144 matches
-
există și alte aspecte care caracterizează unele comunități, cum ar fi raportarea la o dimensiune transcendentă, combinată cu sentimentul apartenenței. 2.11. Comunitatea "mică" Maniera în care noi înțelegem comunitatea face ca sintagma "comunitate mică" să ne apară ca fiind pleonastică. De altfel, chiar Robert Redfield (1960), deși păstrează sintagma, arată într-o manieră intenționat îngroșată că o comunitate este "o mică așezare umană ce își este relativ suficientă și care este distinctă de toate celelalte comunități". El privește comunitatea mică
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
culturale a acestora. Deși foarte frecvent utilizat și foarte fertil în analizele actuale, termenul de identitate culturală, este unul problematic. Reproșurile conceptuale și metodologice care i se aduc se referă, fie la faptul că termenul de identitate culturală este unul pleonastic, sau circular (Orchard, 2002) dată fiind definirea identității pornind de la cultură -, fie la polisemia și fluiditatea lui (Cuche, 2003: 123), sau la conceptualizarea inadecvată, ceea ce duce la utilizări adesea lipsite de rigoare. Ambiguitatea termenului derivă și din utilizarea lui sinonimă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
anonim face referire la alți anonimi, Într-o adevărată mise en abîme a tăinuirii identității. În sfîrșit, cu gîndul la studenții care vor folosi acest instrument bibliografic pentru a Învăța cum să analizeze un fenomen politic, remarcăm apariția unor exprimări pleonastice de tipul „mezalianță Împotriva firii” (p. 135) sau „sinucidere voluntară” (p. 147). Cu siguranță, acestea se datorează volumului mare de muncă necesar pentru redactarea unei lucrări atît de masive. SÎntem conștienți că, față de meritele incontestabile ale lucrării lui Dan Pavel
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
la Ion Caraion, independența ca trăsătură a personajului la Marin Preda, tehnica dialogului la D. R. Popescu) atrag prin justețea intuiției, ca și prin pregnanța formulării. Criticul își asumă integral opțiunile și enunță judecăți tranșante: Ioan Alexandru suferă de retorism pleonastic, Marian Popa de enciclopedism mecanic, Adrian Păunescu regizează de multe ori un spectacol lipsit de substanță ș.a.m.d. Ș. recurge la astfel de aprecieri categorice chiar cu riscul simplificării viziunii. Însă imaginea despre poezia lui Nichita Stănescu, redusă aici
STEFANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]
-
din situațiile de mai jos, încercuind litera corespunzătoare: 2. Alegeți varianta corectă din situațiile de mai jos, încercuind litera corespunzătoare: a) floare este o noțiune individuală; b) raționament este o noțiune vidă; c) pătrat cu patru unghiuri este o noțiune pleonastică. 3. Noțiunile sînt: a) vide; pleonastice; b) generale; individuale; c) totale; nereferențiale. 4. Construiți cîte o noțiune supraordonată pentru noțiunile date: a) propoziție................................... ........ b) brad......................................... ........ c) german....................................... ........ 5. Negați noțiunile: a) noțiune...................................... ........ b) floare galbenă...................................... ........ c) valid........................................ ........ 6. Precizați raportul
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
litera corespunzătoare: 2. Alegeți varianta corectă din situațiile de mai jos, încercuind litera corespunzătoare: a) floare este o noțiune individuală; b) raționament este o noțiune vidă; c) pătrat cu patru unghiuri este o noțiune pleonastică. 3. Noțiunile sînt: a) vide; pleonastice; b) generale; individuale; c) totale; nereferențiale. 4. Construiți cîte o noțiune supraordonată pentru noțiunile date: a) propoziție................................... ........ b) brad......................................... ........ c) german....................................... ........ 5. Negați noțiunile: a) noțiune...................................... ........ b) floare galbenă...................................... ........ c) valid........................................ ........ 6. Precizați raportul logic dintre: a) zăpadă; c) propoziție
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
claritatea nu e o noțiune suficient de clară, câtă vreme în spatele unei propoziții de o limpezime impecabilă se pot ascunde inconsecvențe sau greșeli de logică, inerții de percepție. Să luăm de pildă propoziția „Afară plouă”. Corectă în aparență, afirmația este pleonastică - nu poate ploua decât afară (cu unele excepții, desigur). Fără claritate, nici o altă virtute stilistică nu mai este posibilă. Iată de ce, după terminarea oricărui articol, trebuie să-l recitim atent și de mai multe ori. Tot timpul, neatenția sau inerțiile
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
adeseori, acest sens este deductibil de context. Ghilimelele artificializează textul, îi dă un aspect obositor și neelegant. În alte situații, ghilimelele devin indici textuali ai opiniei: „Democratul” Băsescu. Mare atenție la diferite capcane semantice. De pildă, a aduce aportul este pleonastic. Vindicativ înseamnă „răzbunător” și salutar înseamnă „salvator” etc. Evitați poncifele. Limbajul jurnalistic uzează extrem de repede sensul anumitor cuvinte. Voit sau nu, se ajunge la un nedorit „limbaj de lemn”. Goana ziariștilor după adjective eclatante, dar și mimetismul lor verbal pot
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a impus o nouă variantă a chapeau-ului. În cazul în care este mutat pe prima pagină în chenar și trimite la pagina unde este publicat textul propriu-zis, putem vorbi despre un tip aparte de articol: acroșul. Termenul - ușor neclar și pleonastic - se folosește și atunci când ne referim la un atac în forță. Mult mai lung ca un subtitlu sau supratitlu, acroșul le poate înlocui (înainte sau după titlu), servind deopotrivă ca explicație a titlului și ca chapeau. Tonul acroșului este mult
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de background, în așa fel încât îndepărtând finalul din diferite motive (de exemplu, lipsa spațiului tipografic), esența informativă a știrii să nu se piardă. Nu orice abatere de la rigorile piramidei inversate reprezintă neapărat o greșeală, câtă vreme practica audio-vizualului (structural pleonastică) impune alți pași de construcție. Știrea poate să înceapă cu o concluzie, cu un element de decor spectaculos, cu o întrebare retorică sau o întrebare gen ghicitoare. De asemenea, stilul casei sau moda presei de senzație poate duce la o
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
impunând textului un ritm alert, ziaristul poate obține un efect publicistic extrem de puternic, atrăgând atenția mai puțin asupra unui caz punctual, cât asupra fenomenului. Ancheta de investigație Orice anchetă este de investigație și, prin urmare, denumirea nu poate fi decât pleonastică. O acceptăm în măsura în care orice altă titulatură (ancheta propriu-zisă) pare laxă și echivocă. Ancheta de investigație reprezintă regina genurilor de presă, fiind calea cea mai directă pentru un ziarist de a câștiga renume și satisfacții profesionale imediate. O bună și inspirată
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cel mai adânc al termenului: nu numai prin aplicațiile sale În domeniul instituțiilor naturale, ci Întâi de toate, În el Însuși, În esența dogmaticii sale. Social Într-o asemenea măsură, Încât expresia catolicism social ar fi trebuit să pară dintotdeauna pleonastică” (p. X). Cartea se prezintă sub forma unei țesături de citate ale Părinților, considerați a fi martori privilegiați ai acelei dogme/Învățături astăzi uitate. Mai mult, Într-o anexă, De Lubac constituie un dosar de câteva zeci de texte patristice
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Bine. E în regulă, atunci. Jennifer îi zâmbește lui Finn. Cred că Charlotte tocmai a trecut prin Pasul Patru, zice Daisy. A început „să facă o evaluare morală a propriului sine“. E nevoie de cuvântul „propriu“? Nu e o construcție pleonastică? întreabă Finn. Oh, da, ai dreptate! Daisy se uită pe listă și corectează greșeala depistată de Finn. —Nu ai pregătire jurnalistică, Daisy? o tachinează Finn. Da, însă mă ocup de domeniul monden, iar în acest caz folosirea adjectivelor în exces
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
lepede coșul, ogârjit de surpriză, iar Fratele, uluit și el, face ca peștele. Adică își închide și-și deschide buzele, fără să articuleze vreun cuvânt! Numai Dănuț nu-și dezminte proverbialul său sânge rece și i se adresează neobișnuitului interlocutor, pleonastic, din voleu, fără preluare: Hai sictir, în p...da mă-tii, de vagabond! Lasă-ne-n pace! La o parte! Dă-te...! N-am mălai! N-am bolivari! Vrei de pomană? Ce vrei? Ce-aștepți? Ce dorești? Nu-nțelegi românește
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
8) Ca să nu se repete, În cuprinsul aceleiași propoziții dezvoltate, genitivul „gânduri”, opinez c-ar fi mai indicată Întrebuințarea și a unui sinonim (aproximativ, desigur) ca, spre pildă, „cugetării”. De altfel, atributul adjectival „omenești” mi se pare de prisos (sună pleonastic) Întrucât gîndirea nu poate fi decât omenească, iar dacă-i ai În vedere și pe zei, În acest caz n-ai decât să lași În pace determinantul, Însă prima sugestie rămâne pertinentă (pagina 6, alineatul 2). 9) Nu se scrie
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
cît și prin desinență, în vreme ce neerlandeza (flamanda și olandeza) are obligativitatea folosirii pronumelui, dar lipsesc desinențele. Ca atare, modelul germanic al obligativității pronumelui pe lîngă verb s-a extins asupra francezei și, cît desinențele se pronunțau, marcarea persoanei se realiza pleonastic, pentru ca, apoi, să rămînă suficientă numai cea pronominală. Din nou se poate constata imposibilitatea de a se evita o perspectivă a trecerii de la ceva vechi la ceva nou. Din aceste motive, dacă este necesară o evaluare a faptului dacă schimbarea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
la nivelul limbii literare, în primul rînd prin selecție. Deseori însă limba merge după tradiție, iar nu după reflecție, încît, deși pleonasmul este considerat o greșeală de limbă, el este totuși prezent în orice limbă (româna cunoaște, de exemplu, folosirea pleonastică a pronumelui personal în dativ și în acuzativ sau în cazul elementelor de relație). În mod firesc, tradiția se manifestă atît la nivelul limbii populare, cît și la cel al limbii literare, în ambele cazuri aceasta fiind o manifestare a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
interes profilul pe care un cercetător contemporan, specialist în teoria genurilor, îl trasează "romanescului"(naturii lirice în roman). Îl vom urmări pe Jean -Marie Schaeffer (8), care a recapitulat trăsăturile distinctive și limitele obiective ale "romanescului" literar (ceea ce poate părea pleonastic își are motivația în aceea că un "romanesc" al vieții de zi cu zi poate fi invocat oricînd, dar atunci ieșim din convenția și raza ficțiunii romanești). Pentru teoreticianul francez, romanescul poate "îmbrăca toate formele ficționale", fiind unul din obiectele
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
are tocmai această funcție, de mesager. De asemenea, textul vine de la o persoană și se adresează unei alte persoane, deci este un mesaj și prin conținut. În fine, el conține o poezie care reprezintă o minusculă schiță dramatică. Nu expresiile pleonastice și nici eventualele barbarisme sau alte stâlciri ale limbii dau tonul funcției specifice a mesajului, ci formulările de tipul: mi-am pierdut uzul rațiunii, la nemurire, sufăr peste poate, un poet nebun etc. Ceea ce înseamnă că, de fapt, mesajul respectiv
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
etc. Când ucigașii săi l-au smuls de la masa de lucru, N. Iorga tocmai scria Istoriologie umană, din care nu apucase a pune pe hârtie decât puține capitole. Epitetul umană din sinteza proiectată se cuvine reținut, în ciuda caracterului său oarecum pleonastic, deoarece e semnificativ pentru concepția marelui istoric despre aventura cronotopică a omenirii. Istoria îi apărea ca o tragedie, în care scenele descriu "evenimente" și confruntă personaje, iar actele duc mai departe conflictul. O construcție dinamică rezultă din acest efort restitutiv
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
greu să se întâmple rapid, în doar câteva zile. La început am avut o controversă majoră: filmăm un film despre nebuni la modul psihedelic, mișcând aparatul mult și dezordonat, ca să sugerăm anormalitatea, ceea ce ar fi fost un stil de filmare pleonastic, ori filmăm echilibrat, calm, fiecare cadru având o compoziție riguroasă, matematică? Eu am pledat pentru ultima soluție: să nu mișcăm aparatul, să nu alergăm după evenimente, ci să le lăsăm să se întâmple în fața aparatului, iar dacă le ratăm, le
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
standardul epocii sale, Blake pare a fi fost destul de ortodox în raport cu miezul esențial al credinței umanitatea divină a lui Isus Christos și mântuirea rasei umane decăzute" (1997, p. 53)95. Dar acest "miez esențial al credinței", așa cum îl descrie, delicios pleonastic Ryan, este ceea ce Blake are în comun cu mulți dintre anarhiștii religioși ai epocii, fiindcă, precum știm cu toții, diavolul se ascunde în detalii. Nu trebuie să pierdem, astfel, din vedere că Blake suferă o puternică influență din partea lui Jakob Böhme
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
percepție obiectivă și deci reificare aici și acum, în forme sensibile. Manifestarea prezenței divine prin resemnificarea „materiei“ acestei lumi sau, altfel spus, prin trans figurarea lumii noastre marchează trepte mai înalte ale experienței „religioase“ a legăturii (expri marea este intenționat pleonastică) . Prin „externalizare“, ele pot institui rituri, practici și simboluri care, la rândul lor, pot da naștere unor curente ori tradiții religioase. Noutatea repezentărilor ce survin în relație cu divinul constă în aceea că formele prin care se nasc aceste reprezen
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
dn la d a avut loc în limba romînă, așa cum s-a întîmplat și în alte situații. Rezultă că Nistru și Nipru sunt nu numai paronime, inclusiv la origine (Danastris-Danapris), ci și relativ sinonime („rîul care curge“), ba chiar ușor pleonastice („rîul care curge/stropește“), un fel de tautologii toponimice „fosilizate“. Olt Este numele unuia dintre cele mai importante rîuri de pe teritoriul Romîniei. Izvorăște din Transilvania, de la poalele Mun ților Harghitei, din masivul Hășmașul Mare, de la întretăierea Culmii Cucului cu cea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
a meseriei de rășinar) este geneza toponimului Rășinari prin conversiunea onimizantă a termenului popular „profesional“ rășinari. Reșița Este numele municipiului de reședință al județului CarașSeverin, de la care s-au format, prin polarizare, numele satului Reșița Mică (îmbinarea este, la origine, pleonastică, întrucît sufixul -ița și adjectivul mică subliniază de două ori ideea diminutivală) și toponimul Culmea Reșiței (subunitate din Munții Banatului). Sufixul diminutival -ița (atît în slavă, cît și în romînă) sugerează existența unei teme slave sau romînești, de forma reșea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]