191 matches
-
să le fi sesizat și mai înainte, dar ca ăstea corosiv de distrugătoare asupra substanței nervoase înseși, agresiune de neimaginat asupra ființei biologice, nu cred să se mai fi întâmplat în istorie ... După abolirea monarhiei și înstăpânirea cu încetul a pletorei comuniste la conducerea statului, în vederea obținerii unui larg sprijin popular (în comunism, principiul deomolator de democrație al unanimității, funcționează la turație maximă - este de fapt și cel care va contribui decisiv la instalarea guvernării dictatorial-totalitare și pe cale de consecință, la
DUPĂ RĂZBOI, ÎN TIMPUL BOMBARDAMENTULUI IDEOLOGIC !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360865_a_362194]
-
intrasingență, integritate morală și probitate profesională. A reușit (!), el care era luat permanent în colimatorul Securității, să dea în vileag impostura, corupția și abuzul ce se cuibăriseră la vârful piramidei locale. „A dat# afară pe primar și alți filfizoni din pletora politică locală, pe secretarul de partid și pe notar. Tuturora probându-le, cu acte la vedere, impostura. Pentru a nu mai da de lucru autorităților județen și locale, poate și centrale, a fost îndepărtat din învățământ pe motiv de „inadecvare
FRONDA ŞI CĂTE CEVA DESPRE LAŞITĂŢI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367096_a_368425]
-
și aduși la sapă de lemn, alte milioane dintre ei plecați peste mări și țări (cel mai mare și grav exod ce a avut loc vreodată în mult încercata istorie a românilor), toate astea având loc din cauza și pentru ca o pletoră de neisprăviți ce-și spun aleșii poporului să-și poată face mendrele prin furt, minciună și trădare națională! Și tocmai acuma, când acești grețoși neoameni sunt mai siguri pe ei (că, de, și-au însușit la perfecție oribila artă de
CE ESTE ACUM ÎN ROMÂNIA ŞI CE-AR TREBUI SA FIE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369795_a_371124]
-
Omul din evul mediu fugea de lume ca să ajungă în cer; omul de astăzi fuge de lume ca să se piardă în masă”) și, desigur, cu ajutorul tehnicii „care face lui Dumnezeu prea multă concurență”, nu ajunsese la actuala uniformizare neuniformă din pricina pletorei de îmbogățiți peste noapte, nici la acea barbarie științifică în care se practică „maximum de suferință cu minimum de vătămare organică” și unde justiția nu mai este decât o formă a administrației, deoarece într-un stat absolut ticăloșit, dreptul nu
DEŞI-S REFORME CU DUIUMUL, PUTERE N-AU SĂ SCHIMBE-N BINE OMUL... de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340318_a_341647]
-
dată, să respire același aer pestilențial al României proletare, într-o societate multilateral dezvoltată în centrul căreia nu se afla omul, ci grija pentru om. Este vorba de răspunsul clar și răspicat al domnului Nicolae Breban la tentativa nerușinată a pletorei jurnalistice de a-l defăima „pe surse” [1] și textul de o candoare adolescentină a domnului Ovidiu Creangă: „Am fost controlor economic” [2]. Nu voi comenta mai mult aceste texte, fac doar o invitație la lectura lor. Cei din generația
NICOLAE BREBAN... de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341909_a_343238]
-
și primesc de la buna mea prietenă, scriitoarea Aura Christi, un text pe care abia la a doua lectură îl descifrez cu adevărat[3]. Nicolae Breban, uriașul la propriu, dar mai ales la figurat, scriitor, este și el victimă a aceleiași pletore jurnalistice, care vai, nu e de capul ei, în cursa nebună după rating. Și găselnița este veche, patentată de acum după succesul repurtat în cazul lui Cezar Ivănescu: aruncă gurilor hămesite din piață, nu pâine ci sînge! Adun la un
NICOLAE BREBAN... de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341909_a_343238]
-
ea și care i-au fost elevi. Unul din cele mai mari eșecuri recente ale ei a fost imposibilitatea de a convinge o elevă cu note bune să-și continue studiile. Motivul elevei a căzut ca o ghilotină, implacabil, peste pletora de argumentații ale mamei,aruncând în ridicol euristica ei old school.” Am bani strânși să-mi iau mașină”, a cârâit eleva bună la matematică și corigentă la logică. Dincolo de slabul halou de lumină al felinarului școlii, se întind mlaștinile mentalităților
Baștan Turbo S. Aștept provincia () [Corola-blog/BlogPost/338044_a_339373]
-
până la ultimile interstiții ale textului, exprimat în jerbe de lumini tăioase, interminent, de intensitatea sângerie a olmazurilor orientale. Ambii trăiesc, pe multiple octave ale rostirii, fervoarea clasicizantă a unui lirism revolutionar, ca intenționalitate, în care, postmodern, se află încrustată și pletora unor reminiscențe (începând cu cele eminesciene), spre a reface o istorie a compartimentului poetic al poeziei noastre naționale. Camuflat sub umbrela vastă a postmodernismului, universal lui Ioan descinde de mult mai departe, dintr-o percepție (dinamică, concretă, fremătătoare) a mitologicului
DE LA SUFLET PENTRU UN POET APARTE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372555_a_373884]
-
ofere sfaturi lui Stere Gulea. Un lucru e cert: e de lucrat în vizuina asta națională, nu glumă. În ea dospesc miasme vechi, cît vîrsta instituției, și a deretica nu e la îndemîna oricui. Ce să faci, mai întîi, cu pletora de mercenari care zac în scaunele lor de cînd s-a mișcat cea dintîi manivelă? Doi specialiști francezi în domeniu zic așa: "Ei sînt conduși "pudic" la garaj, unde, continuînd să fie remunerați, adesea cu sume importante, nu li se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Cîndva, oho! acum un veac? exclusivitatea helicopterului prezidențial. Helicopterul prezidențial. Helicopterul providențial. Tonic: Buciumul înecat în verdeață veșnic regenerată. Replică post-decembristă la Cîntarea României: molima icoanelor. Golul produs de dispariția dezmățului național-comunist al "artei angajate", în care s-a defulat pletora veleitarilor și afaceriștilor, e umplut acum de sterpii confecționeri de fetișuri cultice. Predominînd, în domeniu, doamnele refuzate de har conceptual, noul contingent a transformat icoana în obiect al tranzacției de tarabă. Uitînd (sau neștiind) în ce regim blasfematoriu se situează
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
stare de lucruri subminată, uneori dinamitată, prin modificări structurale. Nu lipsea vivacitatea amenințătoare, scandaloasă (în limbajul câtorva despoți și autocrați), împotriva spiritelor realiste, dacă doriți și romantice, utopice și „criminali” în spaima exagerată atunci a testamentarilor decedatei „Sfintei Alianțe”. 2. Pletora etniilor și națiunilor, în parte amalgamate prin înrădăcinări originare sau strămutări benevole ori silite, prin îndeletniciri sau servicii privilegiate (fanarioți, greci etc.), prelungirea (cu o durată necunoscută vreunei zone europene) a dominațiilor și stăpânirilor străine, amânarea dincolo de granița ce desparte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aceste mișcări de idei au avut o consecință nefastă - planificarea centralizată. Au consolidat credința larg răspândită în primele decenii postbelice că guvernul știe cel mai bine și noile activități economice ar trebui rezervate sectorului public. Consiliile de control și o pletoră de comisii tehnice au proliferat peste tot în “Lumea a treia”. Fondurile din ajutoarele externe au fost canalizate în investiții dictate de guvern. Intervențiile statului s-au manifestat în toate domeniile, de la administrarea prețurilor la administrarea directă a distribuției mărfurilor
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
fi de recomandat ca nimeni să nu scape ocazia de-a cumpăra această broșurică, care nu costă decât un franc. Ce puțini oameni mai scriu în adevăr românește în zilele noastre! [13 martie 1883] ["ARMATA NOASTRĂ... Armata noastră posedă o pletoră atât de mare de oameni speciali, cu cunoștințe profunde, strategice, tactice, fortificatorii, atâta amar de învățătură încît ne mai putem și lipsi de câte unul din ofițerii generali, dovediți buni, dovediți știutori de arta lor. La urma urmelor nu ne
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se extinde dincolo de orice granițe tradiționale și care leagă societăți separate într-un sistem unic. Diverși analiști au argumentat dezavantajele folosirii termenului și neajunsurile lui. Alasuutari (2000) consideră că globalizarea nu este decât un nume ce se referă la o pletoră de fenomene recente ale lumii care nu sunt încă îndeajuns explicate. Wallerstein (2000) unul din autorii extrem de critici ai conceptului arată că noutatea procesului globalizării este o idee înșelătoare, din moment ce procesele pe care le subsumăm termenului, au loc de cinci
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
alte dialoguri, Republica este considerată ca având o mai mare pondere în considerarea perspectivei filosofice a operei lui Platon. Indiscutabil însă, Republica se numără printre operele cele mai încărcate de probleme ale lui Platon care recurge și aici la o „pletoră de procedee literare: disimularea eu-lui auctorial, atmosfera de «poveste» și ficțiune dramatică, miturile și alegoriile ce ne transpun din plin într-un regn al fanteziei”, lucru care nu ușurează cu nimic o interpretare care se dorește cât mai clară, ci
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de prozator și de critic literar a trecut neobservată. Pe I.-C. îl încercau febrele unui delir de grandoare. Într-un articol se compara cu Napoleon Bonaparte și se închipuia, la fel ca împăratul francez, înconjurat de hula și invidia pletorei de „analfabeți și bastarzi ai talentului”. A fost redactor, redactor-prim sau colaborator la „Adevărul”, „Liberalul”, „Revista literară”, „Carmen”, „Rodica”, „Patriotul”, „Forța morală”, „Românul literar”, „Arhiva” ș.a. A folosit pseudonimele Caion, Alfa și Omega, Mircea Basarab, Nică Burdușel, Ion Carp, V.
IONESCU-CAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287588_a_288917]
-
fi fost așa, cu siguranță că nu aș fi scăpat la Constantinopol, din moment ce fiecare e predispus la Îmbolnăvire. De această dată trebuie să fi fost expus, deoarece cu câteva zile Înainte am simțit mâncărimi pe corp și un soi de pletoră, din cauza modului de viață neregulat ce apare În urma inconvenientelor și dificultăților ivite pe parcursul călătoriilor de durată. Fără Îndoială că ciuma nu are nevoie de prea mult timp pentru a se dezvolta, căci s-a instalat la numai câteva ore după
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
pentru localizările urbane: formarea ghetourilor și a bidonvilurilor; d) pentru structură: disfuncția transporturilor, lipsa de relații între cartiere, segregarea populației. Toate aceste aspecte pot fi grupate în două categorii generale de afecțiuni ale orașului: boli de carență și boli de pletoră. Ambele, așa cum se poate deduce, au implicații directe și profunde asupra modului de viață și implicit asupra stării de sănătate mintală a membrilor comunității social-umane respective. Bolile de carență privesc aspectele insuficienței dezvoltării și funcționării vieții citadine. Ele sunt legate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
privesc aspectele insuficienței dezvoltării și funcționării vieții citadine. Ele sunt legate de insuficienta dezvoltare sau funcționarea defectuoasă a următoarelor: serviciile publice; echipamentele școlare sau de muncă; locuințele; industriile poluante; transporturile și mijloacele de telecomunicații; aprovizionarea; locurile de muncă. Bolile de pletoră privesc aspectele legate de dezvoltarea haotică, necontrolată a orașelor, cu consecințele presiunilor pe care acestea le exercită asupra indivizilor. Acest tip de patologie se caracterizează prin următoarele: creșterea haotică și rapidă a orașelor; industrializarea masivă și rapidă; aglomerația urbană populațională
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pentru localizările umane - formarea ghetourilor și a bidonvilurilor; pentru structură - disfuncția transporturilor, lipsa de relații între cartiere și segregația. Toate aceste fenomene mai pot fi grupate, potrivit unui alt criteriu, în două categorii generale: boli de carență și boli de pletoră. 3. Sănătatea mintală și boala psihică în grupele sociale În cadrul grupului social-uman, starea de sănătate mintală și boala psihică depind de următorii factori: a) modelul socio-cultural, sistemul de valori al acestuia, factorii „represivi” și factorii sau forțele „de eliberare”, tipurile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care aspiră fără îndreptățire. Domnia lui Constandin-vodă Hangerliul. Mazâlia și pierderea sa, inițial scriere independentă, însă pierdută, se regăsește integrată cronologic la începutul istoriei sale. Inspirată de un subiect ce îi impresionase pe contemporani - Dionisie Eclesiarhul, Dionisie Fotino, ca și pletora de cronici rimate -, este croită în versuri lungi, de cincisprezece silabe (tetrametru trohaic catalectic), după modelul scrierilor neogrecești. Dacă în versurile sale moralizatoare sfârșitul violent al domnitorului este socotit o pedeapsă divină, previzibilă și meritată, când compune în proză Z
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
creștină ereziilor legate de influența spiritelor malefice ale demonilor (ideea de posesiune demonică) asupra oamenilor. Pentru Renaștere este specifică o boală nouă, venită în Europa din America: sifilisul. În secolul al XVII-lea și al XVIII-lea apar bolile de pletoră (apoplexia, obezitatea, guta). Epoca Romantică este legată de proliferarea ftiziei, „febra somatică”, dar și de începutul utilizării drogurilor stupefiante (eteromania, opiomania, hașișul) ca o expresie a evadării omului în „universurile imaginare”. Secolul XX schimbă complet modul de viață, felul de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
față. Nu este vorba de hărmălaia obișnuită a teoriilor și ideilor care se confruntă alimentând creșterea cunoașterii. Teoria științifică a curriculumului se află într-un adevărat război. Se confruntă cu înverșunare nu doar câțiva beligeranți cu concepții distincte, ci o pletoră de teoreticieni care nu se încadrează cu precizie într-o tabără sau alta, adesea împrumută idei-armă ale adversarilor îndreptându-le împotriva lor și, nu de puține ori, luptă împotriva propriilor concepții sau masacrează teorii ostile care nu sunt decât stafii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
doi savanți francezi tind să reducă fenomenul monastic creștin la tiparele generale ale exercițiilor spirituale sau ascetice cunoscute în perioada elenismului târziu. Specificul teologic și eclezial al scrierilor patristice tinde astfel să se estompeze. Acestei grupări moderate i se adaugă pletora de cercetători americani din școala lui Peter Brown (ne gândim în primul rând la Elisabeth A. Clark 2 sau D. Brakke 3). Abordând spiritualitatea deșertului printr-o hermeneutică a suspiciunii, în care relațiile dintre episcop și „omul sfânt” evidențiază doar
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ocupă zona ficțiunii detectivistice sunt „eunuci literari”, întru nimic deosebiți de snobii care „mențin în viață revistele de avangardă”. Somat să dea o listă a celor mai buni scriitori de literatură polițistă, Chandler nu e mai generos decât fusese cu pletora de experimentaliști într-ale modernismului: Agatha Christie i se pare de necitit, cu Erle Stanley Gardner e prea bun prieten ca să-și dea cu părerea, Carter Dickson e la fel ca Agatha Christie. În schimb, admiră farmecul lui Philip Macdonald
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]