266 matches
-
un stadion cu numele lui generos, spre nemurire, pe frontispiciu. Noua campanie, însă, punând mai acut problema „primenirii de cadre”, impune fiecărui partid, firesc și tradițional, găsirea de tineri care să ducă doctrina mai departe. Iar când doctrina o constituie plocoanele, tunurile și traficul de influență, cine ți-o pot cunoaște mai bine decât cei care ți-au fost apropiați și, poate, chiar au străduit să deprindă de la tine ideologia tuturor metehnelor politice? Iar aici, pe primul loc stă intimitatea secretarelor
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (11) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341506_a_342835]
-
răspundea că s-ar afla aici o pungă cu țiței după care ar folosi toți, dar să nu spună și celorlalți până nu se-ntâlnește cu ea și câte altele... Credulii tăceau mâlc, cu inima zbătându-li-se de așa plocon neașteptat de satul lor. Alții, firoscoșii, își zâmbeau în sine, convinși că nerodul nu face decât un gropan, de, erau trăitori în loc șes, la o azvârlitură de Dunăre, și ce-ar putea să găsească decât vreo pânză de apă?! Norocul
VOCILE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341689_a_343018]
-
va fi proprietar după 20-30 de ani, cu ceva noroc și în timpul vieții) în care să pună faianța pe care o vrea el , să-și închidă balconul cum vrea el... Și să dea toate visele lui de mic proprietar înapoi plocon băncii, după ce a plătit rate de să-i sară ochii de proprietar? E într-un impas? Îi sare neamul în ajutor (era să zic râul, ramul), închide caloriferul, consumă mai puțin ... totul până la bancă, să nu-i ia bunul lui
Legenda lui Trump sau adevăratul motiv pentru care băncile au nevoie de noi () [Corola-blog/BlogPost/338105_a_339434]
-
zile senine la bătrânețe, ca un om că el mai rar. Într-un fel mă împrietenisem cu familia lui Pândele și cu țiganii din Ferentari, dar prea mi-au supt sângele. Dacă nu ar fi vrut să mi-o dea plocon pe fiică-sa, poate, nu-mi sarea țandăra atât de rău și poate m-aș fi lăsat supt încă multă vreme, dar asta a fost paiul care a rupt cocoașă cămilei. Ovidiu CREANGĂ Toronto, Canada 19 mai 2011 Referință Bibliografica
ACCIDENT DE CIRCULAŢIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344312_a_345641]
-
exact ce trebuie! Este sănătatea ta în joc, nu uita! - Bine, bine! Gata, m-ați convins... Tu când trebuie să pleci, Iuliana? - Nu mă grăbesc. Am concediu și am venit pentru tine doar. Vom pleca împreună, să te pot oferi plocon mamei. E bine? - Cum crezi tu... Mulțumesc mult! Dar..., dar cu Laura ce mă fac? Am vorbit un ceva anume, foarte important și mă amână... - Este problema voastră, frățioare. Laura este aici și poate oricând să-și explice atitudinea. Dacă
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343306_a_344635]
-
rămas vorba că era un ghemotoc de fată, nici urâtă, nici frumoasă, dar cu vino-ncoa’, o zvârlugă acolo, de se miraseră și ai ei, și satul cum de-o prinsese Culai și nu-i scăpase... -Dar dacă nu era ploconul... nicicând nu le-ar fi fost recunoscută unirea! zise Buna. -Plocon?! De ce plocon? Care plocon? fulgeră curios mititelul. -Lingura, cana și săcăteul, îi preciză Bunu. Lingura de lemn, care nu ardea băgată-n foc, avea darul să-l hrănească pe
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
cu vino-ncoa’, o zvârlugă acolo, de se miraseră și ai ei, și satul cum de-o prinsese Culai și nu-i scăpase... -Dar dacă nu era ploconul... nicicând nu le-ar fi fost recunoscută unirea! zise Buna. -Plocon?! De ce plocon? Care plocon? fulgeră curios mititelul. -Lingura, cana și săcăteul, îi preciză Bunu. Lingura de lemn, care nu ardea băgată-n foc, avea darul să-l hrănească pe flămând, chiar dacă se termina mâncarea-n blid; cana smălțuită scotea de neunde apă
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
-ncoa’, o zvârlugă acolo, de se miraseră și ai ei, și satul cum de-o prinsese Culai și nu-i scăpase... -Dar dacă nu era ploconul... nicicând nu le-ar fi fost recunoscută unirea! zise Buna. -Plocon?! De ce plocon? Care plocon? fulgeră curios mititelul. -Lingura, cana și săcăteul, îi preciză Bunu. Lingura de lemn, care nu ardea băgată-n foc, avea darul să-l hrănească pe flămând, chiar dacă se termina mâncarea-n blid; cana smălțuită scotea de neunde apă proaspătă pentru
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
mișcând fără să-și dea seama capetele a smerenie-n fața sorții... Copilul plecase și-atunci spre casă îmbogățit, cum se-ntâmpla an de an. Și-a crescut umbra și blândețea firii sub oblăduirea bunicilor, uitând o vreme de rostul ploconului aceluia... * În dimineața albă și rece i se păru că deșteptătorul sună a zbucium, nu ca-n alte dăți... Zorit își trecuse mâna pe fața care se cerea grabnic a fi rasă și împrospătată după un somn agitat. Un vis
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
rămas vorba că era un ghemotoc de fată, nici urâtă, nici frumoasă, dar cu vino-ncoa’, o zvârlugă acolo, de se miraseră și ai ei, și satul cum de-o prinsese Culai și nu-i scăpase... -Dar dacă nu era ploconul... nicicând nu le-ar fi fost recunoscută unirea! zise Buna. -Plocon?! De ce plocon? Care plocon? fulgeră curios mititelul. -Lingura, cana și săcăteul, îi preciză Bunul. Lingura de lemn, care nu ardea băgată-n foc, avea darul să-l hrănească pe
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
cu vino-ncoa’, o zvârlugă acolo, de se miraseră și ai ei, și satul cum de-o prinsese Culai și nu-i scăpase... -Dar dacă nu era ploconul... nicicând nu le-ar fi fost recunoscută unirea! zise Buna. -Plocon?! De ce plocon? Care plocon? fulgeră curios mititelul. -Lingura, cana și săcăteul, îi preciză Bunul. Lingura de lemn, care nu ardea băgată-n foc, avea darul să-l hrănească pe flămând, chiar dacă se termina mâncarea-n blid; cana smălțuită scotea de neunde apă
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
-ncoa’, o zvârlugă acolo, de se miraseră și ai ei, și satul cum de-o prinsese Culai și nu-i scăpase... -Dar dacă nu era ploconul... nicicând nu le-ar fi fost recunoscută unirea! zise Buna. -Plocon?! De ce plocon? Care plocon? fulgeră curios mititelul. -Lingura, cana și săcăteul, îi preciză Bunul. Lingura de lemn, care nu ardea băgată-n foc, avea darul să-l hrănească pe flămând, chiar dacă se termina mâncarea-n blid; cana smălțuită scotea de neunde apă proaspătă pentru
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
mișcând fără să-și dea seama capetele a smerenie-n fața sorții... Copilul plecase și-atunci spre casă îmbogățit, cum se-ntâmpla an de an. Și-a crescut umbra și blândețea firii sub oblăduirea bunicilor, uitând o vreme de rostul ploconului aceluia... * În dimineața albă și rece i se păru că deșteptătorul sună a zbucium, nu ca-n alte dăți... Zorit își trecuse mâna pe fața care se cerea grabnic a fi rasă și împrospătată după un somn agitat. Un vis
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
om hulpav de băutură și de câte alea. Singurele virtuți avute - hărnicia și vocea - îl salvaseră în slujba de paracliser. Pășind ușor în latura femeii, o ademenește la mărturisiri, făgăduindu-i viclean sprijinul. În fapt, toca în minte zavistie pentru ploconul căzut pe capul proastei bătrâne. Zălogită în necazul că nu găsise crezare la preot, se îndrepta spre casă târându-și neputincioasă picioarele. Din spate, era urmată îndeaproape de Marcu, hotărât să facă ce-o face, doar să pună mâna pe
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
și pensiilor celor mulți iar între două gemete înlăcrimate mai face repejor însoțit de zgubilitica lui căpriță câte o scurtă excursie prin țările calde, își mai verifică dotarea corespunzătoare a viitorului avion președințial pe care îl va primi în curând plocon din partea ”guvernului său” și numai printre altele și-a descoperit cu grei și timpul necesar măririi și a propriului salariu de câteva ori deoarece rămăsese exagerat de mititel față de funcția lui și nu de altceva dar ca să-i ajungă cât
SUSTENABILITATE TEHNOCRATĂ ROMÂNEASCĂ de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373948_a_375277]
-
blând, numai cât să își sublinieze tăria cuvintelor de dojană. - Haideți în șatră să vă dea Buna altele, pezevenghilor! Ați prăpădit bunătate de plăcinte!... Ce chelfăneală v-ar mai trebui! Îi înșfăcă ceva mai îmbunat de gulere și îi duse plocon nevestei, care îi primi înduioșată de expresiile lor umile și amărâte. - Maimuțoii ăștia s-au încăierat pe plăcintele tale și au îngrășat furnicile în loc să se înfrupte ei! I-ai și spală-te cu ei pe cap! mai spuse el făcând
ÎN OGRADA BUNICILOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374073_a_375402]
-
și la război... consecințele mai mari trăgându-le desigur alte state mai mici, țările subjugate sau evrei.. ce au fost pe cale de dispariție atunci. Stalin promitea marea cu sarea evreilor pentru ai atrage în Rusia, iar apoi îi oferea ca plocon lui Hitler...alimentat în război cu foarte multe de către Rusia. În acest joc, nu avea cum să nu cadă iar România, și mai ales Basarabia.. care, datorită lașităților văzute și azi în “splendoarea” lor, ce au fugit (cu trenul burdușit
ROMÂNIA A VOTAT “MAREA UNIRE”? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371956_a_373285]
-
cîrnați și carne de miel numai pentru a-i arată drumul către mult visatul statut de membru al USR! De fapt, Paul Arețu n-a făcut altceva decît să-i spună lui Nicolae Bălașa că trebuie să-i ducă un plocon și lui Gabriel Coșoveanu, președintele filialei Dolj a USR! Iată și acest pasaj: Pentru a aranja această întîlnire, Nicolae Bălașa a apelat la prof. univ. George Sorescu, fratele lui Marin Sorescu, care i-a fost profesor lui Gabriel Coșoveanu! Ca să
MITĂ LA UNIUNEA SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371012_a_372341]
-
cine poartă desagii? BOIER CIOCOIU: Eu doi și tu doi! CĂPITANUL ARNĂUTU: (aspru) Ba eu doi și Sasu doi! CĂPITAMNUL SASU:Le este teamă că fugim cu aurul! CĂPITANUL ARNĂUTU: Coane Ciocoiu și Coane Conacu, dacă vroiam comoara, vă dădeam plocon ielelor! BOIER CONACU:Și asta e adevărat... BOIER CIOCOIU: Faceți cum vreți! Câteva momente imaginea îi prezintă pe cei patru în jurul comorii împărțind galbenii în desagi. EXT. / SCURGEREA VREMII... Pe cer se perindă nori, treptat orizontul se întunecă, apoi se
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
limbă atât de armonioasă ca a românului poate înmuia atât de precis oasele liftelor năvălitoare. Buna vecinătate a slavilor, e atestată de cuvinte la fel de exacte dacă ar fi să începem cu dragoste și iubire și să încheiem cu pateticele: șpagă, plocon și mită, în timp ce spiritualizarea Tisei începută cu palincă, a fost concretizată prin adoptarea de către cancelariile dâmbovițene a conceptului subtil de, bir... Nemții, întotdeauna pricepuți la mecanică, ne-au consiliat tehnic în privința implementării noțiunii de șperț, sperrzeug înseamnând mănunchi de speracle
POVESTEA VORBEI... de KASANDRA KALMANN-NĂSĂUDEAN, MADRID, SPANIA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345024_a_346353]
-
Doctor e, mi-este-nzestrat... La Paris mi-a studiat. Îi priceput și-i dotat, Mulți săteni a vindecat. Nu durerea ori vărsatul, Tusa, junghiul sau oftatul, Orice boală vor avea, Cu mâna o să le-o ia. Nici blândețea, nici aleanul... Numai ploconul și banul L-a făcut să îi slujească; Averea-ncepu să-i crească, Că bătrânul se mira De câtă carte-mi știa. * * * * * * Când acasă se-ntorcea, Un buboi îi tot creștea... Drept în fund, că n-a putut Vreo trei
DOCTORUL CEAPĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345459_a_346788]
-
ogradă să fie numeroase. Iar mană să nu cadă peste leguminoase. © Maria Filipoiu 1 Ianuarie Obiceiuri tradiționale de Anul Nou În colind cu Sorcovă și-n cel numit Vasilcă, se duc urări de slavă, noroc și spor la muncă. Cu plocon și azime vin copiii la părinți. Uniți de-a fi prin vreme, buni la suflet și smeriți. Împreună chefuiesc cu vin și cu bucate. Un obicei strămoșesc să ducă mai departe. Iar finii se duc la nași cu flori și
TRADIȚII, SUPERSTIȚII ȘI PREDICȚII DE SF.VASILE ȘI ANUL NOU (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376678_a_378007]
-
nu primeau lefi pentru slujbele lor, cu toate că ei erau îndatorați să facă o parte însemnată în armată și să meargă la război cu cheltuiala lor, dar tot plăteau dăjdiile cele mai însemnate. Astfel ei au plătit în tot anul haraciul, ploconul bairamului, banii calului și oieritul la trei ani. Visteria făcea chibzuire după starea fiecăruia cât se cuvine să plătească. Constantin Mavrocordat, la 1741, prin actul reformei desființând multe drepturi ale boierilor îi scuti de tot de dăjdii. (N. Bălcescu. Puterea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
îmbrăcămintei și nobleța formelor sale trupești; iar acești țărani, care-i coceau de mult răzbunare din cauza asupririlor guvernatorilor săi de provincie, se aruncară cu furie asupră-i, îl străpunseră cu săgeți și-i tăiară capul pe care-l duseră ca plocon binevenit învingătorului Musa. Acesta însă orândui doliu pentru fratele său căzut, așeză cadavrul cu multe onori întîi la Adrianopol, apoi spre înmormîntare la Brussa în cripta familiei, iar asupra omorâtorilor dispuse o cumplită certare, puind să-i lege nu numai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mulți, și domn era, și vistiernic mare, și neguțitor, și vameș...”) - și activa și întreprinzătoarea sa consoartă, care lucra direct sau prin interpuși: „Doamna sa de altă parte cârciumăriia bucatele din casă, pâinea ori pe unde avè, și băutura și plocoanele ce le veniia la beciu”. Un cuplu bine sudat, se vede (căruia cronicarul îi găsește, totuși, o calitate: „Numai o bunătate avea amândoi între dânșii, că era foarte curați cum se grăiește, în casa lor să vrea putea cânta Sfânta
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]