigra, Populus canescens). Vegetația hidrofila cuprinde: rogozul (Carex acutiformix), papura (Tipha augustifolia, Tipha latifolia), trestia (Pragmites communis), nufăr (Nuphar luteum Nuphar albă), broscarița (Potamogeton natans), brădiș și sârmulița. Aceasta vegetație hidrofila formează plauri plutitori cu grosimea de 80-100 cm. Plaurul se întâlnește pe râul Șabăr, Cioragârla și Argeș. Vegetația ierboasa adăpostește iepurele (Lepus europaeus) , dihorul (Putorius putorius) , nevăstuica (Mustela nivalis) și prepelițe (Coturnix coturnix) . Vegetația de lunca oferă adăpost multor păsări: rata mare (Anas platyrhyncas), rata cârâitoare (Anas querquedula), gașca
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 26 hectare. Aria naturală reprezintă o zonă umedă, cu luciu de apă (lac populat cu știucă, o specie de pește teleostean) și vegetație lacustră ce include și insule plutitoare (plauri) acoperite cu stuf. Rezervația găzduiește și asigură condiții de hrană și viețuire pentru mai multe specii de păsări acvatice clocitoare protejate la nivel european (prin directivele "147/ CE din 30 noiembrie 2009" și "79/409/CEE din 2 aprilie 1979
Lacul Știucilor () [Corola-website/Science/325236_a_326565]
-
ierni geroase cu vânturi puternice; temperatura medie anuală 11 °C cantitatea medie de precipitații 440mm/mp anual. Comuna Pardina este situată pe o lungime de pe malul drept al Dunării, pe Brațul Chilia, între localitățile Chilia Veche și Lascăr Catargiu (actualmente Plaur) care administrativ aparține de comuna Ceatalchioi. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pardina se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,3%). Principalele minorități sunt cele
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
ale căror nume nu se mai cunosc. Între 1954-1961, a funcționat ca suplinitor pensionarul Ieromonah Ilarion Avimov de la Mănăstirea Cocoș Tulcea. Din 1961 Parohia Pardina a fost afiliată la Parohia Ceatalchioi Tulcea care avea ca filială și satul Lascăr Catargiu (Plaur), fiind deservită de titularul de la Ceatalchioi, preotul Costui Patrichi, care a decedat în 1965, la vârsta de 58 ani. De la acea dată, Parohia Pardina a fost deservită de diferiți preoti din orașul Tulcea ocazional, iar gestiunea parohiei a fost încredințată
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
închisă în versuri ușoare, pitorești, montate ingenios și cu mult umor. Sentimentul ratării și al inutilității existenței este pronunțat agreabil, fără prețiozități inutile: „De vreau pot să ajung și-n Peru unde, / mi-a spus un bun prieten, e un plaur / cam cât Olanda-n care se ascunde/ un hipodrom cu armăsari de aur!/ La mine însumi nu pot eu pătrunde,/ mi-aține calea un bizon centaur.” SCRIERI: Academicianul, București, 1963; Apostolii (în colaborare cu Fănuș Neagu), București, 1966; Murgul lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288592_a_289921]
-
care există peisaje naturale de mare valoare, Păpuriș= desiș de papură; Pesticide= substanțe folosite în combaterea buruienilor, rozătoarelor și insectelor; Plantație= ansamblu de plante perene sau anuale din aceeași specie sau din specii diferite, cultivate într-un loc special amenajat; Plaur= insulă de vegetație; Poluant= produs solid, lichid sau gazos provenit din activitățile umane și dispersat în aer, apă sau sol, cu acțiune dăunătoare; Profilaxie= măsuri ce se iau pentru prevenirea și apariția bolilor; Protecția mediului= totalitatea acțiunilor întreprinse de om
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
pe uscat printr-o pădurice până la canalul următor, folosind pentru alunecarea bărcii traverse de lemn puse sub chila bărcii, traverse rezultate din vâslele pe care le-am rupt special pentru această procedură. Erau și canale care treceau prin zone de plaur plutitor și care se putea ca la întoarcere să nu le mai găsim, fiind închise de mișcarea maselor de rizomi de stuf care pluteau. Trecând încet printre lănciile verzi de stuf sau de papură, adesea ajungeam lângă o pasăre mare
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
întindere plată la țărmul mării sau a unui lac, acoperită cu nisip sau cu pietriș. PLANCTON totalitatea organismelor animale (zooplancton) și vegetale (fitoplancton) care plutesc liber în apele marine. PLATFORMĂ LITORALĂ zona de lângă țărm a platformei continentale, supusă acțiunii valurilor. PLAUR strat predominant organic la suprafața bălților sau lacurilor, format din resturi de rădăcini, tulpini și frunze împletite într-o rețea deasă de rădăcini de stuf și alte plante acvatice. PODIȘ formă majoră de relief, cu înălțimi ce depășesc 200 - 300
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
Studii eminesciene, ST, 1981, 1; Mihai Dragan, Eminescu și Leopardi, CL, 1981, 2; Nicolae Mecu, O nouă carte despre Eminescu, VR, 1981, 4, 5; Dan C. Mihăilescu, Palingeneza valorilor, Ț, 1983, 4; Dicț. scriit. rom., I, 542-544; Doina Curticăpeanu, Mirajul plaurilor plutitori (losif Cheie-Pantea), F, 1999, 2; Dan Mănucă, Oglinzi paralele, CL, 2000, 6; Constantin Cubleșan, Eminescu în orizontul criticii, Pitești-Brașov-Cluj-Napoca, 2000, 134-138; Theodor Codreanu, Controverse eminesciene, București, 2000, 227-231; Constantin Cubleșan, Eminescu în oglinzile criticii, Cluj-Napoca, 2001, 70-74; Petraș, Panoramă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286186_a_287515]
-
este începutul bilingvismului 79, calul troian care poate introduce războinicii în cetate, puiul de cuc lăsat în cuibul din care va da deoparte progeniturile ieșite din ouăle titularilor, viermele care va distruge, insidios, mărul crescut pe crengile plopului, insula plutitoare (plaurul) împiedicând navigația lotcilor avizorale și obturându-le vederea spre cerul patriei viețuitoarelor subacvatice (aflate cu misiune în adâncuri sau urmărind mișcarea la suprafață a OPN-urilor). Cârtița care surpă făcându-și propriile-i galerii istmul ce leagă în România lui
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
de habitate dezvoltate în RBDD este cel mai variat din România și găzduiește o mare varietate de comunități de plante și animale al căror număr a fost apreciat la 5.429 de tipuri. Zonele umede includ vegetația acvatică limitrofă (stufărișurile, plaurii, formațiunile de salcii de pe maluri, pășunile de pe malurile inundate frecvent în asociație cu pâlcuri de sălcii sau sălcii izolate). Pădurile, tufișurile și vegetația ierboasă cuprind pădurile fluviatile temperate (pădurile mixte de stejar), tufișurile și vegetația ierboasă (pajiștile de stepă, luncile
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
fără să supăr, sper, pe cea mai succintă: Târziu, obosit, luptătorul Tomnatic foșnet - când ridici o pleoapă, Din cer se năruie în ochi argintul. Pământul e un fruct în care-și sapă Bătrâne animale labirintul. Copiii, respirând în somn pe plaur, Stârnesc dezastre dulci în carnea florii. Sub coaja universului de aur, Auzi târziu cum mișună dihorii. Câmpia lumii își înalță grâul, în verdele miracol de lumină. La noapte-n scorburi va domni desfrâul Negrelor vânturi care ne înclină. Placheta, foarte
Un ministru poet by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10516_a_11841]
-
voal de ulm orele alunecă pe fundul deltei împleticindu-se cum cârceii de viță de-a lungul pașilor noștri ce coboară spre miezul nifesima atingem cu piepturile spongioase liniile de metrou apoi mușcăm fiecare din inima celuilalt bucăți groase de plaur parcurgând restul drumului călare pe coama unui pelican cuvintele ne îndepărtează de zgomotul de cireadă cu care începe să se țeasă în jurul nostru acea neliniște ce precede formarea unui legământ atent la o pronunție foarte îngrijită a sunetelor reci, mirele
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
în palma Dumnezeului celui viu și ilustru încăpînd toată în confuzia cosmogonică de după înălțare, și sînt pusă ca priveliște în mijlocul ocărilor în plumb de cuvînt hipnagog și stau de vorbă cu vocea ta, Rabbi, gîndind la fel cum orbecăiesc prin plaur alveolele liniștii, și mănînc miez de nucă în timp ce îl așteptăm cu toții pe fratele Timotei să schimbe tectonica visului în text de cenușă, iar eu atîta te rog, Rabbi, să-mi arăți cum trebuie să ne ținem de lucrurile pe care
RABBI by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/12809_a_14134]
-
Sf. Gheorghe, fiind format din numeroase grinduri, gârle, lacuri, mlaștini, heleștee sau ghioluri. Vegetația este abundentă, alcătuită din stufărișuri și rogozuri sau plante acvatice, în special nuferi, care adaugă un plus de frumusețe peisajului. O formațiune specifică Deltei o reprezintă plaurii, care prezintă un interes deosebit prin importanța pe care o au în ecosistemul stufărișurilor. O altă particularitate a Deltei sunt dunele de nisip, aflate lângă satul Caraorman, care sunt așezate transversal pe direcția de curgere a Dunării și, împreună cu cele
Agenda2004-33-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282773_a_284102]
-
s-au îmbulzit să-și umple buzunarele, sub privirea nedumerită a „indienilor”. În America, culturile de porumb se arătau peste tot: pe terenuri aride și pe cele irigate (Peru); pe malul lacurilor mexicane, dar și pe insule artificiale construite din plaur și pământ. Pentru că amerindienii (mayași, incași, azteci) nu cunoșteau plugul și căruța, și nici animalele de povară, semănatul porumbului se făcea cu un par ascuțit la un capăt. Cu ajutorul acestui instrument se făceau găuri în sol, în care se aruncau
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
senzualitate), apare acest caracteristic șirag de interogații: "De ce tocmai această curte/ pe care niciodată n-am văzut-o?/ de ce acest copil ascuns după o tufa/ roz cum nu există-n realitate?/ de ce tocmai o barcă cu vopseaua luată?/ de ce un plaur din paie și din crengi?/ de ce tocmai un numar mereu același: 222?/ de ce tocmai un cîntec nesuferit?" (Zi). Una din figurile simptomatice ale visului e trecerea spre altceva, devenirea prin alteritate. Nu doar necunoscută sieși, scăpînd inițiativei personale, dar și
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]