130 matches
-
o fizionomie originală operei sale, eliberată treptat de clișeele literaturii sămănătoristo-poporaniste. Ochiul unui mare poet al naturii înnobilează și conferă grandoare până și celei mai anodine întâmplări, unor expediții cinegetice, mese rustice, întâlniri cu oamenii locurilor, îndeobște vânători, pescari, pădurari, plutași, ciobani, inși care, prin îndeletnicirile lor, duc o viață singuratică, departe de așezările populate, fie ele chiar sate sau cătune, și se dovedesc adaptați perfect peisajului frust și sălbătăciei lui virgine. E o umanitate care încearcă o retragere tăcută din fața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Ștefan Andrei, îi apare romanul Noul oraș. Colaborează la „Tânărul scriitor”, „Contemporanul”, „Femeia”, „Flacăra”, „Astra”, „Viața militară”, „La Roumanie nouvelle”. Devine membru al Uniunii Scriitorilor, dar în urma Congresului din 1956, când două dintre cărțile sale (Spre șantier, 1953, și Fata plutașului, 1956) sunt acuzate de proletcultism, hotărăște să demisioneze. Urmează cursurile Școlii Populare de Artă din București, secția pictură, și participă la mai multe expoziții de grup. Primele volume ale lui F., semnate, din motive datorate contextului politic al anilor ’50
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286973_a_288302]
-
Spre șantier, Împreună, 1953, Oameni și fapte, 1954, Pe drumuri craiovene, 1954, Pe șoseaua Basarab. Evocare a trecutului de luptă al muncitorilor de la fabrica „Constantin David” din București, 1955, Minerii din Valea Jiului, 1955, O uzină cu tradiții revoluționare, 1955, Fata plutașului, 1956, Oamenii din minunata vale, 1956), se încadrează tipologic în producția literară realist-socialistă a epocii și urmăresc, prin încercarea de transpunere a ideologiei de partid în substanță narativă, „să oglindească” noua realitate. Atât în reportaje, mai numeroase și mai adecvate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286973_a_288302]
-
și fapte, București, 1954; Pe drumuri craiovene, București, 1954; Pe Șoseaua Basarab. Evocare a trecutului de luptă al muncitorilor de la fabrica „Constantin David” din București, București, 1955; Minerii din Valea Jiului, București, 1955; O uzină cu tradiții revoluționare, București, 1955; Fata plutașului, București, 1956; Oamenii din minunata vale, București, 1956; Acea noapte, acea zi de iarnă ’33, București, 1973; La cina din nouă sute șapte, București, 1977; Caietele locotenentului Florian, București, 1983; Amis, Démos et Rythmos, f.l., 1984; Moartea baroanei, București, 1988; Sokrateion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286973_a_288302]
-
neținând seama că e o muncă de rob, de la care n-ai de așteptat nimic. Clipe stranii pe care le-am trăit și ca zidar (altminteri n-aș fi scris despre asta în nuvela mea), și ca turnător, și ca plutaș, și chiar spărgând îndârjit cu barosul fontă veche 187. În viziunea lui Varlam Șalamov, dimpotrivă, munca în condițiile de lagăr reprezintă un aspect umilitor, lipsit de orice dimensiune superioară: "Niciodată și nicăieri lagărul n-a învățat pe nimeni să muncească
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
nici o legătură Între ele. Dintr-odată, din toate aceste fapte neînsemnate se Înfiripa un uriaș joc de șah, pe care cei doi prinți Îl jucau cu destinul, cu moartea. Ceata ajunse la podul umblător de pe Rin, nu departe de Breisach. Plutașul se Înfățișă În grabă, Închinându-se du celui, și-i spuse câteva vorbe fără nici o noimă pentru ceilalți: — Înălțimea Voastră, Vă așteptam. Mi-a spus Johannes că ați putea trece pe aici. El e vărul meu... — Aha! Îl Întrerupse Conrad
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
că ați putea trece pe aici. El e vărul meu... — Aha! Îl Întrerupse Conrad. Au mai trecut Rinul și alții Înaintea noastră? — Câțiva drumeți neînarmați... Azi-dimineață au fost niște vânători... Conrad privi cu atenție chipul inteligent și ochii vioi ai plutașului, și-și spuse că se poate Încrede În el. — ...Erau puțini la număr și povesteau că ar fi nu numai mistreți prin partea locului, ci chiar și un cerb. — I-ai văzut tu? — Da, Înălțimea Voastră, tocmai luasem podul În
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
noi? — Nu, doar că sunt destui curioși care vor să știe tot ce se Întâmplă! Hildebrand asculta cu mirare. Ce avea ducele de Îm părțit cu un șerb nenorocit, de-și pierdea vremea cu el? Ce-l interesa dacă fostului plutaș i se făcuseră slujbele de pomenire? Pricepuse numai că Bertold și vânătorii lui trecuseră de dimineață pe acolo... În rest... Lui nu-i plăceau podarii care pălăvrăgeau prea mult. și mai cu seamă cu atâta Îndrăz neală În fața stăpânului! Curată
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
fost un băiat pe care l-am cunoscut în gimnaziu. Era în urma mea, băiat bun. A isprăvit 4 clase gimnaziale, pe urmă a fost notar, a făcut falșuri, a fost condamnat și azi a ajuns un fel de declasat. E plutaș, și un plutaș bun, schimbă muerile cu luna, un bețiv și un rău. Face jalbe și denunțuri. Am văzut la primar un album al lui. E interesant de explicat cum s-a stricat viața acestui om. Primarele. Scena când a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe care l-am cunoscut în gimnaziu. Era în urma mea, băiat bun. A isprăvit 4 clase gimnaziale, pe urmă a fost notar, a făcut falșuri, a fost condamnat și azi a ajuns un fel de declasat. E plutaș, și un plutaș bun, schimbă muerile cu luna, un bețiv și un rău. Face jalbe și denunțuri. Am văzut la primar un album al lui. E interesant de explicat cum s-a stricat viața acestui om. Primarele. Scena când a sculat pe cumnatu-său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
somn, ca să culce pe Savel. Gavril Boca Popa Gheorghe Ortoanu și Nicu Ortoanu. Sciagamozzi = Șaga Mâții Acti bombei Cioc berbelei Canis Kras Xictir was Siti sitirli parle Mămăligă cu cafe. Pe vremea puhoaielor, la rapidele Toancelor, vin năhlapii până-n pieptul plutașului. Un câne la o casă evrească bate încet și leneș, parcă cu oarecare tristețe, parcă-ar grăi " Ia, și eu o slugă la Ovreiu!" Pe Neagra plutele Pe Bistrița apoi doi flăcăi cari se urăsc și la vreme de noapte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a amânat discuția, Iunie 1926. [AMINTIRI. CHEILE BICAZULUI] 30 Iunie 1926. Mi-am adus aminte de lucruri pe care le-am văzut toamna trecută, când am fost la cheile Bicazului cu dr. Mironescu 8 și Panait Istrati. Câteva cuvinte ale plutașilor: sălcier: un fel de cârlig pe care pune plutașul tarhatul; corcie, târșoiu, un fel de aparat sanie, cu care se cară fânul din poieni; jneamăt, închisoare; șprangă, otgon de ancorat pluta. corlată așezată pe căruță, ca o podină, pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Iunie 1926. Mi-am adus aminte de lucruri pe care le-am văzut toamna trecută, când am fost la cheile Bicazului cu dr. Mironescu 8 și Panait Istrati. Câteva cuvinte ale plutașilor: sălcier: un fel de cârlig pe care pune plutașul tarhatul; corcie, târșoiu, un fel de aparat sanie, cu care se cară fânul din poieni; jneamăt, închisoare; șprangă, otgon de ancorat pluta. corlată așezată pe căruță, ca o podină, pe care stau zece, doisprezece oameni. Plutașul spune: buza și curu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cârlig pe care pune plutașul tarhatul; corcie, târșoiu, un fel de aparat sanie, cu care se cară fânul din poieni; jneamăt, închisoare; șprangă, otgon de ancorat pluta. corlată așezată pe căruță, ca o podină, pe care stau zece, doisprezece oameni. Plutașul spune: buza și curu plutei. Mi-am adus aminte iar de romanul nemțesc, găsit în tranșee, la Mărăști. În acest cas, musicalitatea poesiei englese este ilusorie, pentru că o poesie, oricât de ciselată, nu poate fi musicală când poetul usează de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și pentru rest m-a scris la condică. Ai rămas precum calicul... a complectat badea Chirilă. Întocmai precum spui, prietine, s-a supus cu voie-bună ungureanul. S-a stârnit în îmbulzeala adunării un râs în cascade, de l-au auzit plutașii care-și legau lângă podul Bistriței catargele. La veselia generală s-a adăogat și mașinuța care a chiuit vesel în partea de sus a trenișorului și lumea s-a grăbit să se acațe pe platforme. Cerul de-asupra pădurilor de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
zeci de plute, conduse În strigătul specific al țapinarilor. Cuvintele nu mi sunt capabile să reproducă atmosfera de farmec din nopțile verii și toamnei acelui an, trăite În singurătate pe malul stâng al Bistriței, urmărind, transpus În lumea basmelor, trecerea plutașilor cu strigătul lor de lebădă sălbatică. Îi urmăream, aproape seară de seară, ore Întregi, cu o dragoste nemărginită și adesea le duceam comenzile ritmice cu mine acasă, adormind În cântecul lor. După ani, am mai trecut de multe ori prin
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
seară, ore Întregi, cu o dragoste nemărginită și adesea le duceam comenzile ritmice cu mine acasă, adormind În cântecul lor. După ani, am mai trecut de multe ori prin Piatra Neamț, să-i arăt și lui Milly lumea visurilor mele... Dar, plutașii dispăruseră ... și cu ei, tot farmecul locului. Apariția unei enzootii de viroză respiratorie la unitatea militară din Roman a determinat conducerea Regiunii Militare să mă delege la această unitate pentru a organiza și supraveghea măsurile de tratament și combatere. Unitatea
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
de compoziție. Creația sa este rezultatul activității unui muzician activ care construiește cu dăruire, din muzică și poezie, o cronică entuziastă și încărcată cu semnificații a eforturilor omului din zilele noastre. Coruri - cum ar fi Sirena lui Roaită, Partidul, Cântecul plutașilor de pe Bistrița, Sub steagul păcii, Povestea holdei sau Suita de cântece ostășești ca și numeroase prelucrări de folclor sau varianta corală a unor cântece revoluționare - sunt contribuții esențiale la dezvoltarea muzicii corale românești dar, în același timp, exprimă atitudinea angajată
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
sunt voci (ale mele) acum de dincolo precum în recentul text Poeți prin mâzgă: fiecare spre moartea lui..., poate unul dintre cele mai reușite ale mele, în care "râd" hâtru: "... Am un bar în suburbiile Someșului, îi amăgesc./ Acolo vin plutașii și barcagiii, vânzătorii de sare,/ acolo beau ceață și vând ceață femeile ceții..."/ "Al dracului Ochiul Orb al lui Vulturescu, râde/ Alexandru Pintescu. Să ne salvăm prin coridoarele și/ firidele lui șapte zile și șapte nopți: /prin cenușile lui încălțările
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ci stimulează scriitorul să absoarbă contingentul într-o realitate permanentă și reprezentativă (locuri pitorești, îndeletniciri, mentalități etc.). Volumul Albastru de Bucovina (1979) restrânge această reprezentare la spațiul indicat de titlu, spațiu transformat într-un decor fermecător, din care au dispărut plutașii, dar nu și caii de la Brodina, în care frumusețea naturii e concurată de munca omului, ajuns chiar să decoperteze un vârf de munte din Călimani pentru a-i exploata zăcământul de sulf. După-amiaza unei amintiri (1985) se apropie mai mult
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285679_a_287008]
-
Maior (Roșia Montană) unde este atestată exploatarea aurului. Pe valea Crișului Alb este confirmată exploatarea comună a bogățiilor subsolului. Alte așezări ale autohtonilor și coloniștilor atestă progresul din domeniul metalurgiei fierului, prelucrarea marmurei. Numeroase izvoare confirmă colegiile: fierarilor, leticarilor, luntrașilor, plutașilor și altor meseriași, neguțători de lână și lucrători din sistemul căilor de comunicație. Dreptul Acționează ca un alt factor determinant al romanizării. Este vorba despre dreptul roman clasic, care consacră principiile bunei credințe și echității. Adoptarea normelor juridice reliefate Încă
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
urmă colibă se închiriază scump aici; acestei circumstanțe i se datorează prezența evreilor la Sculeni; nicio speculație nu le scapă. Sunt în număr de o mie într-o populație de o mie două sute de locuitori! În timp ce exploram malurile râului, cinci plutași, după ce veniseră la furat la o fermă, puseseră mâna pe câteva păsări dintr-o curte. Postul rus se adună la țipetele fermierului și îi prinde pe delincvenți. Erau moldoveni, și furtul fusese comis pe teritoriul rus. Au loc tratative între
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
nu spună nimeni că n-am împins și vapoare la viața noastră”, ne-am zis, amuzați de întâmplare, căci nu știm, zău, cine se mai poate mândri cu o asemenea ispravă. Vapoarele-vapoare, bărcile-bărci, dar avem și noi mândria noastră de plutași: din cei peste 500 de kilometri parcurși deja pe Dunăre, cel puțin două treimi am mers pe forțe proprii, cu atâta abilitate câtă am putut dobândi în trei săptămâni de „plutărit”. Căpitani cu toții Ați văzut vreodată un jurnalist disciplinat? Nici
Agenda2003-29-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281266_a_282595]
-
deschise tot de un eveniment religios, și anume Hramul bisericii din Ciocănești, după care va fi dat startul Festivalului Păstrăvului și a concursului de pescuit. De asemenea, se va coborî cu pluta pe Bistrița, fiind amenajate două plute, una a... „plutașilor“ și cealaltă a „turiștilor“. Va fi organizat și un concurs gastronomic, unde vor fi premiate cea mai gustoasă mâncare de păstrăv, cea mai originală prezentare sau cel mai diversificat sortiment, degustări de vin, expoziții cu vânzare, spectacole folclorice. Ziua se
Agenda2004-33-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282773_a_284102]
-
Cu arătătorul la tîmpla stai și te gîndești: - Cine ne-a condus înainte de decembrie ^89? - Dar cine ne-a condus și după decembrie ^89? - Și acum cine vrea să ne conducă din nou? DOAMNE FEREȘTE! I se spunea - pe furiș - "Plutașul de pe Dîmbovița", deoarece fusese, mai spre tinerețe, plutaș pe Bistrița. Un plutaș ajuns Președinte al Televiziunii Române. Dumnealui - zice-se - îi ceruse realizatorului unui reportaj dintr-o "vizită de lucru", să-i scoată pălăria din cap unui personaj sus-pus care mergea
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]