330 matches
-
Își leagănă iarbă cosită... Ape, râuri și izvoare, Dunărea alimentează, Și se varsă-n Marea Neagră, Care-n vals de val vibrează... Fila mea e Bucureștiul, Așa cum a fost odată... Cartiere vechi și Cișmigiul... Unde mă plimbam ca fată... Lacul, salcia pletoasă... „Buturuga” și fanfară... Aleea trandafirilor, Și banca de odinioară... Pe toate și-a pus amprenta timpul, Și nu știm ce-o să mai fie... Se umple zilnic „cartea vieții” Cu file de... Nostalgie. DOUĂZECI DE PRIMĂVERI A ieșit în zori din
POEME NOSTALGICE (1) de ADA SEGAL în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366129_a_367458]
-
Acasa > Versuri > Iubire > DACĂ VREI Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1217 din 01 mai 2014 Toate Articolele Autorului DACĂ VREI Într-o seară stam pe mal Sub salcia pletoasă Plecat de dorul nu știu cui De-acasă. Priveam în luciul apei cum Un chip da să apară Mai foc decât Luceafărul De seară. Ca o siren-ai apărut Din larg și din adâncuri. Corăbieri mureau purtați De vânturi. Și cântul tău țipuitor
DACĂ VREI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1217 din 01 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350645_a_351974]
-
OEM ÂNCAT DE REME Autor: Janet Nică Publicat în: Ediția nr. 263 din 20 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ** OEM ÂNCAT DE REME Era - ne spune timpul crud - Un ăpitan pe un apor. Mergea spre ord, ergrea spre sud, Nagâț pletos, purtat de or. Dar o balenă coaptă-n streche, Venind, atrasă de atarg, Lovi aporu-n burta veche, Făcându-l irgulă în arg. Și uite-așa, o lume sacră, Ce-nvinse timpu oroziv, Traduse zeii-n zeamă acră, Din nu se
OEM ÂNCAT DE REME de JANET NICĂ în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356437_a_357766]
-
în colaborare cu firma italiană Pirelli, și cea de genți. Loganul roșu înainta spre centrul orașului. Au trecut, încetinind, pe lângă locul unde a fost casă părinteasca. Emoția îi cuprinsese pe amândoi. Doar tuburile fântânii se mai vedeau și o salcie pletoasa. Nucul de care se legau multe amintiri fusese tăiat de constructorii blocului de alături. Au oprit în parcarea Hotelului „Rusidava”. Au ieși din autoturism. Constantin și-a scuturat picioarele pentru a le dezmorții. Apoi plecară să viziteze orașul. În stânga se
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A CINCEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356390_a_357719]
-
în ruptul capului! Întinzându-se la perete ca un motan în așteptarea desertului la conservă. Giulia, uimită, mai mult amuzată de ținuta de oraș a lui Edy, își lăsase niște chiloței, un furou minuscul și îl urmă; venea rândul meu, pletos, slăbănog într-un chilot rupt și culmea, curat, să-mi ocup locul. Mimi neplăcându-i cămășuța s-au nevrând s-o mototolească, și-a lăsat numai chiloțelul să o apere de frig și încercă să mă sărute, pregătită și dispusă
ANII MEI APOCALIPTICI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355527_a_356856]
-
el cald. Mâncam în fugă și alergam la râul cu apa ca firul de ață, șerpuitor și limpede, și priveam ore întregi, cu picioarele până la gleznă în mâlul cald, mormolocii de broască și peștișorii. Pe malul apei, la umbra sălciilor pletoase, ne făceam păpuși din coceni de porumb și mingi din păr de capră. Râul cu apa ca firul de ață a avut un rol mare în viața noastră, oferindu-ne un feeric loc de joacă. Dacă ploua mult, râul își
ÎNGERII DIN VIS DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370931_a_372260]
-
prin rai printr-un lan de grâu, vara ne furase toate visele, sângele macilor ni se prelingea printre degete, ucideam candoarea lor, eu stăteam pe marginea zilei, pe cer siluete de cai albi zburau spre apus, tu stăteai sub sălcii pletoase, somnambulo, și dormeai, părul ți se împletise peste ramurile tremurătoare, ca o amforă stăteai plină de antice vise și cu gleznele la soare îl așteptai pe Ulise. luni, 7 iulie 2014 Referință Bibliografică: vis de vară / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe
VIS DE VARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371035_a_372364]
-
alei nisipite și prunduite, cu multe specii de copaci, unii aduși de la moșiile de la munte, cu copaci și tufari și tot felul de plante decorative. Tot în parc a mai făcut și un iaz mare, în jurul căruia a sădit sălcii pletoase. Vremea lui Săndulache Sturdza a fost, pentru Ruginoasa, cea mai frumoasă și mai strălucită, grădina cu copaci și iazul cel mare fiind un adevărat rai. În aprilie 1857, palatul și parcul sunt ipotecate pentru împrumutul făcut la Banca Națională a
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
fie România țara tuturor posibilităților? Te întrebi ce vei mai găsi? „Ai răbdare, călătorule!”..., îți spun... „Încă nu ai văzut nimic!” Intrând în localitate, natura îți pune stăpânire pe trup. Undeva, pe partea stângă a drumului, o coloană de sălcii pletoase îți oferă o imagine de basm. Vibrează de vrajă încă nedezlegată. În dosul lor zărești un teren de fotbal frumos amenajat, înconjurat de bănci, liniște și răcoare. Cum o fi oare, atunci, când echipa comunei, ”Autorom”, joacă acasă? Iată, minunile
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
ești Nichita? unde ești Nichita? cel care împărțeai speranțele și iluziile celor trecuți în neființă purtai în cuvinte forța care adâncea moartea îmbrățișând lumina Început de primăvară fluturi sărutări de flori dâră de iubire pași purtați spre maluri cu sălcii pletoase cascade de lumini peste crengile copacilor înfloriți peste noapte început de primăvară Înțeleg înțeleg iubire unde dispari în miez de noapte înțeleg iubire de ce nu-ți aud freamătul înțeleg că noaptea te transformi în raze de lună și în stele
POEZII DE CLAUDIU ŞIMONATI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354533_a_355862]
-
Am fost doar în trei ori patru plimbări prin Cișmigiu și numai o dată prin Parcul Herestrău, unde a refuzat să urce în barcă... Prefera să se așeze pe mal și să privească minute în șir luciul apei sau rămurelele sălciilor pletoase, lăsându-și buclele să se răsfețe în bătaia ușoară a vântului... Era bucureșteancă oare? Nu-mi amintesc, dar ce importanță mai are acum? Credeam că se înfiripase ceva și în inima ei... Mi-a acceptat prietenia și nimic mai mult
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354003_a_355332]
-
nori iar ei parcă le-ar fi spus: “să nu vă jucați cu noi prea mult de-a v-ați ascunselea, că așa cum suntem, micuți, putem fi și învingători, la o adică”. Lacul era liniștit la acea oră iar sălciile pletoase care îl mărgineau erau foarte generoase: crengile lor se întindeau deasupra lacului și ofereau umbră îndrăgostiților care poposeau cu bărcile sub ele. Au închiriat o barcă și au plecat mai întâi în largul lacului. În afară de bărci mai existau și două
ÎNTÂLNIRI (FRAGMENT DE ROMAN) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354214_a_355543]
-
protestăm cântând la unicele, pe vremea aceea, și înălțătoarele Cenacluri Flacăra: „Sunt curat la trup, curat la suflet, Vreau să înțeleg și să iubesc: Nu contează cât de lung am părul, Dar contează ce și cum gândesc! Simt în trup pletoșii daci, comeții, Firea mea e saltul omenesc: Nu contează cât de lung am părul Important e cât și cum gândesc! Vreau să-nalț castele din gândire, Vreau să fiu lăsat să simt cum cresc: Nu contează cât de lung am
PROFESORII NOŞTRII DE IERI!... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357038_a_358367]
-
tramvai, vai, vai, vai!, eram X și luptam să ajung Y,dar, ajungând Y, toți se luptau să devin X, adică un X ... Matematica e bună pentru că reduce totul la ... necunoscute.Matematicile rad tot.Ele sunt aparate de ras.Lumea, pletoasă de felul ei, rămâne, în urma matematicii, ca o chelie pe care intelectualii își pun tichiile lor de mărgăritare. Cică unu și cu unu fac doi.Bravo! Matematica este MUNCA întruchipată. FACEREA întruchipată!Aici toate „FAC”. Doi ori doi fac.O
A FACE, FACERE, AFACERE de JANET NICĂ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357185_a_358514]
-
tramvai, vai, vai, vai!, eram X și luptam să ajung Y,dar, ajungând Y, toți se luptau să devin X, adică un X ... Matematica e bună pentru că reduce totul la ... necunoscute.Matematicile rad tot.Ele sunt aparate de ras.Lumea, pletoasă de felul ei, rămâne, în urma matematicii, ca o chelie pe care intelectualii își pun tichiile lor ... Citește mai mult A FACE, FACERE, AFACERECând eram mic, mi se pare că eram copil.Când eram copil,mi se pare că eram mic
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
aiurea în tramvai, vai, vai, vai!,eram X și luptam să ajung Y,dar, ajungând Y, toțise luptau să devin X, adică un X ... Matematica e bunăpentru că reduce totul la ... necunoscute.Matematicilerad tot.Ele sunt aparate de ras.Lumea,pletoasă de felul ei, rămâne, în urma matematicii,ca o chelie pe care intelectualii își pun tichiile lor... XXIII. PARADOXURI...DE TOT RÂSUL (4), de Janet Nică , publicat în Ediția nr. 309 din 05 noiembrie 2011. I se citea în ochi că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
fac zgomot.... XXXII. OEM ÂNCAT DE REME, de Janet Nică , publicat în Ediția nr. 263 din 20 septembrie 2011. ** OEM ÂNCAT DE REME Era - ne spune timpul crud - Un ăpitan pe un apor. Mergea spre ord, ergrea spre sud, Nagâț pletos, purtat de or. Dar o balenă coaptă-n streche, Venind, atrasă de atarg, Lovi aporu-n burta veche, Făcându-l irgulă în arg. Și uite-așa, o lume sacră, Ce-nvinse timpu oroziv, Traduse zeii-n zeamă acră, Din nu se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
lume sacră, Ce-nvinse timpu oroziv, Traduse zeii-n zeamă acră, Din nu se știe ce otiv. Citește mai mult ** OEM ÂNCAT DE REMEEra - ne spune timpul crud -Un ăpitan pe un apor.Mergea spre ord, ergrea spre sud, Nagâț pletos, purtat de or.Dar o balenă coaptă-n streche,Venind, atrasă de atarg,Lovi aporu-n burta veche,Făcându-l irgulă în arg.Și uite-așa, o lume sacră,Ce-nvinse timpu oroziv,Traduse zeii-n zeamă acră,Din nu se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
că Sfântul Petru venise pe Pământ trimis de Divinul Creator să vadă ce mai facem noi pământenii, căci - după cum se știe- Creatorul nu ne are numai pe noi. Cum eu stăteam așa cu capul pe o masă, sub o salcie pletoasă de lângă blocul nostru, ilustrul personaj mă bate ușor pe umăr, destul de familiar. Ce faci, Mihăiță? Ridic privirea și întorc ușor capul. Sincer, credeam că e moș Aurel, un vecin al nostru. Nu, nu era dumnealui. Deschid ochii și recunosc un
TĂLMĂCIREA UNUI VIS de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357419_a_358748]
-
gând ultima lui escapadă aici, dincoace de sat și mlaștini: Când?...Cât?....Mda, trecuseră vreo zece ani, socotea în gând... Se simțea frenetic, liber și tânăr. Liber cu totul... - Iată și salcia, bătrâne, locul tău preferat!...Aici mă instalam...Ehei, pletoaso, tot aici!?...Mă mai ții minte? Te salut! Mă furase munca... Mângâia scoarța adânc brăzdată pe trunchiul contort și oblic peste apă. Era singur, a descoperit, scrutând orizontul cu reflexe de carmin. A pregătit îndelung trestiile, a probat adâncimea, a
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358000_a_359329]
-
E în continuă veșnică mișcare, Adusă din ieri,plecată înspre mâine, Succesiune de vieți viitoare. Femeie, te iubim așa cum ești, Plecăm din tine, fiindu-ne mamă, Prin lume simplu călătorești, Până veșnicia iar te cheamă. *** FEMEIA PUDICĂ Ca o salcie pletoasă, Într-un fel foarte sfătoasă, Nu vrea ca să fie nudă, Chiar și cu rochița udă! Referință Bibliografică: Femeie / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 487, Anul II, 01 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate
FEMEIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358560_a_359889]
-
teugă[vi], la adăpostul unui umbrar acoperit cu pânză de velă[vii]vopsită în albastru, iar celălalt mergea să facă aprovizionarea cu bere. Eram doi aventurieri plecați în necunoscut. Numai când vedeam întinderea de apă străjuită pe maluri de sălcii pletoase și pline de scorburi, cu rădăcini enorme înfipte în maluri și crengile scăldate în apa tulbure a brațului, ne și imaginam ce locuri bune de pescuit se găseau la rădăcina acestora, mai ales pentru somn. Gândurile și fantezia noastră erau
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 665 din 26 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului În frunza ce-a căzut o amintire pe bancă nimeni parcul gol mă țintuia privirea unui câine și pădurea ce-și îmbrăcase straie noi.... Sub salcia pletoasă amândoi demult, demult... un soare ne îmbrățișa și-o singură lumină ne veghea... azi frunzele nu-și amintesc... un trecător grăbit un loc pustiu și umbra ce-a zâmbit... De ce atâta cer într-o trăire și-o bancă goală... cine
OCTOMBRIE DE JAR de VALENTINA BECART în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358812_a_360141]
-
din 04 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Sonata ochilor Iubesc ochii de orice culoare ar fi; Cei ce văd lumea pentru mine Și-mi descriu întreaga natură; Cu nume de flori, în orice culori. Cu nume de arbori; zvelți sau pletoși Mestecenii sidefați alburoși Și platanii violet pământoși. Cu nume de ape; mai verzi sau albastre. Cu nume de păsări ce taie văzduhul Prin cântec și zborul pribeag; Cu nume de-ngheț și ger, Cu nume de alb ca floarea de
SONATA OCHILOR de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358871_a_360200]
-
lună frunza de arțar stol spre miazăzi - bătrânul cocor târând prin mâl aripa gheața subțire - doar umbra turturelei face cumpăna Marea Roșie - săgeata lui Orion în cornul lunii școala primară - anevoie prin troian căciula de miel luna în tremur - sub salcia pletoasă păstrăv la pândă rupere de nori - acum și demnitarul intră la apă marele îngheț - încălzirea globală mărește pasul Referință Bibliografică: Ioan Rasinaru / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 332, Anul I, 28 noiembrie 2011. Drepturi de Autor
IOAN RASINARU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358916_a_360245]