577 matches
-
au ajuns Steaua lor li s-a ascuns...” „Dacă voi n-ați fost stea niciodată, de ce mă mustrați ca o ploaie mâloasă și grea ce-ți bate-n ferestre? Cât a trebuit să vă trag cămilele și vorbele purtătoare de pleavă de hamul tocit și căpestre? Pe cerul inimii voastre nu știți că numai spinii cresc și pălămida care mi-au sfâșiat deopotrivă stihirile și hlamida? Aveam nevoie de-nveșmântare nouă de stea ca a Fecioarei, cum o vedeți în icoană. Rusalimului
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
lațul disperării, Au trimis ciraci în turmă Doar cu scopul desbinării... Strada fără patimi doarme Amețită-n grea prostie, Ce visează noi platforme Practice doar pe hârtie... Dar doresc acum o țeapă De un Țepeș ascuțită, Să țintească grea otreapă Pleava strânsă parazită... Că borfașii nu în glumă Nesimsiți întorc o foaie Și ascund, fiind postumă Viața în tragica văpaie! Referință Bibliografică: Soluție tardivă / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1778, Anul V, 13 noiembrie 2015. Drepturi de Autor
SOLUŢIE TARDIVĂ de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1778 din 13 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342733_a_344062]
-
în nopți ce dor, Când geana tremura de lacrimi, Iar sufletul, pustiu fior, Se-nveșmânta în fum și-n patimi. M-am adăpat dintr-un izvor Căuș de fiere și otravă; Am adunat și în ulcior, Durerea morții, spini și pleavă. Pe drum pustiu, bătut de vânt, Însingurat, cu grea-povară, Călcam tăcut,...cu pasul frânt, Sperând să aflu primăvara. Să-mi crească iarăși ghiocei! Brândușele să mă răsfețe! Să zboare albii porumbei, Să-mi șteargă lacrimi și tristețe! Să vină ploaia
TRISTEŢI ŞI ZBORURI de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384855_a_386184]
-
Tot din acea încăpere se alimenta iarna cu paie soba oarbă, pentru încălzirea camerei de dormit. Și cealaltă cameră a avut la început tot sobă oarbă ,zidită din cioburi de olană spartă, lipite între ele cu pământ galben amestecat cu pleavă de grâu și balegă de cal, care apoi erau „drișcuite ” cu același amestec din lut și pleavă și la urmă date cu var alb amestecat cu puțină sineală , însă mai târziu când au avut bani, părinții au dărâmat-o și
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
cealaltă cameră a avut la început tot sobă oarbă ,zidită din cioburi de olană spartă, lipite între ele cu pământ galben amestecat cu pleavă de grâu și balegă de cal, care apoi erau „drișcuite ” cu același amestec din lut și pleavă și la urmă date cu var alb amestecat cu puțină sineală , însă mai târziu când au avut bani, părinții au dărâmat-o și au construit una din teracotă în care ardeau ciocănei de la știuleții de porumb sau lemne. În polatră
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
în nopți ce dor, Când geana tremura de lacrimi, Iar sufletul, pustiu fior, Se-nveșmânta în fum și-n patimi. M-am adăpat dintr-un izvor Căuș de fiere și otravă; Am adunat și în ulcior, Durerea morții, spini și pleavă. Pe drum pustiu, bătut de vânt, Însingurat, cu grea-povară, Călcam tăcut,...cu pasul frânt, Sperând să aflu primăvara. Să-mi crească iarăși ghiocei! Brândușele să mă răsfețe! Să zboare albii porumbei, Să-mi șteargă lacrimi și tristețe! Să vină ploaia
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
târziu,...în nopți ce dor, Când geana tremura de lacrimi, Iar sufletul, pustiu fior,Se-nveșmânta în fum și-n patimi.M-am adăpat dintr-un izvorCăuș de fiere și otravă; Am adunat și în ulcior,Durerea morții, spini și pleavă.Pe drum pustiu, bătut de vânt,Însingurat, cu grea-povară,Călcam tăcut,...cu pasul frânt,Sperând să aflu primăvara.Să-mi crească iarăși ghiocei! Brândușele să mă răsfețe!Să zboare albii porumbei,Să-mi șteargă lacrimi și tristețe! Să vină ploaia
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
aici, Metodiu se uită cu coada ochiului spre Ximachi. Acesta stătea în aceeași poziție, de om adormit. — Căci ce e urechea - reluă cu glas înalt Metodiu - dacă nu locul unde se strâng de-a valma, fără nici o socoteală, gunoiul vorbelor, pleava șoaptelor ticăloase, sămânța zavistiei, nămolul trădărilor... — Hi! Hi! - chicoti brusc Ximachi - păi atunci o să ți le tăiem! De ce să mi le tăiați, luminăția-ta? - întrebă cu sfială Metodiu. — Ce? Cum? - făcu Ximachi ca trezit din somn. Ce spuneai? Continuă, rogu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mari, ocupație preponderent masculină, că a apărut ceramica, inclusiv ceramica pictată, operă atribuită exclusiv femeilor și tot lor li se datoreaz cultivarea plantelor pe lângă locuințele din lemn și lut, după cum dovedescă resturile de chirpică ars, având în compoziție paie și pleava cerealelor. În zona noastră de interes, pe valea Dunavățului și în împrejurimi, au fost descoperite resturi de cultură materială care se încadrează epocii neolitice și de trecere la epoca bronzului, care demonstrează vechimea locuirii pe aceste meleaguri. Complexul cultural „Cucuteni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
par, după care se mergea în sensă invers, operația repetându-se pânăă ce toate boabele erau desprinse de spic. Boabele erau strânse lângă stâlpul central și operația se repeta. Când tot grâul era treierat, urma vânturatul, prin care se îndepărta pleava, apoi se ciuruia pentru a se îndepărta resturile de pământ și tot ce însemna „corp străin”. După instalarea regimului comunist, țăranii au fost obligați să adune grâul, orzul, ovăzul la aria organizată special: se treiera cu batoza purtată de un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
De regulă, casa se construiește pe o temelie din piatră, dar sistemul mai vechi presupunea o structură de pari bătuți în pământ, între acești pari se făcea o împletitură de nuiele peste care se aplica o lipitură de lut cu pleavă. Se făcea un acoperiș conică cu deschidere în vârf pentru a ieși fumul din vatra așezată în mijlocul încăperii. Nu era un pod care să despartă spațiul de locuit de acoperiș. Și la acest tip de locuință și la casa casă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de nuiele de 4-5 cm în diametru pe pereți și pe plafon (se putea folosi și scândură) prinse în cuie făcute de meșterul fierar, până la fabricarea cuielor la scară industrială, peste care se aplica o lipitură din lut galben cu pleavă, se lasa să se usuce bine și apoi urma finisarea, fețuiala, cu un strat subțire de lut amestecat cu balegă de cal ca să nu crape. Se aplicau două varuri albe. Pentru o izolare termică mai bună podul era lipit ca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
era prea sigur dacă era rege sau împărat, cel mai probabil e că era vorba de califul din acea vreme, ieșea deghizat din când în când din palatul său ca să se ducă să se amestece cu poporul de rând, cu pleava, și să asculte ce se spunea despre el în flecărelile deschise de pe străzi și din piețe. În realitate, nu erau atât de deschise ca acestea, pentru că nici în vremea aceea, așa cum nicicând altcândva, nu lipsiseră spionii care să ia aminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
mușcă ghiara, Muget aspru și lărgit De vuia din funduri seara... Mi-a fost frică, și-am fugit! II Toată noaptea viscoli... Încă bine n-ajunsesem, Că porni, duium, să vie O viforniță târzie De Păresimi. Vântura, stârnind gâlceavă, Albă pleavă; Și cădeau și mărunței Bobi de mei... (Ningea bine, cu temei.) În bordei, Foc vârtos mânca năprasnic Retevei. Pe colibă singur paznic M-au lăsat c-un vraf de pene... Rar, le culegeam alene: Moșul Iene Răzbătea de prin poiene
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ne lua porcul din bătătură. Îmi mai amintesc și faptul că, la treierat, care se făcea la comun, tata îl ruga insistent pe tractorist să folosească niște site cu ochii mai mari. Ulterior, luam, puneam în saci și duceam acasă pleava și, cu niște ciurururi mari, pe care abia de puteam să le țin în mână, vânturam pleava și scoteam câte un săcuț sau doi de semințe cu care greu ieșeam din iarnă. În vreme ce, de Paști sau Crăciun, la multe case
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
comun, tata îl ruga insistent pe tractorist să folosească niște site cu ochii mai mari. Ulterior, luam, puneam în saci și duceam acasă pleava și, cu niște ciurururi mari, pe care abia de puteam să le țin în mână, vânturam pleava și scoteam câte un săcuț sau doi de semințe cu care greu ieșeam din iarnă. În vreme ce, de Paști sau Crăciun, la multe case , copiilor li se dădeau dulciuri și prăjituri, pe masa noastră, a foștilor bogați de altă dată, aveam
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
în viață în apă limpede zici tu omule prea clară potecă fiori șoc sisteme comuniști pe atunci un tot cazan uriaș din oțel seceră ciocan o scuză o ezitare o povară acceptată doar soarele răsărea așa în fiecare zi ignora pleava comunistă acceptată de tine omule este grozav să îi fi credincios din păcate cui voi în ce ați crezut în ce credeți plânge timpul rabdă pământul aspru și întunecat trecut stupid și de neînțeles present încremenire verticalitate lipsești prăbușire vise
ASPRU ŞI ÎNTUNECAT TRECUT de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362921_a_364250]
-
în loc de cearceaf. Pe atunci nu se foloseau covoare ca acum. Cele mai înstărite familii din comună aveau întinse pe jos covoare de iută sau țesute la război, direct peste dușumea sau peste pământul galben amestecat cu balegă de cal ori pleavă și apoi întins pe jos în loc de dușumeaua. Așa se "tencuiau" și casele peste care lipitură se dădea cu var stins și albăstrit cu sineală. Cum spuneam, tata a construit bordeiul, ne-a instalat patul și cele necesare unei șederi pe
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
în lanțuri Te-am pus Pe Tine care în fiecare clipă m-ai iubit nespus. “Doamne Cel ce vii în taină printre oameni” Scapa-ma de-ale lumii deșertăciuni. Arde cu dragostea Ta cea fără măsură Spinii păcatelor mele și pleava de ură. Ești atât de aproape, aș vrea să Te găsesc Ajuta-ma prin ochii Tăi lumea să o privesc. “Doamne Cel vii în taină printre oameni. “ La Tine alerg. Afară de Tine nu am pe nimeni. Dorina Stoica 14 decembrie
DOAMNE CEL CE VII IN TAINA... de DORINA STOICA în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363496_a_364825]
-
în ea verbozitate, epatare, o anumita impostura, o sfidare a gustului contemporanilor. Arghezi îl desființează că poet în pamfletul „Seară”.”Zgomotul operei sale- arată Arghezi- nu a trecut pragul cenaclurilor și al cafenelei, din inspirație îi rămân exterioritățile disparate, firimiturile, pleava, mătreața unei idei, pielea jupuita a unei imagini...e ca un plisc farfuridi răzbit în simbolism...el cântă numerele paisprezece, douăzeci și unu și șapte; iahturile, castelele, mătasurile, săpunul Floră, fabricile de parfum..., complăcându-se în obscurități... imaginile lui sunt fie banale
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
psalmul de acum? PETRU - N-am prins nimic cu mreaja, cu vârșa sau năvodul... - ...se coase mult mai bine la capăt de faci nodul. - De ce e dulce-amarul, dar leacu-i în otravă? - ... cât bobul e în fașă, nu ești pierdut în pleavă. - Mă iartă c-am fost noapte și Te-am crezut nălucă. - ... voiam să-ți dau oglinda ce lacrima usucă. - Mă simt iar întuneric și marea-i volburată... - ... să nu încerci minunea s-o măsuri c-altădată. - Ba mi-ași zvârli
APA MORŢILOR (1) de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/361134_a_362463]
-
cm, care se ridicau pe verticală și se lăsau să se usuce bine. Tizicul era folosit ca un combustibil ieftin pentru gătitul alimentelor pe plita amenajată în curtea din fața casei, construită din bucăți de olană și pământ galben, amestecat cu pleavă de grâu. Tata s-a tot ascuns cât a putut cu noi la vie, însă milițianul, primarul și instructorul de partid, văzând că nu pot raporta la organizațiile raionale și regionale de partid încheierea colectivizării în comună, până la urmă l-
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
pe care ni-l oferă Spania modernă, complexă și superbă. Rostit în urechea unui catalan, cuvântul „castellers” provoacă însă cu totul altă asociație, trezind emoție, mândrie și entuziasm. Un castell catalan nu are nimic în comun cu vremelnicia construcțiilor din pleava plajelor Mediteranei, căci prin orașele Cataloniei „castelele” sunt piramide din corpuri umane, înălțate de sărbători prin piețele centrale, sfidând legitățile naturii, adevărate turnuri vii, uimitoare edificii care taie respirația miilor de gură-cască, sculptate parcă în sensibila materie a cărnii vii
SENTIMENT CATALAN de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364132_a_365461]
-
de oameni, care în nimicnicia lor, se cred stăpânii acestei planete, înlăturând Creatorul și preluindu-i atribuțiile sale, făcând deci pe Dumnezeu Cel Atotputernic, pot să continuie așa la nesfârșit!?? Nu, cu siguranță că nu!!! Cum ei, nu sunt decât o pleavă de vânt, aceste slugi ale satanei, la rândul lor, vor da socoteală pentru tot, căci ei sunt doar ca un grăunte de nisip în calea măreției infinite a Unicului Dumnezeu Adevărat și Veșnic Viu. Referință Bibliografică: Românii-un popor de
ROMÂNII-UN POPOR DE BLAJINI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368540_a_369869]
-
cm, care se ridicau pe verticală și se lăsau să se usuce bine. Tizicul era folosit ca un combustibil ieftin pentru gătitul alimentelor pe plita amenajată în curtea din fața casei, construită din bucăți de olană și pământ galben, amestecat cu pleavă de grâu. Tata s-a tot ascuns cât a putut cu noi la vie, însă milițianul, primarul și instructorul de partid, văzând că nu pot raporta la organizațiile raionale și regionale de partid încheierea colectivizării în comună, până la urmă l-
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]