124 matches
-
sarmațianului (cu 8 - 8,5 mln ani în urmă) marea a părăsit teritoriul rămînînd o cîmpie aluvial acumulativă. La sfîrșitul epocii miocene (veacul meotian) zona era o cîmpie ridicată pe care se dezvolta vegetația de savană. Iar la începutul epocii pliocene vegetația de savană este înlocuită cu landșafturile de silvostepă. În pliocenul mediu și superior, cu 3-4 mln ani în urmă partea centrală împreună cu teritoriul raionului de astăzi au suferit mișcări lente de ridicare si reprezenta o cîmpie ridicată. Tot în
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
părăsit teritoriul rămînînd o cîmpie aluvial acumulativă. La sfîrșitul epocii miocene (veacul meotian) zona era o cîmpie ridicată pe care se dezvolta vegetația de savană. Iar la începutul epocii pliocene vegetația de savană este înlocuită cu landșafturile de silvostepă. În pliocenul mediu și superior, cu 3-4 mln ani în urmă partea centrală împreună cu teritoriul raionului de astăzi au suferit mișcări lente de ridicare si reprezenta o cîmpie ridicată. Tot în această perioadă a început formarea rețelei hidrografice-văile rîurilor Prut, Nistru, Răut
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
efectuiază cu respectarea strictă a regulilor de asigurare a rezistenței lor la cutremurele de pămînt. Pe teritoriul raionului se exploatează materiale pentru contrucție, precum calcarele, argilele, deatomitele și nisipurile de vîrstă neogenă precum și depunerile de pietriș și prundiș de vârstă pliocenă și cuaternară, care datorită eroziunii, sunt dezvelite în valea Prutului și ale afluenților acestuia. De obicei aceste depozite se dispun aproape pe întreaga suprafață a raionului ceea ce înlesnește exploatarea lor prin cariere deschise. Sînt răspîndite și zăcamintele de argile și
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
iar mai tîrziu aici s-a format o suprafață de denudatie care pe parcursul timpului a fost supusă unui proces lent de cufundare. Aici în decursul veacurilor mioțian și ponțian s-au acumulat depozite avandeltaice și destaice lacustre. La începutul epocii pliocene teritoriul raionului care devenise o cîmpie cu suprafața relativ plată, continua procesul de formare a depizitelor deltaice-lacustre și aluviale. Datorită mișcărilor lente de ridicare a teritoriului care începuse in pliocenul mediu procesul de acumulare a depozitelor continentale a incetat. În
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
au acumulat depozite avandeltaice și destaice lacustre. La începutul epocii pliocene teritoriul raionului care devenise o cîmpie cu suprafața relativ plată, continua procesul de formare a depizitelor deltaice-lacustre și aluviale. Datorită mișcărilor lente de ridicare a teritoriului care începuse in pliocenul mediu procesul de acumulare a depozitelor continentale a incetat. În centrul țării cît și pe teritoriul raionului Nisporeni s-a terminat formarea suprafeței de nivelare constituită din acumulări aluvial deltaice. Cîmpia intinsă ce se formase la sfîrșitul pliocenului mediu a
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
începuse in pliocenul mediu procesul de acumulare a depozitelor continentale a incetat. În centrul țării cît și pe teritoriul raionului Nisporeni s-a terminat formarea suprafeței de nivelare constituită din acumulări aluvial deltaice. Cîmpia intinsă ce se formase la sfîrșitul pliocenului mediu a fost treptat fragmentată datorită intensificării proceselor exogene. Aceste procese au jucat un rol important în pliocenul superior cînd o mare parte din teritoriu a fost supus unor mișcări tectonice de ridcare. La începutul cuaternarului s-au intensificat brusc
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
teritoriul raionului Nisporeni s-a terminat formarea suprafeței de nivelare constituită din acumulări aluvial deltaice. Cîmpia intinsă ce se formase la sfîrșitul pliocenului mediu a fost treptat fragmentată datorită intensificării proceselor exogene. Aceste procese au jucat un rol important în pliocenul superior cînd o mare parte din teritoriu a fost supus unor mișcări tectonice de ridcare. La începutul cuaternarului s-au intensificat brusc mișcările tectonice cuprinzînd întreg terotoriul raionului Nisporeni. Datorită acestor mișcări s-a produs deformarea suprafeței de nivelare pliocene
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
pliocenul superior cînd o mare parte din teritoriu a fost supus unor mișcări tectonice de ridcare. La începutul cuaternarului s-au intensificat brusc mișcările tectonice cuprinzînd întreg terotoriul raionului Nisporeni. Datorită acestor mișcări s-a produs deformarea suprafeței de nivelare pliocene și separarea ei în blocuri izolate fapt care contribuit la o activitate intensă a proceselor exogene de formare a reliefului. Ulterior aceste procese au shimbat aspectul primar al morfostructurilor complicîndu-le suprafața cu diferite morfosculpturi. Cele mai însemnate procese datorită carora
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
adaugă mesteăcanul pitic, salcia pitică și ienupărul. O vegetație asemănătoare celei de tundră, vegetația alpină, se găsește în partea superioară a munților înalți, fiind formată, printre altele, din graminee, afin, merișor și smardar. Fauna de tip tropical, apoi subtropical, din pliocen, cu elefanți, cămile și antilope, a cedat locul faunei de climă rece, din timpul glaciațiunilor.S-a format o faună de tundră și pădurea boreală, cu exemplare de mamut, ren, cerb, urs, rinocer lânos și animale de peșteră, cum ar
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
mare. În zona de munte nu putem vorbi de prezența stratelor acvifere de adâncime. Depozitele constituente din zona subcarpatică au diferite grade de permeabilitate, în funcție de natura lor. Există strate acvifere locale în depozitele de pietrișuri, nisipuri și argile din formațiunile pliocene și pleistocene inferioare. Trebuie să remarcăm faptul că prin infiltrarea apelor superficiale în depozitele mio-pliocene, acestea suferă de cele mai multe ori un proces de mineralizare accentuată și apar, sau sunt întâlnite în foraje, ca ape minerale cu importanță mare pentru economia
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
de incarbonizare, cărbuni au căpătat calități de o deosebită importanță industrială(cocsifică și distilă). Depresiunea, în timpul existenței ei ca golf, al mării terțiare a suferit o afundare lentă, ea neputând sa fie umplută cu sedimente pentru a devenii uscat. În pliocen s-a produs procesul de colmatare, iar depresiunea a devenit uscat. Acest uscat a fost antrenat în mișcările de înălțare în bloc al întregului lanț Carpatic. După exondare apele, au început să erodeze relieful, pe care înainte au contribuit la
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
coclé care au dispărut din cauza bolilor și exterminării de către spanioli în secolul al XVI-lea. Acum 20 de milioane de ani a început procesul de formare a istmului Panama, după care statul Panama și-a luat denumirea. Finalizarea procesului în pliocen, acum 3 milioane de ani, a avut drept consecință întrepătrunderea faunei și florei din două zone izolate între ele până atunci. Dolores Piperno a aproximat prima populare umană a istmului în timpul glaciarului târziu. Olga Linares susține ideea că existența istmului
Panama () [Corola-website/Science/298134_a_299463]
-
abrupți sunt afectați de alunecări de teren. În cadrul orașului sunt trei zone în care alunecările se manifestă mai intens: partea inferioară a coastei Răutului din cartierul Soroca, versantul drept al Răuțelului din cartierele Bălții Noi, Berestecico și Țigania. Până la mijlocul pliocenului zona Bălților a fost un podiș ridicat de unde eroziunea a ros aproape întreaga suprafață inițială a miocenului târziu. La mijlocul pliocenului, în timp ce teritoriile ce îl înconjoară se ridică, podișul Bălților se coboară (graben) formând câmpia Bălților. Profilul geologic este reprezentat de
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
inferioară a coastei Răutului din cartierul Soroca, versantul drept al Răuțelului din cartierele Bălții Noi, Berestecico și Țigania. Până la mijlocul pliocenului zona Bălților a fost un podiș ridicat de unde eroziunea a ros aproape întreaga suprafață inițială a miocenului târziu. La mijlocul pliocenului, în timp ce teritoriile ce îl înconjoară se ridică, podișul Bălților se coboară (graben) formând câmpia Bălților. Profilul geologic este reprezentat de sedimente din neogen, etajul Sarmațian, cu straturi de nisip, argilă, calcar și marnă. Râul Răuțel și-a croit albia de-
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Shămò, uigur: لوپنوُﺭ چۆلى, Lopnur Tshöli) este situat în bazinul Tarim, regiunea Xinjiang, China. Deșertul se întinde pe o suprafață de ca. 47.000 km. Deșertul se află într-un bazin, alcătuit din roci sedimentare care datează din pliocen, prin mișcări tectonice stratul sedimentar s-a scufundat în partea de răsărit formându-se o ruptură tectonică între Taklamakan și deșert. Prin deșert curgeau în trecut curgeau până în anul 1971, spre sud râurile Tărîm și Konqi, după care au secat
Deșertul Lop Nor () [Corola-website/Science/316650_a_317979]
-
la peste 3.000 m adâncime, peste care s-au depus strate sedimentare. Fundamentul cristalino-mezozoic, constituit din paragnaisuri cu muscovit și biotit, micașisturi, șisturi cuarțitice cu granați, calcare cristaline etc., a suferit o scufundare lentă, începând din cretacicul superior, până în pliocen. Cercetările recente, bazate pe foraje de mare adâncime, însoțite de date seismologice, gravimetrice și magnetice, au demonstrat faptul că formațiunile fundamentului sunt cutate sub formă de solzi. Depozitele care formează cuvertura sedimentară a Depresiunii Transilvaniei s-au acumulat în timpuri
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
gravimetrice și magnetice, au demonstrat faptul că formațiunile fundamentului sunt cutate sub formă de solzi. Depozitele care formează cuvertura sedimentară a Depresiunii Transilvaniei s-au acumulat în timpuri geologice, distingându-se cinci cicluri de sedimentare: senonian, paleogen, burdigalian, tortonian-sarmațian și pliocen. Însă, în regiunea bazinului Secașului Mic extindere deosebită au numai depozitele ciclurilor: paleogen (depozitele oligocene = conglomerate, gresii roșii și vărgate și nisipuri), tortonian-sarmațian (depozitele sarmațiene = marne, marne nisipoase și nisipuri) și pliocen (depozitele pannoniene = nisipuri cuarțoase și micacee, argile marnoase
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
cicluri de sedimentare: senonian, paleogen, burdigalian, tortonian-sarmațian și pliocen. Însă, în regiunea bazinului Secașului Mic extindere deosebită au numai depozitele ciclurilor: paleogen (depozitele oligocene = conglomerate, gresii roșii și vărgate și nisipuri), tortonian-sarmațian (depozitele sarmațiene = marne, marne nisipoase și nisipuri) și pliocen (depozitele pannoniene = nisipuri cuarțoase și micacee, argile marnoase și pietrișuri). Depozitele pleistocene (pietrișuri și nisipuri), întâlnite cu precădere pe stânga Secașului Mic, intră în componența teraselor, iar cele holocene (nisipuri și pietrișuri aluvionare), în componența luncilor. are o suprafață de
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
rudei sale nord-americane, studiată atent după rămășițele sale pietrificate, dovezi privind existența condorului andin în epocile geologice mai vechi sunt foarte puține. Studiind puținele fosile descoperite în provincia boliviană Tarija, arheologii presupun că originile condorului andin s-ar găsi în pliocen sau pleistocen, atunci când viețuia o pasăre ceva mai mică decât condorul de azi (subspecia dispărută "Vultur gryphus patruus"). Condorul andin este cea mai mare pasăre din emisfera vestică. Cu toate că lungimea de la cioc până la coadă măsoară cu 5 cm mai puțin
Condor andin () [Corola-website/Science/315078_a_316407]
-
american Remington Kellogg i-a schimbat numele speciei în "novaeangliae". Ultimul a mai descris și cele mai vechi fosile ale balenelor cu cocoașă — "Megaptera miocaena", datând din miocenul târziu. De asemenea, au fost descoperite rămășițe ale balenelor cu cocoașă din pliocenul târziu și pleistocen, în America de Nord, și din pliocenul superior, în Europa. Denumirea genului "Megaptera" provine din cuvintele grecești μεγα- (imens) și -φτερό (aripă), făcând referire la dimensiunile extraordinare ale înotătoarelor laterale. Denumirea speciei se traduce ca "a noii Anglii", întrucât
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
în "novaeangliae". Ultimul a mai descris și cele mai vechi fosile ale balenelor cu cocoașă — "Megaptera miocaena", datând din miocenul târziu. De asemenea, au fost descoperite rămășițe ale balenelor cu cocoașă din pliocenul târziu și pleistocen, în America de Nord, și din pliocenul superior, în Europa. Denumirea genului "Megaptera" provine din cuvintele grecești μεγα- (imens) și -φτερό (aripă), făcând referire la dimensiunile extraordinare ale înotătoarelor laterale. Denumirea speciei se traduce ca "a noii Anglii", întrucât primul exemplar a fost capturat pe țărmul Noii
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
un relief accidentat și predominant deluros.Podișul Central Moldovenesc este constituit din formațiuni sedimentare monoclinale corespondente părții sudice a Platformei Moldovenești și depresiuni structurale ale Bârladului.Morfologia este influențată în mod direct de cuverturii sedimentare alcătuite din formațiuni sarmațiene și pliocene de la nord la sud. Populația totală din Podișul Central Moldovenesc este de 394758 locuitori.Cel mai ridicat număr de locuitori fiind înregistrat în cadrul județului Vaslui cu peste 50‰ din totalul populației,iar cel mai scăzut număr de locuitori fiind în
Podișul Central Moldovenesc () [Corola-website/Science/320853_a_322182]
-
structural, valea pârâului Baraolt formează zona de contact dintre cele două masive muntoase, cu compoziție petrografică și litologică aparte. La nord de cursul pârâului se întinde masivul muntos Harghita de Sud, care este de origine vulcanică, produs al neovulcanismului din pliocen. Zona este constituită din rozii andezitice în situ, acoperite pe alocuri cu piroclastice andezitice și de andezite bazaltoide. În zonele mai joase ele sunt acoperite cu depozite sedimentare noi. La sud de albia pârâului Baraolt se întinde masivul muntos al
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
ape minerale cu o mineralizare totală foarte ridicată, pusă in general pe seama prezenței clorurii de sodiu. Mai toate forajele executate în bazinul Baraolt, în mod obligatoriu, au intrat în fundamentul cretacic, acesta fiind cercetat și prin metode geofizice. Peste depozitele pliocene este prezent pleistocenul și depozitele de pante, a teraselor apelor curgătoare. Datarea lor s-a putut face cu ajutorul fosilelor mamifere care au trăit pe aceste meleaguri în timpul cuaternarului. Holocenul este prezent peste tot, fiind compus din depozite groase de pietrișuri
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
evită termenul de „Bazin Panonic” și „Câmpie Panonică”. Termenul geomorfologic de "„Câmpie Panonică”" este utilizat în sens larg pentru aproximativ aceeași regiune, deși cu un sens oarecum diferit, având legătură doar cu zonele joase, mai precis cu câmpia rezultată în Pliocen după dispariția Mării Panonice, ce ocupă cea mai mare parte a sa. Acesteia i se alătură Munții Transdanubieni - care fragmentează câmpia într-o porțiune vestică (Mica Câmpie Ungară) și una estică (Marea Câmpie Ungară, inclusiv Câmpia Slovacă de Est), precum și
Bazinul Panonic () [Corola-website/Science/321806_a_323135]