261 matches
-
de mișcat De un cățel cu pâl buclat Fala pălinți ca să-l mângâie, Plângea sălacu-ntle boscheți Și nemâncat și jegălit, Da' nimenea nu s-a oplit Din gloata male de dlumeți, Doal eu, atâta, singulel, În ochisoli când l-am plivit, Bătând în mine am simțit O inimioală de cățel, Și întl-o mică lăclămioală Ce s-a oplit din culs și ea, Spelanțe, una-i licălea Simțind iubile plima oală; M-am dus la el, l-am mângâiat, L-am intlebat
AM SCRIS AZI-NOAPTE-O POEZIE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 985 din 11 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366043_a_367372]
-
nouă, celor mai în vârstă, ne revine datoria de a le îndruma pașii și de a le veghea devenirea, fiindcă - spunea el - „lumea de mâine va arăta așa cum vor rodi ei, și ei vor rodi numai dacă noi îi vom plivi, adică dacă vom stârpi din jurul lor buruienile care-i sufocă”. Același interes l-a manifestat părintele Calciu și pentru tinerii români „desțărați”, pe care i-a întâlnit în exilul său de peste Ocean. În cele câteva vizite pe care i le-
RECENZIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 78 din 19 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350496_a_351825]
-
alungi întristarea Suspinarea, -amarea. Să ne spui cuvântul Și despre avântul Nașterii, învierii Pe calea durerii. Haide să-nfrunzești, Flori albe-n ferești, Hai să ne cuprinzi Spațiul de sub grinzi. Și să ne deschizi Limpezi, mari oglinzi Hai să ne plivești Durutele vești. Să ne primenești Soarta cu povești, Regăsindu-ne, Odihnindu-ne, În dar albindu-ne Colindiță-n vârf de cetini Colindiță-n vârf de cetini, Brazi verzi îți sunt prietini, Colindița ce-o ascult Cu dor greu, și cu dor mult
ADELINA IONESCU, COLINDE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351490_a_352819]
-
nu scoteai de la ea un cuvințel...Se mai deconecta în grădină...Când îi ducea Gigi în lumea lor, că doar știi că le-a amenajat un loc de joacă cu căsuță, nisip, lopeți, găletușe din plastic și alte jucării, mai plivea un răzor, mai săpa, de-astea, că-n bucătărie n-o lăsa Gigi decât la o sarma, un ardei umplut...De sărbători pregăteam amândouă, aventuri, ce mai... - Oricum, am admirat grădina...Cinste ei... - Ăsta a fost și motivul pentru care
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
care vor sta / va face să se strângă-n / brațe, / până-n căldura lor, / din toate va rămâne / scrum. / Pentru niciodată, / pentru acum. / 3 decembrie 2011”. Penultimul poem este foarte sugestiv: poetul e un grădinar care rostuiește grădina cuvintelor, semănând, arând, plivind, udând, îmbătându-se de miresme și de culoare și apoi, culegând florile și semințele la care a trudit. “Final de carte” se intitulează chiar poemul de la sfârșit în care autorul spune: “Ninge peste mine, / iernii îi sunt frate - / cu zăpadă
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]
-
nouă, celor mai în vârstă, ne revine datoria de a le îndruma pașii și de a le veghea devenirea, fiindcă - spunea el - „lumea de mâine va arăta așa cum vor rodi ei, și ei vor rodi numai dacă noi îi vom plivi, adică dacă vom stârpi din jurul lor buruienile care-i sufocă”. Același interes l-a manifestat părintele Calciu și pentru tinerii români „desțărați”, pe care i-a întâlnit în exilul său de peste Ocean. În cele câteva vizite pe care i le-
ŞASE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ, A PĂRINTELUI GHEORGHE CALCIU DUMITREASA, de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351000_a_352329]
-
2013 Toate Articolele Autorului CAPITOLUL 55 VEDENIA UNUI CĂLUGĂR DIN SCHIT ȘI DESPRE AVVA IRINEU Avva Irineu ne-a istorisit următoarele: Un bătrân care trăia în Schit a văzut într-o noapte pe diavol că dădea fraților o sapă de plivit. Și l-a întrebat bătrânul pe diavol: - Ce înseamnă această? - Pregătesc o bucurie fraților, a răspuns diavolul, care prin asta îi făcea mai trândavi pentru slăvirea lui Dumnezeu. * * * Tot avva Irineu ne-a mai istorisit: Când au venit barbarii în
LIVADA DUHOVNICEASCA (19) de ION UNTARU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345663_a_346992]
-
habar, nu știu ce fac, Vremelnicii... meschinii... Să nu-i retezi, jelesc acu..., Să nu le ții ponos. Ci poate le mai dă un an, La ei m-oi duce iară Uda-voi dragoste noian Și poate m-or primi. Îi voi plivi cu blând cuvânt Ca-n Tine să răsară Rodi-vor oare înspre Înalt? Sau iar m-or răstigni... VAMPIRII DE VISE Verticale cimitire se-nalță-n bulevarde Cu morți care-și fac veacul în case-acum pustii. Secați strigoi, Siluie-n noi
LECŢIA DE ISTORIE (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345685_a_347014]
-
nouă, celor mai în vârstă, ne revine datoria de a le îndruma pașii și de a le veghea devenirea, fiindcă - spunea el - „lumea de mâine va arăta așa cum vor rodi ei, și ei vor rodi numai dacă noi îi vom plivi, adică dacă vom stârpi din jurul lor buruienile care-i sufocă”. Același interes l-a manifestat părintele Calciu și pentru tinerii români „desțărați”, pe care i-a întâlnit în exilul său de peste Ocean. În cele câteva vizite pe care i le-
PĂRINTELE GHEORGHE CALCIU DUMITREASA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356277_a_357606]
-
12 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului prostia irită mai mult ca ignoranța ignoranța uimește prostia scoate din pepeni în fiecare om se află un altul de semn contrar și valoare egală mi-a crescut în grădină o babă și-o plivesc zilnic că e prea slabă cine bea ceaiuri de anghinare nu mai moare nu mai moare nici de moarte naturală ci de altă boală când venea în vizită miopul contesa ascundea siropul Referință Bibliografică: arabesc / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN
ARABESC de ION UNTARU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356248_a_357577]
-
Răpuse stele de beteală. // Dispare-ncet, ca fumul acru / Al unei vieți ce-n vers vorbește / Peste alese umbre-n noapte / Nici îngerul nu mai clipește. // E-un sentiment, care dispare / Dispare-n ceața din memorii / Adună-n rânduri, le plivește / Petala vieții și a florii.” Cu ușurință ne dăm seama că este vorba aici despre un “Sentiment evanescent”, care dispare cu timpul, dar urma lui rămâne în cuvântul măiestrit în versuri... Priveliști pastelate, imagini poetice sensibile și foarte sugestive se
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
copil, dar și acestea sunt înfrumusețate mai tot timpul cu buchete de flori oferite persoanei dragi, gest care nu poate decât să-i umple oricui sufletul de bucurie la primirea lor. Până ajungeam și eu în grădină, domnia sa le uda, plivea, dar mai ales le fotografia și admira. Doamna Bonte mă aștepta cu o ceașcă de cafea fierbinte, bine aromată și o bucățică de ciocolată belgiană, recunoscută în Europa prin calitatea sa deosebită. Mulțumindu-i, luam cafeaua și coboram în curte
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370754_a_372083]
-
Autorului Primește-mă la tine În vremuri de austeritate Și nu-mi da decât 75 la sută din inima ta. Noi doi, ca o unică prioritate, Să sfidăm goliciunea lumii Aflată în stare de ebrietate, Diriguită de masonice mumii. Să plivim grădina cu flori În ciuda furtunii de-afară, Să iubim ale vieții valori În ritm de funebră fanfară. Să uităm democratice drepturi Câștigate de noi într-o iarnă, Pierdute acum în negre abisuri Ce mozaicuri de minciună ne toarnă. Să rupem
BOC de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353376_a_354705]
-
pervertește altul din netrebnicia legilor și a celor care le contorsionează. Dar, într-o țară ca a noastră, în care se descompune cultura, cine-o mai poate reansambla când personalitățile i se îndepărtează?! Straturile culturii românești, devastate, cine le udă, plivește și sapă, dacă se trimite acasă grădinarul? Cum de se poate condamna la ireversibilă retragere, un om deplin sănătos, cu spirit efervescent, cu roade de cules dintr-o viață de experiențe și perfecționări, când și așa avem puțini în locul lor
ELISE STAN. PANDANTIVII STÂLPILOR FOLCLORULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353446_a_354775]
-
aceasta să fie cel puțin sucursala unei vitrine literare. Nume și scrieri ce apar în geamul librarului se vor vedea trecând cât mai neîntârziat și-n acest galantar. Voi vorbi de fructul tiparului într-o ordine la voia întâmplării. Voi plivi însă orice judecată sectară (fără apartenența la vreun curent literar) și mă voi sili să comentez orice operă din orice zonă ar veni. Nu voi pretinde niciun certificat cu excepția unui buletin care să arate că opera e vaccinată cu un
PERPESSICIUS de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352811_a_354140]
-
în mine Plânge ploaia, râde bruma. Alungă-mă din viața ta ! ................ Așa sunt cei ce nu iubesc Și-n viață nu prea se descurcă; Ei joacă-n rol actoricesc Și sentimentele le spurcă. În râvna lor de-a face rău Plivesc mormanul de gunoi Și dorm în cuiburi de căcău, Visând la lumea de apoi. Căzuți sunt ei ispitelor - De demoni prinși, de eidoloni, Văd în alb-negru, nu-n color - Trăind vieți de fii coconi ... Referință Bibliografică: ALUNGĂ-MĂ DE LÂNGĂ TINE
ALUNGĂ-MĂ DE LÂNGĂ TINE ! de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353956_a_355285]
-
băieți. I-au ajutat totdeanuna pe cei care le-au cerut ajutorul, dar nu i-au agreat niciodată pe leneși, pe hoți, pe mincinoși. Și în acestă dimineață când am ajuns la ei, erau deja intrați în ritm. Tatăl meu plivea iarbă care năpădise prin razoare, iar mama udă cu furtunul sărurile cu roșii și ardei și mocovii semănați pe manuni. ‘’Castraveții i-am udat ieri...și vinetele și cu varză ‘’ m-a asigurat ea mai tarziu. Amândoi sunt supli și
CAND PAZNICII SUNT LUPII ( INJUSTITII IN JUSTITIE) PARTEA I-LINISTEA DINAINTEA FURTUNII-CAP.I:LA TARA(FRAGMENT) de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353701_a_355030]
-
să mușc când din pâine, când din ou. Simțeam zâmbetul lui tataie, cu toate că nu-l priveam. Mă uitam departe în câmp; îmi plăcea pământul și îmi plăcea la țară. Pe alocuri vedeam țăranii odihnindu-se ca noi, în picioare sau plivind buruienile din porumbul mic, care indiferent se legăna în adierea vântului de primăvară. Eram supărată că nu stăteam la țară. Era așa de multă liniște și atâta spațiu, că aveam sentimentul că tot ce este, de la pământ până în cer îmi
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
aceste pendule. Nu ni se spunea direct, ci asta le spunea părinților noștri, care desigur îl asigurau că noi nu vom spune nimic. În scurt timp tata m-a luat de aici și m-a trimis la o fermă unde pliveam în grădinile de zarzavat straturile de ceapă și alte legume. Referință Bibliografică: Băiat la sifonăria lui Bacalu / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 529, Anul II, 12 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile
BĂIAT LA SIFONĂRIA LUI BACALU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358245_a_359574]
-
au adus-o-n suflet. Azi, simpli pensionari. Sau tainice morminte. Să mulțumim și celor Ce vor veni - să-i fie luceferi, si stejari. E ziua României. Să-i fim, în inimi, Cozie, Tismana, Voronețul, Ceahlău, sau Sihăstrie - Să îi plivim, din suflet, neghina, știr și bozie, Și să-i slăvim eroii și sfinții vii, din glie - E ziua României. Cu pâine și cu sare Să îi primim în case Prea Simplul Voievod - Să îl privim cum gusta, din ele, cu
CÂNTEC DE ZIUA ROMÂNIEI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358928_a_360257]
-
au adus-o-n suflet. Azi, simpli pensionari. Sau tainice morminte. Să mulțumim și celor Ce vor veni - să-i fie luceferi, și stejari. E ziua României. Să-i fim, în inimi, Cozie, Tismană, Voronețul, Ceahlău, sau Sihăstrie - Să îi plivim, din suflet, neghină, știr și bozie, Și să-i slăvim eroii și sfinții vii, din glie - E ziua României. Cu pâine și cu sare Să îi primim în case Prea Simplul Voievod - Să îl privim cum gustă, din ele, cu
CÂNTEC DE ZIUA ROMÂNIEI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358957_a_360286]
-
pentr-o clipă viața părea că te-a învins, Câți fluturi ai salvat din gheare de-amăgire, Și-n beznă câtor inimi credință ai aprins? Câți maci ai semănat prin miriști și hârtoape Și câte flori sfințite în suflet ai plivit, Când părăsit de semeni ce ii credeai aproape, Indiferenți, cu toții, pe rând te-au părăsit ? Cum ai răspuns ocării, cu ură sau iubire? Celui sărac și singur cât din ce-aveai i-ai dat? Ce-nseamnă pentru tine deplină fericire
TE-NTREABĂ! de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360077_a_361406]
-
întorci foaia cu 180 de grade numai o singură dată BOABE DE FIER (miercuri, 14 ianuarie 2009, ora 9:00) crezusem că or să apară copiii ca buruienile erau gravide cu toptanu' tot una și una mă gândeam că trebuie pliviți copiii de zor, mai știi, și când acolo s a ivit altceva moartea nu mai prididea boom ul nu fusese al feților ci al măștilor mortuare boabele negre se rostogoleau în toate direcțiile de zici că era măduvă de soc
STRICT PE ZILE (POEME) de EUGENIA ŢARĂLUNGĂ în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360137_a_361466]
-
Legătura se întrerupse brusc fără să poată ști dacă a fost auzit ce-a vrut să-i spună. Își reluă lucrul între ronduri însă de data aceasta băgă telefonul în buzunar, să-l aibă la îndemână dacă va mai suna. Plivea iarba din jurul florilor, afâna pământul la rădăcina lor, stropea cu îngrășământ în jurul plantei, însă n-o mai făcea cu atenție. Gândurile îi erau la cea care-l apelase. A sunat să-i dea rezultatele de la olimpiadă sau doar să-i
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342104_a_343433]
-
toți fură, începând de la Vodă, cum să te mai apuci să cultivi ceva? Așadar, un hoț mai puțin, o șansă în plus pentru cultura de rapiță! 2. La o scară mult mai mare, unii prin Guvern s-au apucat să plivească la contractele IT, câmpul mănos din care grupul Pontaghiță și-a extras, în ultimul cincinal, milioanele și tupeul. Asta doare. Rând pe rând, miniștrii descoperă că instituțiile lor sunt captive în rețeaua unor contracte informatice atât de supraevaluate, încât și
Rapița și japița. Cioloș iese la atac () [Corola-blog/BlogPost/338098_a_339427]