95 matches
-
Au participat peste 50 de poeți, academicieni, oameni de artă și cultură reprezentând: S.U.A; Uruguay; Columbia; Mexic; Spania; Maroc; Turcia; Grecia; R. Macedonia; Croația; Olanda; Belgia; Germania; Italia; Letonia; Estonia; Bulgaria; România. Au avut loc 4 recitaluri poetice plurilingve de câte 3 ore fiecare (în Sala Basarabilor, Muzeul Municipal Curtea de Argeș) și 1 recital poetic special (în Sala Meșterul Manole, Palatul Arhiepiscopal/ Regal din Curtea de Argeș). Au fost lecturate cca. 700 de poezii în limbile participanților și în limba română, în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
de Cultură și Arte „George Topîrceanu” din Curtea de Argeș a fost deschisă Expoziția de Carte a Editurii Academiei Internaționale Orient-Occident (peste 500 de titluri), precum și Expoziția de Artă: 400 de Gravuri Originale (dedicate Sonetelor lui Mihai Eminescu). A fost lansată Antologia plurilingvă: Poesys 17 * Magi și Muze (vol. I și vol. II), precum și alte 10 volume de poezie și proză editate cu prilejul Festivalului. în noaptea de 11 iulie 2013, în saloanele Hotelului Posada din Curtea de Argeș (gazda tradițională a oaspeților Festivalului) au
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
și titlul de Membru al Academiei Internaționale Orient-Occident Nominalizat (de Consiliul Director al Academiei Internaționale Orient-Occident) și Laureat: Peter Volker (scriitor, Germania). Dinstincțiile au fost acordate pentru întreaga operă. Festivalul Internațional Nopțile de Poezie de la Curtea de Argeș are caracter interdisciplinar, interetnic, plurilingv, desfășurându-se anual ca program-sinteză al celorlalte 10 programe permanente ale Fundației Academia Internațională Orient-Occident; el își propune să valorifice experiența de management cultural a unor personalități românești, să pună în evidență rolul inițiativei particulare în pregătirea, desfășurarea și administrarea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
jalea, dar și mila, văzând cu cine combate păunescul marile maladii ale țării: cu rămășițe ( la propriu și la figurat) ale defunctului cenaclu ideologic-comunist, cu tot felul de nătăfleți păliți cu leuca ipohondriei, cu damicele expirate pe post de muze plurilingve, cu ciudățenii ale naturii oricând internabile la glumeți. Când te gândești că toate astea se întâmplă la un canal de televiziune patronat de-un domn care se ocupă de gunoaiele Bucureștiului, oricât ai fi de sobru nu-ți poți opri
Copiii zeilor de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13860_a_15185]
-
în spații terțe - schimbarea concepției legate de didactica limbilor: accentul se mută de la informația lingvistică la practica lingvistică și la facilitarea accesului spre alte limbi. Se face transferul de la principiul învățării limbilor la cel al educării în spiritul limbilor (educația plurilingvă și multiculturală presupune schimbarea de paragidmă și reducerea cunoștințelor lingvistice în beneficiul dimensiunii culturale); - promovarea asemănărilor dintre limbi („vrais amis”) și nu a diferențelor ce le despart („faux amis”); - respectarea diversității lingvistice se face prin lupta împotriva uniformizării învățământului, a
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
țării pentru ca franceza să nu mai fie considerată o “limbă dificilă”; - transmiterea dimensiunilor actual ale culturii francofone și mondiale (belgiană, elevețiană, canadiană, africană, asiatică ...); - practicarea unei didactici integrate a limbilor, a unui învățământ deschis cunoașterii pragmatice a limbilor, propriu spațiului plurilingv și multicultural al Europei. (iunie 7, 2012) Ecumenism Am putut simți și cultiva trăiri ecumenice prin activitatea desfășurată în cadrul unui grup parlamentar elitist, Grupul Ecumenic de Rugăciune. Am optat pentru această comisie parlamentară, la început, din curiozitate, spunându-mi că
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
preț laurii unei reputații ce nu prea ni se cuvine. Nu-mi inspiră nicio încredere silințele, nu o dată de prost gust, ale unor condeieri români de-a se proțăpi neapărat în fața "lumii bune" europene, inclusiv prin edițiile bi, tri sau plurilingve, devenite o veritabilă obsesie pentru barzii noștri obscuri. În fața viitorului globalizat, cât mai contează literaturile naționale? Cine pierde, cine câștigă prin globalizare? E literatura română capabilă să facă față acestui "șoc al viitorului" care înseamnă globalizare sau, măcar, europenizare? "Globalizare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
LE, publicație literară apărută la Bruxelles, apoi la Louvain (Belgia) între 22 decembrie 1967 și 24 octombrie 1972, ca revistă de poezie plurilingvă, în limbile franceză, neerlandeză, engleză și română, sub egida Institutului „Mihail Eminescu”. Director fondator și redactor responsabil este Mihail Steriade. Intenția inițială fusese ca periodicul să aibă o frecvență trimestrială, dar au existat ani în care au apărut doar câte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287676_a_289005]
-
a umbla cu pantahuza. în Bacovia e, însă, și calea de a depăși aceste dureri: respectul vocației. „Poet, și solitar...” II Vineri 19 decembrie 1986, la Europa liberă, Ștefan Baciu, poetul din Brașov ajuns profesor în Honolulu, unde scoate revista plurilingvă ,,Mele”, pe care o trimitea și „Ateneului” , a vorbit despre Bacovia. A povestit că l-a văzut o dată în holul Societății Scriitorilor Romîni și altă dată la Căminul Scriitorilor de la Bușteni. Bacovia stătea tăcut, cu un braț atîrnînd în gol
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
iar după 1960, la „Limba română”, „Contemporanul”, „Steaua”, „Tribuna”, „Cronica”, „România literară” sau la „Diogene”, „Neohelikon”, „New Literary History”, „Comparative Literature Studies” ș.a.; a semnat și M. Adrian. Eficientă apare activitatea lui M. de inspirator, animator și editor al publicației plurilingve „Cahiers roumains d’études littéraires”, pe care a înființat-o în 1973 și a condus-o până în 1980. După 1989 scriitorul își depășește rezerva autoimpusă, manifestându-se ca personalitate publică și mai ales ca militant civic. Se înrolează în Partidul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
Corespondență, I-IV, introd. Ștefan Pascu, Cluj-Napoca-București, 1985-2001 (în colaborare cu Gh. Iancu și Stelian Mândruță). Traduceri: Johannes Honterus, Rudimenta Cosmographica, Cluj-Napoca, 1988; Christian Schesaus, Historia Annae Kendi - Istoria Anei Kendi - Die Geschichte der Anna Kendi - Kendi Anna historija, ed. plurilingvă, Cluj-Napoca, 1996 (în colaborare). Repere bibliografice: Valeriu Cristea, Valeria Căliman, „Exercițiu de suferință”, L, 1996, 23; Ioana Pârvulescu, „Maria Walewska sunt eu!”, RL, 2001, 15. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286034_a_287363]
-
pentru un parcurs creator ieșit din comun. Francofonii dacă îi excludem pe francezi, ceea ce reprezintă o dezbatere importantă, cu numeroase consecințe pot fi regrupați, generic și simplificator, în trei categorii principale: cei care se nasc într-un mediu diglosic, sau plurilingv, cei pentru care franceza este limba cotropitorilor și care întrețin cu ea o formă de iubire-ură, și cei pentru care este limba prestigiului, a supremului rafinament, a elitei intelectuale și a accesului la universalitate prin forțarea barierelor unei culturi "minore
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
îl face și să reflecteze asupra diferențelor majore dintre civilizații, precum și asupra formidabilei libertăți pe care navigarea spre partea "evazată" a pîlniei lingvistice, cea care comunică cu și face să se amestece toate limbile celorlalți, o oferă creatorului bilingv (sau plurilingv). Limba mea maternă își impune limitele, o anume pudoare. Există acolo multe tabuuri. Limba mea adoptivă reflectă libertatea pe care o căutam în scriitură pentru această temă. Limba persană este foarte specială, pentru că ne exprimă identitatea, reflectă spasmele spiritului nostru
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
nebune... Amintiri, Aalborg (Danemarca), 1995; Ionică. Poveste de război, Aalborg (Danemarca), 1995; Lucian Blaga. Teme și tipare fundamentale, București, 1997; Arta poetică eminesciană, București, 1998. Traduceri: Lucian Blaga, Poemele luminii - Lysets digte - Poèmes de la lumière - I carmi della luce, ed. plurilingvă, pref. Eugen Lozovan, Aalborg (Danemarca), 1996 (în colaborare). Repere bibliografice: Popa, Ist. lit., II, 1046. I.O.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285635_a_286964]
-
Banuș, Nuovi spazi, Milano, 1964 (în colaborare cu Andrea Zanzotto); Mihai Beniuc, La vita dalla vita, îngr. trad., pref. Rafael Alberti, postfață N. Tertulian, Roma, 1964 (în colaborare cu Elio Filippo Accrocca); Mihai Eminescu, Luceafărul - Der Abendstern - L’astro, ed. plurilingvă, pref. Mihai Beniuc, București, 1964 (în colaborare); Emilio Manlio Bologna, Pățaniile Pinocchiettei, cu ilustrații de Constantin Nițulescu, București, 1965; Danilo Dolci, Mărturii siciliene, pref. trad., București, 1966; Eugenio Montale, Poezii, ed. bilingvă, pref. trad., București, 1968, Poeme alese, pref. trad
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
cuvânt înainte Eugen Simion, pref. G. Gană, București, 1995; Poemele luminii, îngr. Al. Condeescu, București, 1995; De amicitia: Lucian Blaga - Ion Breazu. Corespondență, îngr. Mircea Curticeanu, Cluj-Napoca, 1995; Poemele luminii - Lysets digte - Poèmes de la lumière - I carmi della luce, ed. plurilingvă, tr. Povl Skarup, Titus Barbulesco, Eugen Lozovan, pref. Eugen Lozovan, Aalborg (Danemarca), 1996; Poezii - Poésies, ed. bilingvă, tr. Jean Poncet, București, 1997; Trilogia cosmologică, București, 1997; Corespondență de familie, îngr. Dorli Blaga, București, 2000. Vasile Băncilă - Lucian Blaga. Corepsondență, îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Jurnalul literar” al lui G. Călinescu. Paralel cu studiile universitare, a făcut parte din redacția ziarelor „Timpul” (condus de Mircea Grigorescu) și „Ecoul”, iar în 1941, alături de Geo Dumitrescu, este unul dintre animatorii revistei „Albatros”. Împreună cu Ion Caraion, proiectează revista plurilingvă „Agora”, apărută în mai 1947, după autoexilarea lui I.; cel de-al doilea număr este interzis de cenzura comunistă. A mai colaborat cu cronici literare permanente sau ocazionale și cu eseuri culturale și politice la „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața românească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
tensiune ce trebuie să irumpă la lectură, într-un fel de joc al schimbărilor. SCRIERI: Întemeietorii, București, 1980; Imnuri către soare, București, 1982; Ionel, București, 1989; Ion Budai-Deleanu, Țiganiada. Poem eroi-comico-satiric într-o recitire, București, 1994; Între patru anotimpuri, ed. plurilingvă. tr. Constantin Frosin și Ștefan Benea, pref. Florin Vasiliu, București, 1994; Dincolo de tăcere, pref. Gheorghe Grigurcu, București, 1994; O sărbătoare a felinarelor stinse, București, 1995; Sălcii vechi și noi, București, 1995; Scoici fără perle, Timișoara, 1997; Testamentul din Strada Nisipuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286318_a_287647]
-
o atitudine lirică ușor de recunoscut, iar din eleganța frazării și idealul cizelării nesilite - un mod personal de expresie. SCRIERI: Entre nous, le temps - Între noi, timpul, ed. bilingvă, cu gravuri de Holley Chirot, Paris, 1975; Between Us, Time, ed. plurilingvă, tr. Kiki Skagen Munshi, pref. Thomas C. Carlson, cu gravuri de Holley Chirot, Washington DC, 1992; Între noi, timpul, București, 1998; Între noi, timpul, ed. bilingvă, tr. și postfață Sumiya Haruiya, pref. Shuichi Kato, Tokyo, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288955_a_290284]
-
Piru, Un succes poetic, „Dimineața”, 1993, 74; Adrian Marino, Poezie cosmopolită, „Tribuna Ardealului”, 1993, 77; Romul Munteanu, Adela Popescu - o poetă necunoscută, „Meridian”, 1993, 288; Dionisie Mirea [D. Micu], Refuzul inerției, L, 1993, 48; Teodor Vârgolici, Un volum de poezii plurilingv, ALA, 1994, 232; Ștefan Cazimir, „Între noi, timpul”, ALA, 1999, 485; Ștefan Hostiuc, Confesiuni „Poesis”: Adela Popescu, PSS, 2003, 10-12. N.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288955_a_290284]