172 matches
-
plătitor diferit social, organizatori, public, spații sanitare, spații de comerț, spații de securitate), constituie obiectul comunicărilor speciale (morală, ordonată, sportivă, muzicală, arhitectonică etc.). Colosseumul arăta prin nivelul aranjării de jos în sus al publicului, al privitorilor, statutul senatorilor, cavalerilor, negustorilor, plebei, iar la subsol erau așezați, gladiatorii și personalul tehnic, animalele sălbatice. Ucenicii sportivi, preluați dintre non sportivi, formează prima suprafață a celor ce vor deveni sportivi, publicul, iubitor sau nu de reclame, formează triunghiul (de la omul în formare, sugerată de
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
anume trebuia să mă apăr. Și bănuiesc că nu arătam deloc simpatic în războiul meu defensiv, de arici cu țepii scoși în permanență. Puteam să duc, probabil, complexul inferiorității mele sociale la limite și mai rele, unde, cu resentimente de plebeu furios, aș fi ajuns să detest oamenii bogați, să-i urăsc pe aristocrați. Din fericire, nu s-a întîmplat așa. M-am oprit la înverșunări sentimentale. N-am iubit niciodată Lisa mai mult ca arunci și, probabil, tot atunci am
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
anul una mie și nouă sute opt... îmi pare”. „Retorismul energic, viril”, vervos și extravertit, care îi plăcuse, de la bun început, chiar și lui I.L. Caragiale, este o marcă temperamentală și o punte de legătură între apetitul novator al unui „muntenism” plebeu și fervoarea bătăioasă a futurismului. „Minusul de profunzime acuzat de Lovinescu în formula „simbolismului mai mult exterior și mecanic” apare, în perspectiva istoriei literare, ca un paradoxal cîștig pe calea coagulării unei atitudini „moderniste” față de limbaj, care își va reliefa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pe cîmpie triste părți de biografie” (Tristețe casnică, greșit transcrisă de unii comentatori, „Tristețe cosmică“, și interpretată în ocurență cu... Blaga!). Un anarhism lucid se naște din sentimentul insuportabil al captivității (care produce, pe lîngă „cuvinte în libertate”, un carnavalesc plebeu tipic predadaist): „azi-dimineață din pentru ce ai vrut să fluieri telefon/ nu eu nu vreau eu nu vreau și mă strînge MULT PREA TARE/.../ sînt b... care se dilată eu vreau să cresc într-un tub de sticlă/ asta spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cf. unei scrisori din 13 iulie 1937 a lui Sașa Pană către Tristan Tzara, v. Manuscriptum, nr. 4, 1982, p. 158) devenise un loc comun al presei naționaliste din anii ’30. Anarhistul, pornograful, străinul (de neam), evreul, bolșevicul, bolnavul, infirmul, plebeul, marginalul social apar drept sinonime ale haosului amenințător, dizolvant, dușman neobosit al ordinii clasice, organice, ierarhice, sănătoase, nobile, constructive și creatoare în spirit „național”. Spectrul conspiraționist al masoneriei iudeo-bolșevice, autoare a unui presupus plan de subminare a valorilor fundamentale ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
poată fuma; Își trimite expres cravatele la Paris pentru a fi curățate), admiră militarii („din tot felul de motive”), Își invită (cu intenții perverse) studenții acasă, pentru a vedea la televizor meciuri de basket și a mânca pizza - distracție de plebeu care ar trebui să arate că „Abe” rămâne un parvenit, deși un parvenit ar fi poate mai prudent și ar ține să‑și snobeze anturajul, invitându‑l la discuții savante, audiții de operă și sherry. În această logică intolerantă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
1514, al Cincilea Conciliu de la Laterano a stabilit diverse scări de pedepse, depinzând de numărul ofenselor, în plus față de penitentele impuse în foro conscientiae, pentru blasfematorii care dețineau funcții publice, pentru clerici și preoți, pentru nobili, si pentru non-nobili și plebei, care erau pedepsiți dacă săvârșeau mai mult de două ofense prin obligația de a petrece o zi în fața principalei biserici, purtând pălăria infamiei (mitra infamiae), probabil un fel de căciulă a prostului. Blasfematorii înrăiți puteau fi duși la inchisoare sau
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
această comuniune universală. Cel care se unește ușor cu mulțimea cunoaște desfătări felurite de care egoistul închis, ferecat ca un cufăr și leneșul inferior ca o moluscă vor fi veșnici lipsiți"108. Mulțimea corespunde și "gloatei", "canaliei", "Lumpenproletariatului", pe scurt, plebei. Sînt femei și bărbați fără identitate recunoscută, aflați la marginea tramei sociale, expediați în ghetouri sau la periferii, fără slujbă și fără scop, trăind în afara legilor și-a obiceiurilor. Sau, cel puțin, presupuși a trăi astfel. În acest caz, mulțimea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ne face să ne detașăm și să pătrundem într-o dimensiune elevată, a meditației gratuite sau a abstracțiunilor. Devine o lume a carnalului care se delectează în erotismul afișat, un fel de caricatură care deseori seamănă cu o bufonerie, este plebeie și arată cu degetul spre tot ceea ce reprezintă spiritual, abuz, falsitate, un univers care, totuși, mai păstrează ceva din viața cavalerească de altădată. Devine o nouă „comedie”, nu una divină, ca cea a lui Dante, ci o alta, total mundană
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ne face să ne detașăm și să pătrundem într-o dimensiune elevată, a meditației gratuite sau a abstracțiunilor. Devine o lume a carnalului care se delectează în erotismul afișat, un fel de caricatură care deseori seamănă cu o bufonerie, este plebeie și arată cu degetul spre tot ceea ce reprezintă spiritual, abuz, falsitate, un univers care, totuși, mai păstrează ceva din viața cavalerească de altădată. Devine o nouă „comedie”, nu una divină, ca cea a lui Dante, ci o alta, total mundană
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de fortăreață asediată sau de singur împotriva tuturor. * Diferențierea dintre funcțiile partidelor comuniste este în funcție de împrejurări. Pentru PCF, de exemplu, Goerges Lavau sublinia, acum vreo zece ani, ceea ce el numea funcția lor tribunică: Prin neîncetatele sale lupte pentru apărarea tuturor plebeilor moderni, prin capacitatea sa (prin interpunerea CGT-ului) de a intensifica conflictele sociale, de a face mai dificilă funcționarea armonioasă a instituțiilor burgheze, partidul comunist (...) îmi părea că îndeplinește de fapt o funcție, nu identică, dar comparabilă cu cea a
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
de exprimare mitocănească: "A! Lefterescu! Mitică al dumitale... Ba al dumitale, obraznico! Ba al tău, mojico!" Codurile opuse (Șt. Cazimir) și incompatibile sunt sesizabile în comportamentul multor "eroi" ai operei emblematici reprezentanți ai snobismului: Zița combină stilul tradițional cu cel plebeu și reziduuri patriarhale cu achiziții romantice, Rică Venturiano figurează romantismul degenerat, iar tandemul Tipătescu Zoe parodiază perechea predestinată ce ar dori să părăsească mediul ostil, Agamiță reclamă drepturi ereditare cu argumentul familiei sale... de la pazusopt, în timp ce Crăcănel urmează în lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
prea ostentativă "discreție". Ei nu au acea degajare elegantă cu care nobilul autentic știe să piardă o partidă, și pe care o recunoaștem imediat în eroul Ghepardului. Pașadia și Pantazi sunt, cum ar spune românul, "răi de pagubă" ca niște plebei, ca niște negustori. Atitudinea lor protestatară nu se exprimă printr-o indignare generoasă, ci printr-o înseninare egoistă, ceea ce nu-i împiedică, totuși, a ni se face simpatici prin temperament, cu totul, însă, altfel decît cum ni se apropie prințul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
lui Inocențiu al III-lea, care a aprobat acest Ordin. Frații săi au avut o locuință mică și la Riccardina, lângă Bologna, oferită de domnul Accursio Magno, autorul noului comentariu (Glossa) de drept civil în cinci volume. Mulți nobili și plebei, clerici și laici, renunțând la fastul măreției lumești, l-au urmat pe fericitul Francisc, pășind pe urmele sale. Sfântul Părinte i-a învățat să caute perfecțiunea evanghelică, să trăiască în sărăcie și să umble pe calea sfintei simplități. A scris
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
amenințător. „Nu mai este de actualitate cererea ta?“ „N-am zis asta. Dar cum ți-a venit așa, după ce m-ai batjocorit atât? Mi-ai spus că vreau să fac o mesalliance scârboasă, ca să-mi Împrospătez sângele puturos cu vigoarea plebeie a rasei tale slave“ „Totul rămâne valabil În ceea ce am spus. Dar după ce l-am citit pe Shakespeare În Întregime, mi-a venit ideea experienței, a Încrucișărilor bastarde, din care ies genii sau dezaxați. Dar dacă iese din noi un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
idiotule, trebuia să-l refuzi. (azi) Nu mai mergem la facultate. Citim Il Gattopardo (mi l-a adus cineva din Italia; e o ediție Felfrinelli, minusculă, elegantisimă). Îl invidiez pe Principe pentru arta de a sorbi acel ozio insezizabil naturilor plebeie. „Noi nu avem gustul format ca să ne bucurăm de o asemenea decadență“, Îi spun lui A. Stăm În pat rezemați de perne; când obosim să discutăm, facem amor, nu mai ieșim din casă, nici din cameră, Îi spunem Floricăi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
au fost de partea mea, dar apoi, În pofida dojenilor mele părintești, Goliadkin și-a pierdut toți gologanii: trei sute cincisprezece pesos și patruzeci de firfirici, pe care sticleții mi i-au sustras În chip arbitrar. N-am să uit niciodată duelul: plebeul Împotriva omului de lume, hrăpărețul Împotriva indiferentului, jidanul contra arianului. Un tablou prețios pentru galeria din mintea mea. Încercând să-și ia suprema revanșă, Goliadkin părăsește brusc vagonul-restaurant. Se Întoarce neîntârziat, aducând cufărul din imitație de crocodil. Scoate un etui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
zis că figura lui Îmi pare vag cunoscută, dar nu-mi dădeam seama unde Îl mai văzusem. — Budweiser? am Întrebat eu și am arătat cu un gest spre sticla din mâna lui. Nu credeam că se servește ceva atât de plebeu la o asemenea petrecere. A râs, un râs profund, din toată inima, nu un chicotit, cum mă așteptasem. — Tu chiar spui ce gândești, nu-i așa? Trebuie că arătam Îngrozită, căci a continuat: Nu, nu, asta e bine. Și este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
De ar fi trimis fără zăbavă Bisericii oprimate acel Domn a cărui lumină să nu se stingă niciodată! 73. Dacă, apoi, se ia în considerare modul în care bogățiile Clerului nefolosite în opere de caritate deveneau obiect de invidie din partea plebei, stîrneau ura nobilimii, care vedea în acele bogății atîtea bunuri patrimoniale de care erau lipsite familiile lor, și trezeau aviditatea Suveranilor, nu va fi greu să recunoaștem în acestea o sursă puternică de dezbinare în poporul lui Dumnezeu. Trebuie să
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
în noroi familia domnească batjocorește până și umbra copilului mort toate acestea într-un stil scârbos, c-un cinism care n-are a face de fel cu cinismul antic; apoi strofele sale fără pudoare se cântă prin cafenelele {EminescuOpX 234} plebei, sânt aplaudate și urlete bestiale de aprobare se ridică când s-azvîrle cu noroi in umbra unui înger! Care e răsplata acestui om? O funcție însemnată și medalia Bene merenti pentru merite literare. Nu mai vorbim de incapacitate și de ignoranță
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
națiuni politice a căror uniune dădeau alcătuirea status quo-ului politic transilvănean, prin convertirea la catolicism a românilor ortodocși. Reforma protestantă, pătrunsă până în adâncul arcului carpatic, a spulberat unitatea de credință catolică ce îi solidariza pe dominatorii politici ai Transilvaniei împotriva plebei valahe alcătuită în covârșitoarea sa majoritate din iobagi ortodocși. În secolul al XVI-lea s-au conturat, astfel, faliile confesionale care acum îi divizau pe hegemoni, maghiarii așezându-se în grosul lor în calvinism, alții în unitarianism, sașii îmbrățișând luteranismul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Acesta din urmă rămâne singurul pronume de politețe utilizat în comunitățile conservatoare din mediul rural pentru desemnarea unui destinatar unic22. În marile orașe însă, nu respectul este atitudinea asociată lui dumneata, care sugerează "politețea șefului pentru subaltern, a domnului pentru plebeu, pentru necunoscut, nechemat, nedorit, a vârstnicului pentru tânăr"23. Refacerea etimoanelor celor două pronume de politețe, Domnia Ta și Domnia Voastră, duce problema T/V mai departe. În limba actuală, Domnia Ta apare mai degrabă ironic și glumeț, în niciun caz însă politicos
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
a societății, pe muncitori și pe țărani. Dacă punerea în comun a bunurilor și obligarea celor leneși să muncească anunță o eră nouă, esențialul proiectului babuvist constă în suprimarea moștenirii, a banilor, a muncii salariate și a comerțului. în Manifestul plebeilor din 1795, Babeuf propune ca existența poporului să fie asigurată, de la naștere până la moarte, prin obligația ca fiecare să primească, în schimbul muncii sale, o locuință, haine, îngrijiri și hrană, totul redus la „o modestă și cumpătată îndestulare”. îi regăsim în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Manifestului partidului comunist dezvoltă totuși o concepție originală, bazată, prin punerea În evidență a raporturilor de exploatare și dominație, pe o teorie a materialismului dialectic, a valorii-muncă și a modurilor de producție. Indiferent dacă ne referim la patricieni și la plebei, la baroni și la șerbi, la stăpânii de ateliere și la calfele lor sau la burghezi și la proletari, luptele și antagonismele dintre „opresori” și „oprimați” alcătuiesc trama relațiilor sociale și constituie motorul istoriei, un fel de primum mobile ce
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
națiuni politice a căror uniune dădeau alcătuirea status quo-ului politic transilvănean, prin convertirea la catolicism a românilor ortodocși. Reforma protestantă, pătrunsă până în adâncul arcului carpatic, a spulberat unitatea de credință catolică ce îi solidariza pe dominatorii politici ai Transilvaniei împotriva plebei valahe alcătuită în covârșitoarea sa majoritate din iobagi ortodocși. În secolul al XVI-lea s-au conturat, astfel, faliile confesionale care acum îi divizau pe hegemoni, maghiarii așezându-se în grosul lor în calvinism, alții în unitarianism, sașii îmbrățișând luteranismul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]