2,432 matches
-
din vechile potire vă hrănesc, veniți cuvinte după mine, fagurii mei blânzi, din dacicele rune scrise cu sânge pe pereți de stei, veniți să-naripesc stelarele voastre lumini, veniți din cronici, din letopiseți și Dosoftei , veniți din doină, din lacrimi, din plugul vostru sfânt, veniți din cer și din pământ, din cimitirele păgâne, treceți prin vântul ce-nfășoară templul răstignit veniți acasă, aveți deschisă ușa la intreare, voi sunteți izvorul pur, crescut din jalea mea, un grai născut din fericire și durere
ÎN TEMPLUL LIMBII ROMÂNE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409379819.html [Corola-blog/BlogPost/370436_a_371765]
-
jar din Sahara. Torsul i se unduiește șerpește, Că uită și trenul unde e gara, Tumultuoasă precum Niagara, În loc de soare, zâmbetu-i strălucește . Femeia e ploaia caldă de vară Oaza verde, răcoroasă din pustiu, Jumătate din lumina solară, Câmpia pe care plugul o ară, Bolta largă a cerului azuriu. De-ar lipsi, nimic pe pământ n-ar fi viu. DE-AI VREA ... De-ai vrea să-mi fii logodnică pe viață, Ți-aș construi mulțime de castele, (Cele din Spania-s prea
SONETELE LIMBII ROMÂNE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 by http://confluente.ro/Sonete_limbii_romane.html [Corola-blog/BlogPost/367103_a_368432]
-
bătea pe vad Și zeama aguridei, verde, crudă, Mă doare și troița din răscruce Și mielul fără vină-n primăvară, Iar piatra, ce pe apă se tot duce, Mă doare ca și roata de la moară ; Mă doare brazda, lama de la plug Și poarta ce prin daltă se ridică, Mă doare carul, boii de la jug Și hora-n fiecare duminică ; Mai fă o dată, Doamne, ce-ai făcut, Înalță-mi Soarele din nou peste colină Și prispa casei unde m-am născut, Prin
DOR (DIN DEPARTARI) de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Dor_din_departari_valeriu_cercel_1351877838.html [Corola-blog/BlogPost/344991_a_346320]
-
Toate Articolele Autorului Dintr-un zbor cu aripi de mucava coborî în sufletul poetului o singurătate avea chip costeliv și părea așa obosită încât în ochi îi sângera un amurg iar pe frunte un rid cât o urmă adâncă de plug părea rătăcită dintr-un veac apus împrăștiind în jur iz de ierburi uscate de toamnă târzie de sânge ostatic de lacrimi sărate De unde venise nu voia să îi spună dar îi povesti despre anii petrecuți cândva în casa unui artist
PREȚ DE-UN ZBOR… de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_glodean_1447758997.html [Corola-blog/BlogPost/374917_a_376246]
-
iarna un frig cumplt, vara o căldură înăbușitoare. Pe străzi geții bărboși și pletoși, pășesc înfășurați în cojoace și ițari. Locuitorii vorbesc o gracă împestrițată cu getică și sarmată. Peste tot vede paragină, bordeiele sunt sub pământ,rar se văd pluguri arând și vite păscând. Tomitanii l-au primit cu plăcere, l-au scutit de impozite și l-au numit poetul lor. „Dacă la Roma încă vreun ins mă ține minte Sau numele meu singur trăiește înainte Să știe că acolo
Prof. ION IONESCU-BUCOVU: Publius Ovidius Naso –un Petrarca al Antichității by http://revistaderecenzii.ro/prof-ion-ionescu-bucovu-publius-ovidius-naso-un-petrarca-al-antichitatii/ [Corola-blog/BlogPost/339445_a_340774]
-
Războiului de Independență, când vitejia ostașilor noștri îi întrece toate așteptările:” Am nevoie să fiu scutit de orice preocupare personală pentru ca să admir în voie vitejia îndârjită a tinerei noastre armate. Ce lucru uimitor:nu-i așa? Simpli țărani, smulși de la plug, să devină dintr-o dată eroi.Inima mea a luat proporții care mă înăbușe de când cu cele petrecute la Grivița.În sfârșit, sîntem cineva în lume. E mult! E mai mult decît s-ar fi putut nădăjdui. “(Către Aglae Allaux, 5
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1395127787.html [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
glia străbună, Drept scut presărați ale voastre-oseminte Când doina ne strigă și buciumul sună! Când buciumul plânge cu jale pe dealuri Poetul învie, se trezește și cântă Cu glorie vechile mari idealuri Cu sânge din codrii cu inima frântă. Pe plugul de lemn și-n fântâni de la țară Curg lacrimi de pâine săracă și neagră, Ce dulce-i e miezul și coaja-i amară Acasă, în țară, când țara e-ntreagă. Credință, români, în a patriei cruce, În Dacia Mare pe
DEŞTEAPTĂ, ŢARĂ! (IMN) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Desteapta_tara_imn_romeo_tarhon_1372232940.html [Corola-blog/BlogPost/346172_a_347501]
-
a deschis ochii poetul, Goga n-a încetat niciodată s-o dorească, s-o iubească, regretând permanent plecarea de lângă părinți, din satul natal : « De ce m-ați dus de lângă voi, De ce m-ați dus de-acasă ? Să fi rămas fecior la plug, Să fi rămas la coasă. Atunci eu nu mai rătăceam Pe-atâtea căi răzlețe Și-ați fi avut și voi acum Un stâlp la bătrânețe... Proaspăt absolvent de liceu, Octavian Goga în anul 1900 trăiește prima iubire adolescentină. Participând la
Ion Ionescu-Bucovu: Din iubirile lui Octavian Goga by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-din-iubirile-lui-octavian-goga/ [Corola-blog/BlogPost/339416_a_340745]
-
sămânță/un alt înțeles, o altă cărare,/o altă speranță,/o clanță/pentru o altă,/o altă...//până rămâne/măduva Limbii Române.// În fiecare cuvânt e un oier,/un țăran/care face holda să cânte/imnurile acestui pământ/scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente/ale brazdelor.// Rostiți un cuvânt în limba noastră/și veți simți/și gustul mierii/și vânturile veacurilor/și mirosul câmpiilor.// Rostiți un cuvânt în Limba Română/și veți auzi/mângâierile mamei/și vorbele tatei grele ca piatra
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII by http://uzp.org.ro/ziua-limbii-romane-sarbatorita-la-malul-marii/ [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
țigară? -Unde fugi, măi arătare!... El mă-mpinge înapoi. Popa cel cu barba rasă, Când să ies, chiar Corcodușă, Zbârrr! îmi lovește-n ușă. Și cu-o riglă, de pe masă... -Eu ziceam că...sunt copil. Ești un prost...făcut grămadă. Plugul, mâna, o să-ți roadă, -Ieși afară! Mare imbecil!!... Laba n-am să i-o sărut! Poate... mama dumneata? Nu cred că-i bunica mea! -Eu!... maimuță n-am văzut; -Ce știi tu despre maimuțe? Și-mi vorbește mai domol: Uite
LA ŞCOALĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/La_scoala_marin_voican_ghioroiu_1340032658.html [Corola-blog/BlogPost/357552_a_358881]
-
nu-l deforma, vi-l prezint așa cum apare în romanul aflat în discuție: „Aflu mirată că are aproape șaptezeci de ani (îi dădeam undeva acolo, vreo cinzeci și cinci, hai, șaizeci, că doar nu e bunicul meu, muncit la coarnele plugului!), că este medic și este venit din Ungaria, prin anii ’50. - Și cum de vorbiți românește? întrebă cineva. - Păi, vorbeam doar în casă ungurește, vecinii ne erau români, școala am făcut-o ba în românește, ba în ungurește, ne explică
IMPRESII DESPRE JURNALUL ŞEFEI MELE SCRIS DE HELENE PFLITSCH de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1399656279.html [Corola-blog/BlogPost/350678_a_352007]
-
de mii de ani a bastonului ca sprijinitor al senectuții. După ramura uscată folosită drept baston sau bâtă omul s-a folosit de arc și săgeți, apoi suliță spre a vâna iar mi târziu a folosit o rădăcină adecuată drept plug și a început să prelucreze piatra din care a făcut cuțite și topoare. Pădurea a fost învinsă de om prin „coada de topor”. Puteți să o luați la propriu sau la figurat. Militarismul cu etica și onoarea sa este atestat
NORMAL CĂ EXISTĂ OAMENI NORMALI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1406476038.html [Corola-blog/BlogPost/357487_a_358816]
-
oamenii din satul vecin și l-au salvat pe bunicul. Până târziu, peste ani și ani, groapa a rămas mărturie a ceea ce putea să se întâmple... Firul poveștii continuă cu perioada liceului, absolvit la Beiuș, unde vedeai oamenii mergând la plug cu căruța, iar duminica erau îmbrăcați impecabil, ca niște domni adevărați de oraș, un oraș cu o istorie culturală bogată, care a pus o bază solidă în educația adolescentului cu gânduri și aspirații înalte pentru viitor. Legat tot de orașul
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cu_si_despre_parintele_profesor_nicola_stelian_gombos_1354698475.html [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]
-
manieră sublimă, satanică. Viața mea? Excelentă! Între particule cfr-iste și mai multe conserve cu ochi...dincolo de ea...totu-i excelent!! De multe ori excelentul se înfoaie ca un păun, dorind a rupe lumescul... Mă simt flămândă de orizonturi lemnoase,de plugurile increatului...Sunt doar o particulă lichidă din mii de particule excelente, amorfice, un molfăitor, un miorlăitor , juisând perpetuu, excitat de rutină... Referință Bibliografică: Elogiu despre Excelent! / Mihaela Doina Dimitriu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2276, Anul VII, 25 martie
ELOGIU DESPRE EXCELENT! de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_doina_dimitriu_1490465448.html [Corola-blog/BlogPost/372388_a_373717]
-
forțată.” Nu putem să nu fim de acord cu Petru Lascău când spune: „Cel mai mare poet țăran, cum l-a numit unul dntre poeții români contemporani, s-a plămădit ca om și mesager divin pe plaiurile Bihorului, la coarnele plugului, în foșnetul pădurilor de fagi, în unduirea holdelor de grâu, în sudoarea nobilă a țăranului. Citindu-i poezia, meditația, uneori, de profunde pătrunderi filozofice, nu poți să nu simți mirosul fânului de curând cosit. Nu poți să nu auzi ciocârlia
O COLECŢIE DE ESEURI CREŞTINE DESPRE CE ÎNSEAMNĂ SĂ PORŢI BĂTĂLIILE LUI DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_lupta_cu_somnul_de_petru_lascau_o_colectie_de_eseuri_crestine_despre_ce_inseamna_sa_porti_bataliile_lui_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/359285_a_360614]
-
sămânță, un alt înțeles, o altă cărare, o altă speranță, o clanță pentru o altă, o altă... până rămâne măduva Limbii Române. În fiecare cuvânt e un oier, un țăran care face holda să cânte imnurile acestui pământ scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente ale brazdelor. Rostiți un cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi mângâierile mamei și vorbele tatei grele ca piatra
31 AUGUST-ZIUA LIMBII ROMÂNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1409981170.html [Corola-blog/BlogPost/365311_a_366640]
-
faci, eu nu mă pricep, fata mamii. Pe timpul meu nu se învăța atâta carte. Trebuia să ajuți la muncile câmpului de mică. - Așa este, mamă. Dar dacă nu înveți, cum mai evoluează lumea? Nu vezi acum? Se mai ară cu plugul tras de vaci când nu ai cai sau boi? Se mai culege grâul cu secera? Totul este mecanizat. - Da, mamă, dar tot cu sapa se taie buruienile la C.A.P. Când eram mai tânără, mergeam și eu la colectiv. Acuma
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427267795.html [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]
-
fost de la-nceputuri, Patria fără de care nu era nici Europa. Aici doarme veșnicia Dorului rănit pe scuturi, Aici, unde trepădușii tot jucară hopa-tropa... Din grădina Maicii Tale, pururi binecuvântată, Înviatule Iisuse, de pe crucea de sub ploi, Nu lăsa să-i smulgă plugul, cel străin, nicio bucată, Potolește-ne vrăjmașii, pune Dragoste-ntre noi!... „România, deocamdată?” Nu-i de azi și nici de mâine, Nu-i cadoul nimănuia pentru nuntă sau botez, ROMÂNIA „dodoloață”, precum lacrima din pâine, Ea e trinitatea noastră din
ROMÂNIA, DEOCAMDATĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Romania_deocamdata_.html [Corola-blog/BlogPost/349134_a_350463]
-
mea cu albe plete Demult în altă curte s-a mutat... Acolo, jos, sub lespede de piatră, Acolo, sus, cu Dumnezeu la sfat. Un înger alb i-a primenit menirea, Bătrânul meu e-un Făt-Frumos pierdut, Înconjurat în mantie de pluguri, Iar crucea de la cimitir e-un scut. Noi, vara stam pe prispa încălzită În iarnă stam la gura unui vis... Bătrânul meu cu tâmpla poleită Împarte mere dulci în paradis. Era sfătos și înțelept moșneagul, Cu sufletul ca pâinea aburindă
BUNICULUI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1432357863.html [Corola-blog/BlogPost/379753_a_381082]
-
plânge amăgirea uitată-n depărtare;răscoliri și patimi, într-un flux novator... XII. ÎN TOAMNA ASTA..., de George Pena , publicat în Ediția nr. 2100 din 30 septembrie 2016. În toamna asta, de taină și răcoare, Câmpia țipă sub lamele de plug, Aromele de struguri au același beteșug Și se destramă-n asfințit de soare, În toamna asta, de taină și răcoare. Câmpia țipă sub lamele de plug, Pe cerul vast, trec cârduri de cocori, De-atâta feerie, uiți ca să mai mori
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_pena/canal [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
septembrie 2016. În toamna asta, de taină și răcoare, Câmpia țipă sub lamele de plug, Aromele de struguri au același beteșug Și se destramă-n asfințit de soare, În toamna asta, de taină și răcoare. Câmpia țipă sub lamele de plug, Pe cerul vast, trec cârduri de cocori, De-atâta feerie, uiți ca să mai mori, Pe dealuri, visează podgoriile-n belșug, Câmpia țipă sub lamele de plug. Pe cerul vast, trec cârduri de cocori, Amurgul aduce parfum de otonel, Frunzele cad
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_pena/canal [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
de soare, În toamna asta, de taină și răcoare. Câmpia țipă sub lamele de plug, Pe cerul vast, trec cârduri de cocori, De-atâta feerie, uiți ca să mai mori, Pe dealuri, visează podgoriile-n belșug, Câmpia țipă sub lamele de plug. Pe cerul vast, trec cârduri de cocori, Amurgul aduce parfum de otonel, Frunzele cad din ramuri cătinel, Când trec, sporadic, ultimii nori Pe cerul vast, cu cârduri de cocori. Citește mai mult În toamna asta, de taină și răcoare,Câmpia
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_pena/canal [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
cârduri de cocori, Amurgul aduce parfum de otonel, Frunzele cad din ramuri cătinel, Când trec, sporadic, ultimii nori Pe cerul vast, cu cârduri de cocori. Citește mai mult În toamna asta, de taină și răcoare,Câmpia țipă sub lamele de plug,Aromele de struguri au același beteșugși se destramă-n asfințit de soare,În toamna asta, de taină și răcoare.Câmpia țipă sub lamele de plug,Pe cerul vast, trec cârduri de cocori,De-atâta feerie, uiți ca să mai mori, Pe
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_pena/canal [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
Citește mai mult În toamna asta, de taină și răcoare,Câmpia țipă sub lamele de plug,Aromele de struguri au același beteșugși se destramă-n asfințit de soare,În toamna asta, de taină și răcoare.Câmpia țipă sub lamele de plug,Pe cerul vast, trec cârduri de cocori,De-atâta feerie, uiți ca să mai mori, Pe dealuri, visează podgoriile-n belșug,Câmpia țipă sub lamele de plug.Pe cerul vast, trec cârduri de cocori, Amurgul aduce parfum de otonel,Frunzele cad
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_pena/canal [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
de soare,În toamna asta, de taină și răcoare.Câmpia țipă sub lamele de plug,Pe cerul vast, trec cârduri de cocori,De-atâta feerie, uiți ca să mai mori, Pe dealuri, visează podgoriile-n belșug,Câmpia țipă sub lamele de plug.Pe cerul vast, trec cârduri de cocori, Amurgul aduce parfum de otonel,Frunzele cad din ramuri cătinel,Când trec, sporadic, ultimii noriPe cerul vast, cu cârduri de cocori.... XIII. IREVERSIBILITATE, de George Pena , publicat în Ediția nr. 2099 din 29
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_pena/canal [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]