180 matches
-
sunt laurii rămași din biruințe, ei spun mereu că pleacă doar spre alte ținuturi de pe margine de pleoape, ca să-i lăsăm pe mările înalte, copii grăbiți din ancore să scape. PLOAIE DE AUR Ca mănușa îi vine cetății o Gomoră plouată și dulce, din fereastra-nlemnită-n lumină cade umbră de lemne în cruce, o s-avem trandafiri nevânduți, se vor da tuturor pe degeaba și pe guri n-ai să poți să-i săruți, că se țin ca regina din Saba, o să fie
LEGENDE de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375487_a_376816]
-
ce rubrică i-ar plăcea să scrie. Următorul telefon l-a dat, bineînțeles, la Neptun. Când în sfârșit auzi vocea mult dorită, Dalia încercă să-și găsească cel mai seducător glas, dar nimeri mai mult un miorlăit jalnic de pisoi plouat. - Bună ziua Ștefan. Ce mai faci? - Bună puștoaico! Ce să fac? Cu treburi prin Complex. Tocmai mă pregăteam să plec spre Constanța. - Ai vreo întâlnire? - Da, de ce nu? Și-n Dobrogea găsești femei frumoase, nu numai în Vrancea. - Aha, recunoști că
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371760_a_373089]
-
ce rubrică i-ar plăcea să scrie. Următorul telefon l-a dat, bineînțeles, la Neptun. Când în sfârșit auzi vocea mult dorită, Dalia încercă să-și găsească cel mai seducător glas, dar nimeri mai mult un miorlăit jalnic de pisoi plouat. - Bună ziua Ștefan. Ce mai faci? - Bună puștoaico! Ce să fac? Cu treburi prin Complex. Tocmai mă pregăteam să plec spre Constanța. - Ai vreo întâlnire? - Da, de ce nu? Și-n Dobrogea găsești femei frumoase, nu numai în Vrancea. - Aha, recunoști că
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347775_a_349104]
-
Și-am fost retras Din funcția de înger blând Și păzitor, dar am rămas Un muritor, fost absolvent Al școlii îngerilor buni, Un înger slab și indulgent Și încă sper că poate, Luni Te voi găsi la mine-n prag, Plouată, plânsă,-a nimănui ... Dar fostu-ți înger, poate drag, Te va primi în casa lui Și grijă va avea, un ev Și înc-un ev de evuri doar, Să nu mai fie-un fost elev, Ci îngeru-ți matur, măcar Cât este
LA ŞCOALA DE ÎNGERI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347286_a_348615]
-
de viscol pe flăcări le lipesc: Deloc nu mă frige. Se frige însuși focul De dorul meu nestăvilit îl molipsesc - Și rugul nu-și mai află locul. Mi-i ținuta demnă de harul ce mi-i dat: În fața carieristului nicicând plouată-am stat, Și nici n-am spart cu fruntea pânză efemeră Ce-acoperă ținutul precum o emisferă... De unde așa aromă în trandafiri sălbatici? Și cine-i regizorul ce-a răspândit tulpini? De-a închis în inima mea ghimpii ostatici, Și
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
Ca să înțelegeți. Cu ce viteză ați circulat aici în oraș? - Nu cred că am avut mai mult de șai'zeci. Dacă aș fi privit cadranul, știam. - Atunci să nu mai comentațiu. Am semnat cu greață procesul verbal și am plecat plouați mai departe. De ce îmi era teamă, nu am scăpat. Că prea venisem fără probleme până aici, am încercat eu să o dau în glumă, dar vocea îmi era falsă, neconvingătoare. - Lăsați, o să treacă. - Eu nu circul permanent cu mașina. Și
ACTELE, VĂ ROG. de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348953_a_350282]
-
nu circul permanent cu mașina. Și șai'zeci de zile nu sunt o veșnicie. Dar mă sâcâie. Moralul meu labil cedase. Mă blazasem. Am mai discutat noi pe drum dar nu ne-am mai înviorat. Plutea o atmosferă de câine plouat, de copil bătut pe nedrept. Îmi venea să opresc mașina într-un loc aglomerat, să mă urc pe capotă și să strig ceva indecent sau nepermis. Dar ce anume, nu știam nici eu. Așa că mi-am băgat capul între umeri
ACTELE, VĂ ROG. de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348953_a_350282]
-
și el adormise! Când am plecat spre căruțăm am văzut păpușoii trântiți la pământ, chiar în locul dintre cele două posturi de pândă. Bursucii veniseră, își făcuseră treaba, fără să ne deranjeze și plecaseră să-și facă siesta. Mergeam înspre căruță plouați, ca niște învinși în cine știe ce bătălie! Boii, parcă bucuroși că ne văd, și-au întrerupt rumegatul, au întins boturile spre noi și au slobozit câte un muget abia perceptibil. Ne vor fi spus: „bună dimineața!” sau ne vor fi întrebat
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
lumii lumină cu ce-s de vină ... cu ce-s de vină. III. cu ce-s de vină de anii ce-au trecut cu ce-s de vină de-al vieții necunoscut cu ce-s de vină de-al timpului plouat cu ce-s de vină de-al vieții înșelat cu ce-s de vină că am păcătuit cu ce-s de vină că nu te-am iubit cu ce-s de vină că nu te-am ascultat cu ce-s
POEME (LUNI, MARŢI, MIERCURI, JOI, VINERI, SÂMBĂTĂ, DUMINICĂ) de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348343_a_349672]
-
mai bagi mințile în cap deloc? Ce ai tu cu Mița mea, mă? - Păi, n-am nimic cu Mița! Cu tine am eu, ce am. Crezi că nu am observat, că de câte ori mă vezi, te uiți chiorâș ca o curcă plouată și o trimiți în casă? Ești complexat de aspectul tău și ți-e frică să nu se uite după alții. - Da ce vrei mă, tu să zici de aspectu’ meu? Ce? Te crezi vreun gigolo sau vreun don Juan? D-
VULPE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375678_a_377007]
-
goală trapeză (carafa cu vin, ciorba cu de toate ale verii, fasolea gătită, cu salata de varză aferentă, iar carafa cu vin) de către una din dalbele copile în negru, poate doar ea, masa aceasta cuviincioasă, să aline cît de cît plouata dezamăgire. O noapte în luxosul hotel părintesc și, rugîndu-mă celui de sus să-mi dea somn adînc, mă trezesc brusc, e ora 6, și-o șterg humulește. Contact motor. Și urmează cele mai frumoase serpentine pe care, șofînd, le-am
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la culme, își ajutau cu înflăcărare șeful și păreau la fel de nerăbdători ca niște căutători de aur. în acest timp, nenumărate păsări se bălăceau și se scufundau pe-acolo, cîrîind și țipînd și bătîndu-se între ele. Stubb făcea o mutră cam plouată, mai ales că duhoarea aceea oribilă sporise considerabil, cînd deodată, chiar din inima acelei plăgi pestilențiale, se stîrni un parfum subtil, care începu să-și croiască drum prin valul de duhoare, fără a fi absorbit de el, așa cum un rîu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lor apropiere de viața poporului. (Ă). Un poet a plecat mai deunăzi la Gospodăria agricolă colectivă din Luna de Jos, intenționând să scrie un poem despre un țăran muncitor, activist de partid, cunoscut În regiunea noastră. La Întoarcere era cam plouat. Și când a prezentat redacției un poem puțin realizat și a fost Întrebat căror pricini atribuie el acest eșec, a răspuns: «Omul nu avea nimic interesant, nimic nou. Cum puteam deci să scriu ceva mai bun decât lucrul pe care
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și toată suflarea câtă a mai rămas în sat s-a tras la umbră. E către amiazi și soarele e ca o bobotaie de argint. Câinii și-au căutat umbră de dimineață și nu s-ar mișca de acolo [...]. Găinile, plouate ca vai de capul lor, s-au scăldat o vreme în țărâna de pe lângă gardurile cu streașină, iar acum, cu penele burzuluite, stau pe-o dungă, cu un picior și o aripă întinsă”. (Ion AgârbiceanuNepoata lui Moș Mitruț) Cerințe: 1. Citiți
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
s-a ascuns și el în nori. Plouă, plouă, ce furtună! și când tună, bum, bum, bum, parcă îi e nu știu cum! Nu-i nimic, așa-i la mare râde doamna învățătoare și vă rog nu-mi mieunați ca niste pisoi plouați! Mâine va fi iarași soare! Astăzi stăm frumos acasă, facem lună-n dormitoare, scriem acasă fiecare o scrisoare de la mare . Eu cu dor și drag închei prima mea scrisoare. Doamna doar m-a ajutat un pic la adresa de pe plic. Îi
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
fundul curții. Filip trebuia să-l urmeze de fiecare dată, zi sau noapte. Cu umbrela în mînă, se așeza pe o băncuță din fața closetului, a cărui ușă rămânea deschisă. Carol îl privea în ochi vreme îndelungată, căutând pe chipul său plouat și înfrigurat o umbră de umilință, o urmă de renunțare, un semn de revoltă față de postura înjositoare în care se afla. Nimic nu tensiona însă chipul destins al lui Filip. Din timp în timp, își scotea carnetul cu scoarțe negre
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
adormit acasă imediat). - De la hotel i-am trimes o carte de vizită. A venit imediat sin-gură. A venit la mine și m-a sărutat. (Nu se cunoșteau decât din vedere.) E foarte dulce și prietenoasă. Părea un puișor de găină plouat. Prima întrebare i-a fost: "Unde e Sandu?" Nu pricepea cum erai întors și n-ai venit s-o vezi. Parcă nu-și da seama de tot ce i se întîmplase și de obligațiile ei noi. Mi s-a plâns
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
fundul curții. Filip trebuia să-l urmeze de fiecare dată, zi sau noapte. Cu umbrela în mînă, se așeza pe o băncuță din fața closetului, a cărui ușă rămânea deschisă. Carol îl privea în ochi vreme îndelungată, căutând pe chipul său plouat și înfrigurat o umbră de umilință, o urmă de renunțare, un semn de revoltă față de postura înjositoare în care se afla. Nimic nu tensiona însă chipul destins al lui Filip. Din timp în timp, își scotea carnetul cu scoarțe negre
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
reușea să facă altceva decât ca, prin comparație, chipiul meu soldățesc, prea mare pentru căpățâna mea, să pară o cipilică de clovn pe care o mână nervoasă o scosese de la crematoriul de gunoaie. Avea o față palidă, cu o mină plouată. Transpira cu o incredibilă abundență - fruntea, buza de sus, chiar și vârful nasului - de-ai fi zis că are indispensabilă nevoie de o tabletă de sare. — Sunt însurat cu muierea cea mai setoasă de sânge din lumea întreagă, i s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
în direcția mea. Din politețe, am luat o înghițitură. Apoi am luat una și mai mare ca să confirm ceea ce descoperisem din prima: era o porție mai mult decât decentă de vodcă în pahar. M-am uitat la ei. Tom părea plouat, iar Saul mi-a făcut cu ochiul. —Tom mi-a povestit că ești un fel de detectiv amator, mi-a spus. Mi-am dat ochii peste cap și am mai luat o gură din cocteilul cu vodcă. —Doar nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
de indulgent aș fi, răspunsul dumitale nu-l pot trece cu vederea. Și unu este prea mult. Altă dată să judeci mai bine, înainte de a răspunde! Bafta lui Simulescu s-a oprit aci. Și-a întors spre mine o figură plouată și plină de reproș: iar eu i-am spus printre dinți: ― Băiatule, fă-te sănătos urgent, că ne-am săturat de chiulurile și fițele tale, ca de mere acre! A-nțărcat bălaia! Și i-a prins bine, că Simulescu, de frică
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
ca să mă întâmpine. și el arăta ca și cum abia s-ar fi trezit din somn. O parte a părului îi stătea lipită de cap, iar cealaltă era ridicată vâlvoi - arăta ca o combinație între Johnny Rotten și un pui de găină plouat. Da, eu sunt, i-am răspuns zâmbind și întinzându-i mâna. Puștiul mi-a strâns-o moale. — Eu sunt Milton. Sunt asistentul lui Vivian, a mormăit el. Vino după mine. — Mă bucur să te cunosc, Milton, i-am spus eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
fi trebuit sè, la urma urmei e o faptè creștineascè, dați de mâncare celui înfometat, ar putea sè-mi fie recunoscètoare cè i-am dat șansă sè facè o faptè bunè! pur și simplu i s-a fècut milè de Matei, plouatul! pur și simplu aspirinè, ca unei femei i s-a fècut milè de un bèrbat complet neajutorat, iat-o întorcându-se cu o jumètate de franzelè și mi-o întinde, Vè rog sè luați! Nu-i mare lucru! O, ba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
dă ordin Eusebiu. Merg să se îmbrace,Teofana cu Zina, consultânduse asupra ținutei. Au coborât toți în curtea blocului îndepărtându-se cu pași agale spre centrul orașului. — Tata Sebi, treci la mijloc să fii între o doamnă și o domnișoară plouată, glumește Teofana. — Între două nu te plouă, cu condiția ca domnișoara să nu mai fie plouată, râd toți. „Ce bine că ești, ce mirare că sunt!” Se apropia momentul revederii celor doi tineri, Teofana și Cezar. Probabil și Cezar trecuse
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
în curtea blocului îndepărtându-se cu pași agale spre centrul orașului. — Tata Sebi, treci la mijloc să fii între o doamnă și o domnișoară plouată, glumește Teofana. — Între două nu te plouă, cu condiția ca domnișoara să nu mai fie plouată, râd toți. „Ce bine că ești, ce mirare că sunt!” Se apropia momentul revederii celor doi tineri, Teofana și Cezar. Probabil și Cezar trecuse prin atâtea și atâtea în anii petrecuți în Africa, departe de țară. Cu clima se acomodase
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]