710 matches
-
și bronhiolelor conferă protecție plămânilor față de agresiunile externe (vezi mai jos). Alveolele prezintă un perete epitelial foarte subțire acoperit cu un strat fin de lichid alveolar (surfactant pulmonar). Plămânii sunt acoperiți la exterior de o membrană cunoscută sub numele de pleura viscerală care este separată de pleura parietală (care tapetează peretele intern al cutiei toracice) de un strat subțire de lichid pleural. Deoarece lichidul pleural nu poate fi comprimat sau expansionat cele două foițe pleurale rămân strâns solidarizate una de cealaltă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
agresiunile externe (vezi mai jos). Alveolele prezintă un perete epitelial foarte subțire acoperit cu un strat fin de lichid alveolar (surfactant pulmonar). Plămânii sunt acoperiți la exterior de o membrană cunoscută sub numele de pleura viscerală care este separată de pleura parietală (care tapetează peretele intern al cutiei toracice) de un strat subțire de lichid pleural. Deoarece lichidul pleural nu poate fi comprimat sau expansionat cele două foițe pleurale rămân strâns solidarizate una de cealaltă. Orice mișcare a diafragmului și a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
iar cea de-a treia are tendința de a-i destinde. Tesutul elastic al plămânului este întins în condiții fiziologice, iar tensiunea rezultată din această întindere acționează ca o forță elastică ce determină colabarea plămânului prin tragerea spre interior a pleurei viscerale (fig. 66). Tensiunea superficială este cea de-a doua forță care are tendința de a colaba plămânul; se referă la forța generată de pelicula de lichid care tapetează alveolele și are tendința de a le colaba trăgând de ele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
negativă intra-pleurală acționează în sens opus. Efectele forței elastice și ale tensiunii superficiale sunt contracarate de efectul de destindere produs de presiunea negativă (subatmosferică) din spațiul intrapleural (presiune intrapleurală). Aceasta se dezvoltă ca urmare a tragerii spre exterior a pleurei parietale, solidară cu peretele toracic și diafragmul. Astfel, asupra celor două foițe pleurale acționează forțe de sens contrar și ca urmare se dezvoltă o presiune negativă în lichidul pleural. Presiunea intraalveolară ar trebui să fie egală cu cea atmosferică datorită
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
sunt declanșate prin stimularea diverșilor receptori care se găsesc la acest nivel (mecanici, chimici, termici, dureroși). Tusea este un reflex de apărare apărut ca urmare a stimulării mecanice, chimice sau termice a receptorilor de la nivelul căilor respiratorii și din afara lor (pleură, diafragm, conduct auditiv extern, intestinal, genital etc). Tusea constă într-o inspirație forțată urmată de o închidere a rinoși oro-faringelui de către palatul moale, închiderea glotei, contracția mușchilor expiratori, și în final deschidera glotei, cu expulzia puternică a aerului, însoțită de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
și bronhiolelor conferă protecție plămânilor față de agresiunile externe (vezi mai jos). Alveolele prezintă un perete epitelial foarte subțire acoperit cu un strat fin de lichid alveolar (surfactant pulmonar). Plămânii sunt acoperiți la exterior de o membrană cunoscută sub numele de pleura viscerală care este separată de pleura parietală (care tapetează peretele intern al cutiei toracice) de un strat subțire de lichid pleural. Deoarece lichidul pleural nu poate fi comprimat sau expansionat cele două foițe pleurale rămân strâns solidarizate una de cealaltă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
agresiunile externe (vezi mai jos). Alveolele prezintă un perete epitelial foarte subțire acoperit cu un strat fin de lichid alveolar (surfactant pulmonar). Plămânii sunt acoperiți la exterior de o membrană cunoscută sub numele de pleura viscerală care este separată de pleura parietală (care tapetează peretele intern al cutiei toracice) de un strat subțire de lichid pleural. Deoarece lichidul pleural nu poate fi comprimat sau expansionat cele două foițe pleurale rămân strâns solidarizate una de cealaltă. Orice mișcare a diafragmului și a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
iar cea de-a treia are tendința de a-i destinde. Tesutul elastic al plămânului este întins în condiții fiziologice, iar tensiunea rezultată din această întindere acționează ca o forță elastică ce determină colabarea plămânului prin tragerea spre interior a pleurei viscerale (fig. 66). Tensiunea superficială este cea de-a doua forță care are tendința de a colaba plămânul; se referă la forța generată de pelicula de lichid care tapetează alveolele și are tendința de a le colaba trăgând de ele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
negativă intra-pleurală acționează în sens opus. Efectele forței elastice și ale tensiunii superficiale sunt contracarate de efectul de destindere produs de presiunea negativă (subatmosferică) din spațiul intrapleural (presiune intrapleurală). Aceasta se dezvoltă ca urmare a tragerii spre exterior a pleurei parietale, solidară cu peretele toracic și diafragmul. Astfel, asupra celor două foițe pleurale acționează forțe de sens contrar și ca urmare se dezvoltă o presiune negativă în lichidul pleural. Presiunea intraalveolară ar trebui să fie egală cu cea atmosferică datorită
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
sunt declanșate prin stimularea diverșilor receptori care se găsesc la acest nivel (mecanici, chimici, termici, dureroși). Tusea este un reflex de apărare apărut ca urmare a stimulării mecanice, chimice sau termice a receptorilor de la nivelul căilor respiratorii și din afara lor (pleură, diafragm, conduct auditiv extern, intestinal, genital etc). Tusea constă într-o inspirație forțată urmată de o închidere a rinoși oro-faringelui de către palatul moale, închiderea glotei, contracția mușchilor expiratori, și în final deschidera glotei, cu expulzia puternică a aerului, însoțită de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
și bronhiolelor conferă protecție plămânilor față de agresiunile externe (vezi mai jos). Alveolele prezintă un perete epitelial foarte subțire acoperit cu un strat fin de lichid alveolar (surfactant pulmonar). Plămânii sunt acoperiți la exterior de o membrană cunoscută sub numele de pleura viscerală care este separată de pleura parietală (care tapetează peretele intern al cutiei toracice) de un strat subțire de lichid pleural. Deoarece lichidul pleural nu poate fi comprimat sau expansionat cele două foițe pleurale rămân strâns solidarizate una de cealaltă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
agresiunile externe (vezi mai jos). Alveolele prezintă un perete epitelial foarte subțire acoperit cu un strat fin de lichid alveolar (surfactant pulmonar). Plămânii sunt acoperiți la exterior de o membrană cunoscută sub numele de pleura viscerală care este separată de pleura parietală (care tapetează peretele intern al cutiei toracice) de un strat subțire de lichid pleural. Deoarece lichidul pleural nu poate fi comprimat sau expansionat cele două foițe pleurale rămân strâns solidarizate una de cealaltă. Orice mișcare a diafragmului și a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
iar cea de-a treia are tendința de a-i destinde. Tesutul elastic al plămânului este întins în condiții fiziologice, iar tensiunea rezultată din această întindere acționează ca o forță elastică ce determină colabarea plămânului prin tragerea spre interior a pleurei viscerale (fig. 66). Tensiunea superficială este cea de-a doua forță care are tendința de a colaba plămânul; se referă la forța generată de pelicula de lichid care tapetează alveolele și are tendința de a le colaba trăgând de ele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
negativă intra-pleurală acționează în sens opus. Efectele forței elastice și ale tensiunii superficiale sunt contracarate de efectul de destindere produs de presiunea negativă (subatmosferică) din spațiul intrapleural (presiune intrapleurală). Aceasta se dezvoltă ca urmare a tragerii spre exterior a pleurei parietale, solidară cu peretele toracic și diafragmul. Astfel, asupra celor două foițe pleurale acționează forțe de sens contrar și ca urmare se dezvoltă o presiune negativă în lichidul pleural. Presiunea intraalveolară ar trebui să fie egală cu cea atmosferică datorită
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
sunt declanșate prin stimularea diverșilor receptori care se găsesc la acest nivel (mecanici, chimici, termici, dureroși). Tusea este un reflex de apărare apărut ca urmare a stimulării mecanice, chimice sau termice a receptorilor de la nivelul căilor respiratorii și din afara lor (pleură, diafragm, conduct auditiv extern, intestinal, genital etc). Tusea constă într-o inspirație forțată urmată de o închidere a rinoși oro-faringelui de către palatul moale, închiderea glotei, contracția mușchilor expiratori, și în final deschidera glotei, cu expulzia puternică a aerului, însoțită de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
presiune joasă. Deși aparțin unor compartimente diferite, cele două circuite sanguine stabilesc între ele comunicări prin anastomoze de diferite tipuri. II.3.2.1. Vascularizația nutritivă Vasele bronșice asigură vascularizația bronhiilor și a vaselor mari pulmonare, a septurilor fibroase, a pleurei viscerale și parietale mediastinale. Ramurile arteriale sunt satelite bronhiilor și merg până la bronhiolele terminale, dar nu ajung până la zona alveolizată. Rețeaua capilară care se formează din arteriolele bronșice se continuă cu două plexuri venoase - submucos și peribronșic. Cele două plexuri
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Scarpa, după evidări ganglionare sau intervenții pe torace și regiunea cervicală când sunt lezate trunchiuri limfatice mari (canal toracic, marea venă limfatică). Anatomic, traumatismele limfatice sunt reprezentate de rupturi sau secțiuni ce determină: revărsate, fistule sau colecții în cavități preexistente (pleură cel mai frecvent). Leziunea limfatică cea mai gravă este reprezentată de fistula canalului toracic de la baza gâtului sau de secțiunea acestuia în torace cu formarea chilotoraxului. Clinic, fistulele cervicale ale canalului toracic sunt grave deoarece se pierde o cantitate importantă
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
volum și aspect de perioadele digestive. Prin fistulă se scurge un lichid incolor sau gălbui care coagulează formând cheaguri moi, gelatiforme. Chilotoraxul apare la un interval variabil de timp după accident (ore sau zile) în raport cu mărimea efracției și cu starea pleurei mediastinale pe unde are loc pătrunderea în cavitatea pleurală a lichidului. Se caracterizează clinic prin apariția de: dispnee progresivă, semne de compresiune mediastinală și alterarea rapidă a stării generale ca urmare a puncțiilor repetate și spolierii organismului de grăsimi și
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
de neurochirurgie după excluderea leziunilor toraco-abdominale; GSC ≥ 15 = monitorizare 6-10 ore (după excluderea paraclinică a leziunilor traumatice cranio-cerebrale). 4.4.3. TRAUMATISMELE TORACICE Sunt clasificate în: traumatisme închise (contuzii) și dechise (plăgi), care la rândul lor pot fi penetrante (depășesc pleura determinând leziuni pulmonare, cardiace sau/și a vaselor mari) și nepenetrante (până la pleură). Din punct de vedere funcțional pot fi împărțite în traumatisme cu și fără tulburări funcționale vitale. Sunt prezentate pe larg în volumul II (capitolul 4). „Schema” de
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
paraclinică a leziunilor traumatice cranio-cerebrale). 4.4.3. TRAUMATISMELE TORACICE Sunt clasificate în: traumatisme închise (contuzii) și dechise (plăgi), care la rândul lor pot fi penetrante (depășesc pleura determinând leziuni pulmonare, cardiace sau/și a vaselor mari) și nepenetrante (până la pleură). Din punct de vedere funcțional pot fi împărțite în traumatisme cu și fără tulburări funcționale vitale. Sunt prezentate pe larg în volumul II (capitolul 4). „Schema” de investigare a unui traumatism toracic este prezentată în fig. 4.1. 4.4
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
instalate pentru evacuarea unui hemo-, pneumotorace post traumatic sau postoperator trebuie aspirate ori montate la un drenaj sub acvatic tip BȘclère. Monitorizarea lichidului drenat trebuie să fie strictă; astfel o cantitate de sânge mai mare de 100 ml/oră din pleură, necesită toracotomie de urgență. Examenul aparatului digestiv: După orice intervenție pe abdomen peristaltica gastro-intestinală este inhibată temporar, reluându-se după circa 24 ore pentru intestinul subțire și după 48-72 ore pentru stomac și colon. Aceste perioade sunt sensibil prelungite în
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
urmată de formarea puroiului din bacteriile și leucocitele distruse. Puroiul are o reacție ușor alcalină și este înconjurat de membrana piogenă. Membrana piogenă subțiază prin acțiunea ei distructivă țesuturile perilezionale, conducând la fistulizarea supurației într-o cavitate preexistentă (vase sanguine, pleură, pericard etc.) sau la piele. Supurația este urmată de vindecarea leziunii, care nu mai realizează o restitutio ad integrum, ca în cazul rezoluției ci se face cu cicatrice restantă. Cicatrizarea se produce prin glisarea celulelor fibroblastice ale țesutului conjunctiv în
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
21%, care a limitat adoptarea largă a procedeului. Skinner a reintrodus tehnica în 1969 și a adaptat-o pentru cancerul esofagului toracic. Principiul de bază al operației este extirparea largă a esofagului tumoral cu țesuturile care îl înconjoară incluzând ambele pleure lateral și pericardul anterior la, nivelul unde sunt în raport intim cu esofagul. Limfaticele dorsale, dintre esofag și aortă, ca și canalul toracic din mediastin sunt extirpate în bloc cu piesa de rezecție. Această mediastinectomie posterioară duce la o disecție
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
esofagiană trebuie extirpată cu „seroasa” și mezenterul. Studiile histologice au arătat că țesutul fibros subpleural și subpericardic servește în atașarea mușchiului longitudinal al esofagului și de fapt servește ca structură asemănătoare seroasei (Laimer 1883Ă. Este posibil anatomic extirparea pericardului și pleurei adiacente tumorii pentru realizarea rezecției în bloc a întregului organ. Embriologic, există mezoesofagul dorsal care suspendă esofagul de arcul aortei caudal și care determină distribuția limfaticelor și vascularizației. Extirparea acestui mezoesofag dorsal se obține prin disecția peretelui aortei și corpilor
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
traheo bronșic și mediastinal supraaortic, disecția planului inter-aorto esofagian precum și anastomoza înaltă intratoracică. În cancerele esofagului cervical și toracic superior este necesar pentru expunerea largă a esofagului și lanțurilor ganglionare mediastinale superioare sternotomie sau manubriotomie cu riscul deschiderii bilaterale a pleurei, traumatismului și sângerării excesive și expunerii insuficiente a ganglionilor intertraheobronșici. Esofagectomia fără toracotomie se practică frecvent, folosind două incizii abdominale și cervicală. Durata scurtă a intervenției,traumatismul operator redus permite operația la pacienții care ar suporta greu toracotomia. Dar această
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]