113 matches
-
brațul. — Ia oprește-te puțin, spuse. Să nu le uit ! Își trase fermoarul de la scurta de piele, își scoase tacticos mănușile și le puse pe ghidonul motocicletei. Bătrânul crezu că a învins, smocurile i se muiară, vârfurile lor tăioase se pleoștiră în ciucuri. Maca scoase un carnețel și un creion, găsi o poziție potrivită și scrise, silabisind din vârful buzelor. — Gata, spuse, punând creionul între foi. Știi, aia cu boașele am scris-o mai de-a dreptul... De mamă știi... Ciucurii
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
intră cu anevoie prin spărtura din gard) Marieta:...Credeam c-o să intre vreo fantomă... Costache: (e obișnuit cu înțepăturile nevestei și n-o ia în serios) Sărut mîna, Mona. Mona: Bună ziua, domnu' Costache. Costache: Și tu ce stai așa de pleoștit! Marieta: E și el obosit..., tocmai a stat de vorbă cu o fantomă... Costache: Marieta! Marieta: Ia să mă lași în pace! Că și tu umbli ca prin somn! În loc să-i spui și tu ceva... ca un tată... să termine
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cei răi și puternici îi supun pe cei slabi și buni. Imagini kafkiene tulbură dimensiunile clare ale lumii: "Creșteau cât patru într-un an/ și scoși apoi spre vin pe mesele comune,/ copți grași cu usturoi, s-au dovedit duhnind,/ Pleoștiți la gust și fără nici o sevă/ ca și cum molfăi țâța unui mort." Ni se înfățișează o viață stranie, în care pruncii universului sug laptele mamei lor amestecat cu ură și sudoare ("Laptele"). Într-o parabolă ca "Pe câmp", tinerii care pleacă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
vorbă cu Tov. Secretar (pe atunci, Ion Cihodaru, n.n.) și a cerut să fie scos din muncă, simțindu se că nu mai poate duce munca în care este”. Merită să ne imaginăm cam cum arăta tov. Iancu în acele momente: pleoștit ca o curcă chioară și bătrână, făcându-și cu zel autocritica. Gluma până la urmă s-a îngroșat de vreme ce: „...după 2 zile a fost chemat la C.C. unde tov. Ioan Ghiorghe a stat de vorbă cu el și l’a pus
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
atmosferă de vacanță, tămâioasa brumărie, premise favorabile pentru lăsarea grijilor deoparte. La un moment dat, se trezesc cu o florăreasă pe cap. Are trandafiri roșii și albi Într-o găleată de plastic În care a pus apă, ca să nu-i pleoștească dogoarea, e Îmbrăcată multicolor, conform obiceiului și, de cum dă cu ochii de masa celor trei cheflii, Își concentrează toată atenția asupra lui Gicu. Conașule, mânca-ți-aș bucuria lu’ matale din priviri, hai de ia un bochet pentru cocoană, ca să
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
-n dinți, nu te știu, nu te cunosc. Da` el s-a dus, patru scânduri prinse-n cui, asta e averea lui. Sandu râde și le face cu ochiul: Nu vă mai vine mintea la cap. Lasă, Gore, nu te pleoști ca untu` la soare, nu-ți rămâne mizilicul nemâncat. La pomana ta, vreau să zic... Să ai țuică pregătită. O singură rugăminte avem, Însă, te rugăm să nu mori În post, e păcat să nu mâncăm de dulce, că și
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
carne vie”. Originea cuvintelor heleșteu și pește sugerează etimologia formelor piscină și peșteră, legate aparent de pește, înrudite însă cu acesta indirect, prin baza semantică comună de „adâncitură, crăpătură, hău”, la care se raportează atât mlaștină, ploștină, cât și a pleoști, ploscă, a plesni, a lăsa (lăsătură) etc., adică forme care nu implică numaidecât prezența apei; cf. sl. peštera, peč „sobă”, pentru care vgr. avea pe σπηλαιον „peșteră, sobă”; lat. specus „peșteră”, spelunca „cavernă, grotă”, rom. pustiu, rs. polostĭ „cavitate” față de
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
pan, 66 Pania, 67 Panonia, 65 par, 131 patru, 195 pădure, 104 pământ, 139 pătură, 139 pârâu, 139 Peceneaga, 193 Peceneagul, 193 pelasgi, 51 Peleș, 104 pește, 103 peșteră, 103 a petrece, 139 piscină, 103 plantă, 130 pleată, 129 a pleoști, 103 a plesni, 103 pleșuv, 104 plod, 48 ploscă, 103 ploștină, 103 poamă, 130 podbal, 132 podgorie, 132 polab, 53 poleci, 51 poloboc, 131 polon, 52 pom, 130 a pomeni, 44 pomet, 130 poruncă, 139 potecă, 105 poteră, 195 a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în sus cu un deget. — Nu, cum? Nu, domnule! țipă îngrozit De Witt. Deși mintea îmi era încețoșată de ură, mi-am dat seama că spune adevărul. — Lui Blanchard îi e frică de tine. De ce? De Witt, cu moțul unsuros pleoștit pe frunte, se răsuci pe scaun și începu să râdă. Era un râs sălbatic, care răzbește prin durere, după care o amplifică. Livid, Fritzie își făcu mâna pumn, gata să-l pedepsească. Lasă-l, i-am spus. Vogel se retrase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
c-aș putea s-o dau În bară. Și nimic, zise Insch. O poți lua pe agenta Watson după ce termină la tribunal. Se uită la ceas. — Oricum n-am băgat-o În nici una din echipele de căutare. Logan doar se pleoști puțin. — Hai, ce mai aștepți? Inspectorul se ridică de pe birou și scoase la iveală un pachet pe jumătate mâncat de Polo Mints, servindu-se el Însuși cu una Înainte să răsucească folia de aluminiu ca pe un cartuș argintiu. — Poftim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
trebui să trec peste ce-a spus el. Aș vrea să merg mai întâi la hotel. Oricât de nerăbdătoare era să vadă domeniul palatului lui Toby, adică viitoarea ei casă, trebuia negreșit să-și aranjeze mai întâi părul care se pleoștise din cauza umidității și tenul palid după calătorie. Mai era și chestia asta că i se adresa cu „doamnă”. Spre enervarea, apoi spre consternarea ei, șoferul nu luă în seamă ce spuse și își văzu mai departe de drum. Era cumva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
brăzdată de o tăietură ce-i spinteca obrazul de la tâmplă până la gât. Trompetul îi scotea tabachera din buzunarul hainei, îi răsucea țigara pe care i-o vâra apoi, între buzele umbrite de o mustață arsă de jarul mucului, cărămizie și pleoștită peste colțurile gurii. ...Mai aveam printre noi și pe Niță Anghel, cârciumarul. Bondoc, croit ca din ghiulele, fălcos, cu nasul cârn și cu ochii jucăuși, avea o muscă de mustață neagră, deasupra unei guri buzate, cu măselele vizibile în gingii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Întrebat În șoaptă cum facem, bă, să șutim și noi ceva de-aici? Interogația m-a trezit din melodie doar cît să-i răspund păi de ce să șutești, cînd poți lua tot vrei de pe masă, la care compatriotul s-a pleoștit, nu era nici o distracție dacă puteai lua orice, ca bou’, fiind lipsit de desfătarea pe care ți-o oferă șparleala, după care m-am trezit din nou, după vreo patru ore, la duș. Făcusem greșeala să cred că pot bea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
urcam la etajul șase. Dumnezeule, mi-am zis, am nevoie de-o exfoliere Alpha-Beta. Chiar și în lumina difuză din lift se vedeau clar cearcănele provocate de epuizare. Arătam de parcă aveam peste treizeci și opt de ani. Părul mi se pleoștise. Mi l-am prins în coadă de cal și m-am examinat din nou. Sincer, nu vedeam nici o schimbare. Dumnezeule, arătam mai rău decât Melanie Griffith surprinsă fără machiaj. Când s-au deschis ușile liftului, am fost înconjurată de liniștea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
bătrânică prepară la fiecare Crăciun plăcinte cu nucă și whisky. Pe care le trimite cu poșta unor persoane importante. An de an, până și președintelui SUA. Care-i mulțumește de fiecare dată. - Ar fi o idee, recunosc eu. Și mă pleoștesc: iar am ajuns la literatură. Și la copiii ei și-ai lui Cătă. Nu mai zic nimic. Mă uit la câinele ei cum hăpăie apa pe plajă. Mai aprind o țigară, mă Întind pe spate În iarbă. Se Întinde și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
are un suflet sensibil și eu o să-l salvez de individa aia și o să mă mărit cu el, o să vedeți... Ce face, domne, chelneru ăsta, stăm cu farfuriile goale, mie mi-e foame... Și gura lui ca un buzunar se pleoști în semn de dispreț, nimic nu era bun, dacă stătea el acolo părăsit și îi era foame. Nici urmă din melanholia declarată, dar parcă și apetitul îi era nesincer, fiindcă începu să mestece și să clefăie fără chef când chelnerul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
degetele. N-am auzit ce-au vorbit, dar, la un moment dat, Gloria a început să-l pupe pe-obraji, pe nas, pe ochelari; unde găsea un loc liber, îl ștampila. Eu turbam după tufiș, cu garoafele-n mână. Se pleoștiseră și ele, mai ceva ca planul meu: păream un biet puțoi, căruia i se dă cu piciorul de la prima întâlnire. Gutuia asta proaspătă și ispititoare, îmbrăcată ca la concert, ne juca o festă. Până și numele ei îmi devenise brusc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
să dorm... Domnul vrea să vadă... diferența. Blegul ăsta?! Ce, eu îs capră?! Ptiu, Satană! După remarcile făcute, mai cască o dată și pleacă alene. Cînd să închidă ușa, mai aruncă cîteva cuvinte: Auzi, ce maimuțoi scîrbos! Doritorul de amor se pleoștea ca o plantă fără apă și devenea mai bleg decît era. Vezi ce proastă este? Bătrînă și proastă. N-are ochi să vadă frumuseți ascunse. Ce pectorali ai! Ești atît de puternic! Ai ochi frumoși, umani și calzi... sînt sigură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
prin hale. Erau amândoi mai Înfierbântați și mai puși pe sfadă decât Îi găsisem de dimineață. Mai luaseră desigur ceva pe drum, peste romul ăla de la prima oră. Văru’ Laur parcă se străduia să-i fie pe plac lui Andrei pleoștindu-se afectat și spunându-mi că doar n-oi fi venit În Unitate ca să-i stric aranjamentele părințelului, și mai cu milă, vere, și hai să băgăm În fizic, că până diseară nu se știe, tot cu tuburi și grilaje
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ta? Îmi ții reșou-n priză zi și noapte ca să le faci să crape la ciori? Nu-ți ajungea o cioară, fă, pizdo, de-ai mai luat-o și pe cioara astălaltă ca să stați cu toții pe capu’ meu? Neli se pleoștește și se tânguiește: - Nea Costică - nea Costică, chiar nu m-așteptam la matale la așa ceva. Nu mai bea, nea Costică, că dai În primire. - V-ați Înnămolit și v-ați Înmulțit. Ce-ați zis voi, că vă luați tot neamu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
că a fost vorba într-adevăr de un efect întârziat al drogului pe care l-am luat în chip atât de nebunesc. Sau am „văzut“ într-adevăr ceva care să merite măcar atâta explicație? Mă uit cu atenție la marea pleoștită de ploaie, dar nici o formă uriașă și încolăcită nu se mai înalță din ea. (Și nici foci.) În mod ciudat, m-am gândit mult mai târziu la ceea ce-au spus mușteriii de la „Leul Negru“ despre „viermi“. „Vierme“ e o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Dimineața”, mai tot timpul rupt pe margini pentru același scop. Forma pălăriei unui țăran nu mai seamănă nici pe departe cu obiectul, inițial În momentul procurării lui. (O scenă a pălăriei o joacă Marin Preda și la Paris.) Borurile se pleoștesc, pamblica putrezește din pricina ploilor, iar culoarea e anulată și ea de soare, ca și În cazul pantalonilor. Ni-l imaginăm pe Moromete ieșit la podișcă, cu trei degete de la mâna dreaptă În buzunarul flanelei În care mai caută ceva tutun
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de baie. — Sunteți incorigibil, dom profesor. Păi ce să fie, e semnalul telemobilului... — Telemo-ce? — Al telefonului mobil, adică unul fără priză, nici șnur, al unui fost coleg... — Pe care-l recunoști doar după sunet?! Ai, așadar, un curtezan, se cam pleoști Vasile Elisav. — Astăzi, se spune un gagiu, ținu să-l corecteze Carmen Carpen. — Sau prieten, vru să dreagă busuiocul, fără să reușească, Nora Aron, căreia dragă îi era, din școală, musafira ei. Vasile se pleoști de tot, ca o mimoză
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
așadar, un curtezan, se cam pleoști Vasile Elisav. — Astăzi, se spune un gagiu, ținu să-l corecteze Carmen Carpen. — Sau prieten, vru să dreagă busuiocul, fără să reușească, Nora Aron, căreia dragă îi era, din școală, musafira ei. Vasile se pleoști de tot, ca o mimoză senzitivă, căci una pudică ar fi fost cazul, poate, să se coloroze, de zor, într-un roz rumen, bătând ușor în roșu... Căci eritemulului, adică-mpurpurării incontrolabile și bruște la față a cuiva, tot astfel, anume
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
atât mai hâd cu cât fusese exhibat ca adevăr al operei de artă. Arăta ca lupul echipat perfid cu boneta și ochelarii bunicii din povestea Scufiței Roșii. Pe Rică, prea marea intimitate cu suferința umană îl împiedicase să se lase pleoștit de sentiment, cumva imunizându-l, fortificându-l și împingându-l în schimb să-ntindă inspirat mâna către buzunarul domnului de-alături, sponsorul nolens al voiajului său de liberare. Aaa, dumnealui venise la expoziție să pătrundă subtilitățile mizeriei braziliene revelate de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]