216 matches
-
este imun la problemele egalitarianismului șansei în distribuția serviciilor medicale, cel puțin atâta vreme cât nu își schimbă poziția avută până acum și nu încearcă să condiționeaze îndreptățirea indivizilor la servicii medicale de lipsa lor de responsabilitate pentru bolile de care suferă. Plauzibilitatea suficientismului ca ideal al dreptății în distribuția serviciilor medicale depinde, însă, de răspunsul pe care îl oferă la întrebarea " În ce constă un minim suficient sau adecvat de îngrijiri medicale?" Consider, mai precis că, pentru a avea șanse reale de
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
de veghe, cât și în stare de hipnoză. Predispoziții care stau la baza receptivității la sugestii: * Închipuirea - capacitatea omului de a-și crea imagini și păreri despre situații sau persoane și de a da acestor imagini și păreri autenticitate și plauzibilitate, indiferent dacă ele reflectă sau nu adecvat realitatea. Dispoziția închipuirii poate fi antrenată de cele mai variate dorințe, credințe, păreri, stări de expectanță și poate fi susținută de cele mai variate mobiluri de apărare: refugierea în iluzoriu, ascunderea în spatele cuvintelor
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
științifice par să indice că un asemenea proiect nu poate în genere să reușească, rezultă că teza potrivit căreia filosofia transcendentală și cercetarea principiilor metafizice ale științei naturii constituie în opera lui Kant două întreprinderi clar despărțite pierde mult în plauzibilitate și putere de convingere. Înainte de a trage însă o asemenea concluzie va trebui să examinăm argumentele lui Buchdahl, care a formulat în mai multe lucrări publicate în ultimele decenii ceea ce am putea califica drept versiunea cea mai elaborată și influentă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
sunt răi, chiar dacă riscăm în acest fel să-i neîndreptățim pe unii dintre ei. Cu toate acestea, unele din considerațiile de mai sus cu privire la originile tendințelor rigoriste ale lui Kant, dincolo de educația religioasă primită în tinerețe, nu sunt lipsite de plauzibilitate. Am în vedere îndeosebi împrejurarea că în centrul reflecției morale a lui Kant nu au stat acele situații profund dilematice în care omul cu intenții pure nu se află în situația de a alege între bine și rău, ci va
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
electorală. Însă, pentru ca ideologia să poată fi utilizată drept scurtătură informațională în evaluarea utilității pe care votantul ar obține-o de pe urma câștigării alegerilor de fiecare dintre partidele aflate în competiție, aceasta trebuie să fie relativ stabilă în timp. Downs justifică plauzibilitatea acestui argument prin apelul la conceptele de responsabilitate, credibilitate și integritate a partidelor. Responsabilitatea este însușirea unui partid de a fi consecvent în acțiuni în două perioade electorale consecutive. Partidul este responsabil dacă politicile promovate în alegeri și ulterior, în
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
a capitalismului, atât aderenții, cât și oponenții sistemului capitalist credeau că motivele economice care păreau să determine acțiunile oamenilor de afaceri dirijau acțiunile tuturor oamenilor. A doua explicație pentru acceptarea de-a gata a interpretării economice a capitalismului constă în plauzibilitatea sa. Ceea ce profesorul Schumpeter spunea despre teoria marxistă a imperialismului este adevărat, în general: „O serie de fapte esențiale ale epocii noastre par să fie perfect explicate. Întreaga nebuloasă a politicii pare lămurită printr-o singură analiză dintr-o bucată
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ale multora - care trebuie atribuită unei varietăți de motive precum lipsa de resurse, politicile economice iraționale, corupția și incompetența - este aruncată de obicei pe umerii națiunilor dezvoltate, bogate și industriale. O trăsătură negativă și îngrijorătoare acordă conflictului nord-sud o aparentă plauzibilitate: diferențele extreme între standardele de viață. Din această presupusă cauzalitate a responsabilității, rezultă datoria morală de a aduce amendamente relelor comise înainte și de a contribui la o distribuție mai echitabilă a bogăției mondiale. Cel mai faimos caz este cel
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
o ipoteză în cercetările empirice. Pentru ca să aibă calitatea de ipoteză, respectivul enunț trebuie să fie testabil. Prin testare, prin confruntarea cu realitatea ipotezele pot fi confirmate. Ipoteza constituie o explicație plauzibilă ce urmează a fi verificată prin faptele de observație. Plauzibilitatea ipotezelor rezultă din acordul cu cunoștințele verificate anterior. Deci, pentru a fi plauzibile, în cadrul științei normale ipotezele trebuie să aibă coerență externă. În același timp, ipotezele trebuie să fie și coerente intern, adică să nu conțină elemente contradictorii. În științele
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
pentru a le considera drept viitoare linii directoare în lectura și efectuarea cercetării narative în general. Prezentând pe scurt încercările anterioare de evaluare a studiilor de caz, Runyan (1984) distinge între criterii interne, cum ar fi stilul, vivacitatea, coerența și plauzibilitatea aparentă, și criterii externe, care vizează gradul de corespondență cu sursele externe de informații privind subiectul în cauză: „Pentru a fi complet, procesul de evaluare nu poate fi dus până la capăt doar princitirea cazului, această lectură trebuind să implice și
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
modestie, următoarea idee: „În cercetarea calitativă, un criteriu de validitate fundamental este acela ca interpretările și concluziile să fie strict ancorate în text”. Hammersley (1992) a propus două criterii extrem de generale: validitatea, care se referă la gradul de adevăr,de plauzibilitate și de credibilitate a unei relatări (p. 69), și relevanța, ce se referă la importanța pe care ar putea-o avearelatarea respectivă pentru câmpul de cercetare, pentru descoperirile anterioare, pentru metode, teorie sau politica socială actuală (p. 73). Situându-se
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
empirism"584, Lewis reevaluează discursul lui Reagan, din punctul de vedere al coerenței poveștilor președintelui american cu "lumea istorică a publicului său"585. Din această perspectivă, adevărul ca atare al poveștii - un adevăr rațional, verificabil - devine mai puțin important decât plauzibilitatea sa, trecută sau viitoare. Istoria însăși devine "un artefact literar", în timp ce "literatura [...] constituie o reprezentare mimetică a realității", cele două intersectându-se în "istoricitatea formei narative"586 și conferind legitimitate narativă discursului politic al președintelui american. Astfel, observă criticul, istoricitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
de contact cu oamenii. Biserica Evului Mediu a botezat, creștinat, confirmat copiii, a căsătorit tinerii adulți și a îngropat pe cei morți. Calendarul serviciilor trasate pe ordinea temporală a anotimpurilor. A sărbătorit și legitimat viața locală. În schimb a adus plauzibilitate considerabilă, fiind frecvent reafirmată prin participarea comunității locale la activitățile ei. Când per total, toți îmbrățișând comunitatea, oamenii muncind și jucându-se împreună, s-au retras în oraș sau suburbie a mai rămas puțin în comun de sărbătorit. "Sistemul social
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
imprimarea unei ordini morale împărtășite si mai mult pe folosirea mijloacelor tehnice eficiente și solicitarea de monitorizare a comportamentului potrivit. Jurământul depus pe Biblie a fost înlocuit cu detectorul de minciuni." (Bruce, 2003, p. 252). Diferențierea și societalizarea a redus plauzibilitatea fiecărui sistem religios și moral, astfel a permis concurența concepțiilor, care, în timp, ar fi avut multe de spus experienței individuale, ar fi avut o mică legătură cu performanța rolurilor sociale sau operarea sistemelor sociale. Religia a reținut plauzibilitatea subiectivă
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
redus plauzibilitatea fiecărui sistem religios și moral, astfel a permis concurența concepțiilor, care, în timp, ar fi avut multe de spus experienței individuale, ar fi avut o mică legătură cu performanța rolurilor sociale sau operarea sistemelor sociale. Religia a reținut plauzibilitatea subiectivă pentru unii oameni, însă și-a pierdut obiectivul luat-drept-bun. Nu mai era o problemă de necesitate (cf. Wilson, 1981). Tot Wilson ne vorbește despre societățile tradiționale care aveau adesea sisteme de valori incomplet articulate, sau care chiar nu se
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
și pentru că s-a întors singur. În imaginile vizuale, dacă sînt narative, ca și în film, motivația își are rolul ei. Încercările de face ca picturile să se potrivească cu ceea ce obiectele ar trebui să sugereze indică o preocupare pentru plauzibilitatea descriptivă. Celebra pictură a lui Rafael din 1504, Logodna Fecioarei, este adesea citată ca exemplu de perspectivă geometrică o retorică realistă intensificată de diminuarea progresivă a țiglei ca efect al îndepărtării în spațiu. Această îndepărtare este o unealtă indispensabilă în
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
abstract, un simplu test de încadrare sau de comutare poate fi uneori eficient. Testul ajută la „acutizarea” impresiilor vagi sau nesigure, precum și a anumitor raționamente nesigure legate de intonația unui pasaj. Tot ceea ce trebuie să facă cititorul este să evalueze plauzibilitatea sau, dimpotrivă, efectul discordant, cînd unul dintre cele două cadre este alăturat fragmentului de text vizat. Acele cadre sînt: Eu, naratorul, îți spun ție, cititorului [inserați textul de analizat, nemodificat] și, în mod alternativ, [inserați textul de analizat, cu orice
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Începe cu un model imaginar de proiect de cercetare cauzală care pune accentul pe deciziile mai importante cu care se confruntă cercetătorul când își stabilește design-ul proiectului. Apoi este definită cauzalitatea în funcție de patru elemente - covariație, direcționalitate, non-falsitate (non-spuriouness) și plauzibilitate. Cursul discută mai apoi modurile de identificare a populației studiate și a trăsăturilor relevante pentru studiu ale acesteia, precum și modurile de codificare și sortare a observațiilor. În final, cursul prezintă modelul cauzal liniar bivariat, specificat prin direcție, pantă, constantă și
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
putea face inferențe valide trebuie stabilite anumite standarde care să separe afirmațiile care pot, de cele care nu pot fi susținute. În opinia mea, inferența cauzală reușită presupune acceptarea a patru aserțiuni coordonate referitoare la: covariație, direcționalitate, raportare non-aparentă și plauzibilitate. În primul rând, trebuie să existe un tipar de covariație între variabilele X și Y. Trebuie să observăm că cele două variabile apar împreună, sunt conjugate în mod constant. Mai mult, relația trebuie să prezinte și regularitate. Anumite stări ale
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
special rolul variabilelor de control. Cursul se concentrează apoi asupra lanțurilor cauzale mai complexe, inclusiv analiza path și modelele simultane de ecuații. În încheiere se face o ilustrare detaliată a unui proiect de cercetare prezentând dezvoltarea unor ipoteze a căror plauzibilitate crește prin aplicarea de tehnici de modelare cauzală tot mai avansate. Relațiile cauzale sunt complexe, cu siguranță mult mai complexe decât modelul bivariat simplu, Y = a + bX + e. Să ne imaginăm pentru un moment că aș avea un pahar în
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
reprezentați și față de teoria pe care doriți s-o testați. Acesta este adesea un proces repetitiv, după cum arată și exemplul lui Jackson, în care adăugați și eliminați trăsături, introduceți și eliminați restricții, până când obțineți un echilibru satisfăcător între simplitate și plauzibilitate. Aceasta este o chestiune de judecată și experiență. Numai după ce vă veți dezvolta și analiza cu succes propriul model vă veți putea ocupa de date și de convențiile testării riguroase. VI. Concluziitc "VI. Concluzii" Care sunt ingredientele unui model bun
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
multe variante - bivariate sau multivariate, cu termeni interactivi sau cu estimări simultane - spre a reprezenta înțelegerea noastră cu privire la tiparele complexe de cauze și efecte din lume. Modelele de acest tip au o capacitate foarte mare de a oferi explicații, în funcție de plauzibilitatea teoretică a premiselor practice implicate. Totuși, susțin eu, ar putea fi de preferat să ne sprijinim argumentele pe un altfel de model, unul care să fie bazat mai direct pe structura decizională umană. Așa-numitele modele de alegere socială se
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
motivărilor raționale de a nu coopera. Voi extinde apoi modelele la situațiile de n persoane, ca să demonstrez că necooperarea rațională constituie o problemă potențială inerentă și larg răspândită a societăților. În final voi discuta unele soluții posibile și voi evalua plauzibilitatea lor. Primul dintre cele trei jocuri formale este „Dilema prizonierului”. Am prezentat o versiune a acestui joc într-un curs precedent. Avem doi indivizi arestați din cauza unui delict pentru care probele sunt insuficiente. Fiecare poate alege să coopereze cu celălalt
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Nu există un test obiectiv care să asigure validitatea operaționalizărilor cuiva. Aceasta este în primul rând o chestiune de pricepere și de bun simț. Manualele obișnuite menționează patru moduri în care se poate controla validitatea. Validitatea aparentă (face validity) este plauzibilitatea generală a operaționalizării. Validitatea predictivă este succesul operaționalizării unei variabile independente în a prevedea următoarea ocurență a variabilei dependente. Validitatea convergentă este corelația dintre această operaționalizare pentru variabila independentă și operaționalizarea pentru o altă variabilă, care se crede a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
se facă controlul pentru impactul variabilelor exterioare. Totuși, cu ajutorul unei concepții corespunzătoare, există utilizări empirice pentru studiul de caz. Acesta poate examina cazurile extreme evidente, sau exemplele critice ale relației susținute de ipoteză. Poate fi folosit ca probă inițială de plauzibilitate, sau ca mijloc de a verifica dacă inferențele practice (vezi Cursul 3) proprii unui model cvasi-cauzal combinat apar, așa cum s-a prevăzut, în gândurile și planurile indivizilor reali. Se poate aborda un test ceva mai riguros prin încercarea de a
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
număr mic de observații sau un caz singular. Cursul analizează aplicarea design-urilor de tipul sistemul „cel-mai-asemănător” și sistemul „cel-mai-diferit” în comparațiile potrivite, precum și dificultățile pe care le presupun acestea. În continuare este examinată utilitatea studierii cazurilor unice pentru susținerea plauzibilității inițiale ori pentru examinarea unei observații deosebit de ilustrative, de cruciale sau de deviante. Pe parcursul întregului curs se face simțită tensiunea, de altfel specifică științelor sociale, dintre individualitatea unui anumit episod specific și perspectiva sumativă necesară generalizării. Orice testare implică, într-
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]