144 matches
-
Severin rostește un discurs, evocând venirea lui Carol I în 1866. Regele Carol al II-lea coboară din tribună și dezvelește placa comemorativă, ce menționa debarcarea lui Carol I în România. Dintr-o curte alăturată se ivesc, pe rând, două poștalioane, amintind mijloacele de transport pentru persoane și bagaje folosite de Carol I pentru călătoria de la Turnu Severin spre București. Carol al II-lea și Mihai se deplasează cu automobilul de la gara fluvială la Catedrală, unde asistă la o scurtă slujbă
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
unui dr. Cantemir, unde rămân, vizită a școlilor, stabilimentelor etc., până la ora 6½. Dineu. Seara retragere cu torțe și promenadă prin orașul iluminat. Frig. Ora 10½ în pat. Joi, 16/28 iunie. Piatra-Cotroceni. Ora 5½ sculat. Ora 7 plecarea cu poștalionul. Toți mă însoțesc până la barieră. Întâmpinare în toate comunele. Roznov etc. Însoțit de călăreți. Ora 9½ în Buhuși, mare întâmpinare. Dejunat în casa lui Cantemir. Acolo o oră. Plecare mai departe. Ora 12 în Bacău, mers cu trăsura prin orașul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Atât timp cât lucrurile nu se vor schimba în bine; Marian Ciornei este hotărât să continue redactarea "ziarului său personal." Scriu când am ceva de scris, cu toate că știu că glasul meu este glasul neputinței". Magda OLTEANU * Ziarul Monitorul din 5.08.2002 POȘTALION Împovărat de datorii În orice stat civilizat se știe că Statul ar trebui să reprezinte interesele celor corecți în fața celor care au tendințe de a încălca legea. În acest sens, și pentru bunul mers al treburilor, cetățenii trebuie să contribuie
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
că s-ar fi putut găsi. Cât despre mușterii, să te ții...Întâi erau cotiugaragiii care cărau lemne și piatră din Păun în Iași. Apoi pe aici treceau chervanele cu mărfuri aduse din porturile Brăilei și Galaților. Pe aici treceau poștalioanele și nu în ultimul rând ctitorii Bârnovei cu suita lor. Se mai știe apoi că domnitorii care veneau de la Înalta Poartă cu firman de domnie se opreau aici, de unde trimiteau iscoade în Iași, să vadă care este atmosfera și să
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
prezent, aici este mănăstire de maici. Să nu crezi, iubite prieten, că drumeția de astăzi se termină aici, pentru că abia a dat în clocot... O hudiță din spatele bisericii ne conduce până în Aleea Sadoveanu. De aici înainte, călcăm pe urmele vechilor poștalioane sau, mai încoace, pe urmele birjelor.Ținta? Fosta Grădină Pester. Se știe că domnitorul Mihail Sturza a înființat în 1840 Școala de Arte și Meserii din Iași. Printre meșterii de aici se afla și fierarul Cristian Pester, care a cumpărat
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
imagine comică a aceleiași tendințe apare în amintirile lui Radu Rosetti. Sub influența guvernantei engleze a unei surori mai mici, o boieroaică din Iași, cucoana Anica Lățeasca, își cumpăra trăsură și hamuri din Anglia, își îmbrăca surugiii în livrele de poștalioni englezi și o punea pe guvernantă să-i învețe câteva expresii în limba lui Shakespeare, cum ar fi: oprește, pornește, la dreapta, la stânga etc. Dar surugiii uitau uneori consemnul și o dădeau pe moldovenește, pricinuind astfel furia cucoanei, care se
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
au păstrat în memoria colectivă prin legende, ritualuri, patronime și toponime. Evocarea unor personalități, interpretarea simbolisticii animaliere autohtone, reconstituirea motivelor biblice, invențiile lingvistice oferă un spectacol miraculos-fantastic ce stă sub semnul unei naivități simulate: „Una, / due, / trema / pana / trage un poștalion / la mănăstirea Tismana. // Talion / fecior de domn,/ cu ochii cârpiți de somn,/ cu tichie/ de frânghie/ face semn la dorobanț - / oprica/ poprica - / boc - / țangăr/ mangăr/ clanț - / dă poarta la loc!// În căruța domnului/ de la apa somnului - / Gheorghe Șincai, tatăl/ și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
ascund trădarea semenilor și a animalelor, lacuri risipite ca niște cioburi de oglindă, legate prin cascade și torente iuți. De-a lungul canalului Saima, mărginit de vile cu grădini înflorite, aburii albi se ridicau deasupra porților ecluzelor în trepte, iar poștalioanele, în trapul cailor mărunți cu părul des, mergeau kilometri întregi spre etapa următoare fără a întîlni vreun suflet; ghiceai prezența umană doar prin grămada de colete, mai nevoiașe sau mai de valoare, așezate în stații direct pe drum și de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
a traducerii românești a manualului pentru directori și învățători s-au ridicat la 426 florini și 15 creițari, iar pentru partea a doua a manualului la 437 florini și 30 creițari, la care s-au adăugat cheltuielile de transport prin poștalion, în valoare de 215 florini, precum și 60 de florini plătiți copistului Budai-Deleanu pentru traducere 131. Prin intervenția lui Vasile Balș, în Bucovina au fost expediate 275 de catehisme româno-germane, "pentru a se realiza cât mai sigur răspândirea limbii moldovenești și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
reiese din scrisoarea expediată către Vasile Balș, la începutul lunii mai, de șeful Administrației militare din Cernăuți, generalul Enzenberg. Trimițându-i scrisoarea fratelui său, generalul îi relata că a avut cinstea să-l primească pe acesta, atunci când a sosit cu poștalionul de la Iași și că, deși Lupu s-a reîntors repede în capitala Moldovei pentru a petrece sărbătorile pascale cu mama sa, i-a scris că va reveni în curând în Bucovina 191. Între timp însă, serdarul a ajuns la Varșovia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
victorie mai definitivă. Chiar germanii o spun și se vaită pe față, văzându-se așa de izolați și cu adversari așa de dârzi în luptele lor. Sfânta Maria era și hramul mănăstirii Pasărea. Din ajun soseau tot felul de briște, poștalioane și căruțe încărcate cu femei și copii. Cele mai multe, rude cu maicile, au umplut toate casele, altele au petrecut noaptea afară - somn puțin, vorbărie multă. Numai două cabriolete elegante, cu d-nii Nicolaescu și Izescu, impiegați ai poliției române lucrând cu germanii
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în România. Activitatea literară a lui M. este puternic influențată de experiența filologică, pentru că autorul reactivează în limba actuală anumite caracteristici ale limbii române vechi. Volumele sale de proză - Fata călăului (1994), Ochean (1996), Maipuțincaperfectul. Istoriile lui Policarp Cutzara (1998), Poștalionul din vis - roman epistolar (1999), Măsura urmelor (2000), Târgul Șaradelor. O povestire tridimensională (2000) și Moștenirea astrelor (2002) - au în comun mai multe caracteristici ce situează scrisul lui M. într-o descendență ce poate fi plasată în zorii literaturii române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
O scurtă istorie aproape sentimentală (în colaborare cu Grigore Ilisei), pref. Ștefan Gorovei, ilustrații Dan Hatmanu, Iași, 1996; Ochean, București, 1996; Magul, Cluj-Napoca, 1997; Maipuțincaperfectul. Istoriile lui Policarp Cutzara, Iași, 1998; Poezii, introd. I. Negoițescu, postfață Cornel Ungureanu, Timișoara, 1999; Poștalionul din vis - roman epistolar, Timișoara, 1999; Măsura urmelor, pref. Mircea Anghelescu, postfață Cornel Ungureanu, Timișoara, 2000; Târgul Șaradelor. O povestire tridimensională, Iași, 2000; Moștenirea astrelor, I, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Horia Stamatu, „Das Telephon”, „Cuvântul în exil”, 1962, 4; George
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
autodistrucției celulare de tip apoptotic etc.). Dacă ni se permite o metaforă, am putea asemăna această cedare „din mână în mână“ a informației, cu ceea ce se întâmpla odinioară cu o scrisoare purtată din poștă în poștă de călăreți, sau de poștalioane care se schimbau. Mesagerii secundari sunt foarte variați. S-au putut evidenția până în prezent trei tipuri principale care intervin în transducția biomesajului. Este vorba de: l molecule hidrofile precum AMP, cGMP, IP3, Ca2+; l molecule hidrofobe: diacilglicerol, fosfatidilinozitoli, cu sediu
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
electrici de-a lungul lui și grămezi de pietre ce așteaptă un cilindru compresor asta-i tot66. Abia ieșit din Giurgiu, echipajul nostru se și avânta peste câmpuri, bărăganuri, coline, grabene, râpi, puhoaie și păduri. În eternele noroaie ale Valahiei, poștalionul nostru se înfundă până la butucul roții, iar căluții, până la pântece; bravele patrupede, îmboldite de vocea unui surugiu ager (un ungur), își sporesc eforturile în momentele dificile; șleaurile se rup, sunt reînnodate; atelajul nu se descurajează niciodată și ne scoate din
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
sfinte, nu avem de unde să știm, iar, dacă numai i s-a spus printr-o abatere fonetică sau chiar a fost socotit hoge (hogiu), adică învățat, iarăși nu avem informații. Prin 1845 a pus pe roate transportul de persoane cu poștalionul de la Buzău la Brașov. Daravera nu a mers, dar cu ceva tot s-a ales: cu un nume nou, Vizitiu, ca și cu o suferință a inimii care l-a răpus după patru ani. Întors cu bani și speranțe în
Vasile Voiculescu – noi contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/5285_a_6610]
-
încolo, obligația devine plăcere, dar și plăcerea se metamorfozează într-un soi de obligație. Ca să dau câteva exemple, iată cărțile pe care le-am citit săptămâna trecută. Le pun pe două coloane: „cărți de plăcere” și „obligații.” Cărți de plăcere: Poștalionul din vis, de Paul Miron, un fermecător roman epistolar pe care l-am recitit cu aceeași plăcere ca prima oară, în 1999. Personajul central e Enache Secară, tânăr moldovean dintr-o familie înstărită de pe la mijlocul veacului al XIX-lea, care
Cărți de vacanță by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3343_a_4668]
-
Întins, s-avânta să-i încolăcească... / - Eram în diligență, tocmai mă trezisem“. *** Din 1830 se declanșează perioada de vârf a transportului cu diligența și în Anglia; pe trasee care depășau 3 000 de mile, circulau 5 000 de diligențe și poștalioane, la ca- re erau folosiți mai mult de 150 000 de cai; o jumătate de million de oameni trăiau de pe urma acestei afaceri: constructori de diligențe, grăjdari, vizitii, birjari, vânzători de bilete, pielari și curelari etc. Randamentul sistemului transport se baza
Agenda2005-03-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283286_a_284615]
-
se așezau bagajele, inclusiv pachetele și baloturile de mărfuri pentru „destinatarii“ de pe traseu. Pentru un bilet mai ieftin, 3-4 persoane puteau să călătorească pe bancheta din spate a diligenței. În Principatele Române, călătoria se făcea, de asemenea, cu diligența și poștalionul. Doctorul englez W. McMichael, care a călătorit pe meleagurile noastre în anii 1817-1818, scria că surugiul, grăbit să ajungă la han înainte de căderea nopții, „mâna caii, cu cuvinte care ne făceau să ne uităm îngroziți la starea nenorocitelor noastre briște
Agenda2005-03-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283286_a_284615]
-
momentul în care trenul Paris-Calais, parcurgând ruta de 295 km cu o viteză de 91 km/oră, ajunge la destinație, căruța țărănească de prin 1690, care ar fi pornit odată cu trenul, s-ar fi îndepărtat doar 6 km de Paris; poștalionul din 1786 nu ar fi parcurs mai mult de 12 km, iar trenul din 1867 ar fi străbătut numai 193 de km! La cumpăna secolelor XIX-XX, trenurile prindeau ușor 100 km/oră. Viteza din ce în ce mai mare a trenurilor micșorează din ce în ce mai mult
Agenda2005-50-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284493_a_285822]
-
maximă utilitate lipsesc cu totul, călătorii mai avuți și de rang fiind găzduiți la mănăstiri sau la ispravnic, care ar avea datoria de a ține, în chip special, o încăpere la dispoziție în acest scop. A voit să închirieze un poștalion care să-l transporte spre București. I s-a răspuns că poștalionul e, aici, inutil. Are nevoie de o căruță (transcris de Kunisch "karuzze"). Urmează descrierea căruței: "Căruță este un foarte mic car cu loitre, atît de încăpător încît să
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
găzduiți la mănăstiri sau la ispravnic, care ar avea datoria de a ține, în chip special, o încăpere la dispoziție în acest scop. A voit să închirieze un poștalion care să-l transporte spre București. I s-a răspuns că poștalionul e, aici, inutil. Are nevoie de o căruță (transcris de Kunisch "karuzze"). Urmează descrierea căruței: "Căruță este un foarte mic car cu loitre, atît de încăpător încît să intre în el doar vizitiul și călătorul care sade, printre bagajele sale
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
iritarea unor lideri europeni, în frunte cu etern antipaticul Chirac, la ideea că vor trebui să împartă fondurile europene cu niște coate-goale precum noi și bulgarii), pesedeii se dovedesc aceeași bandă cinică de profitori gata să jefuiască la drumul mare poștalionul vulnerabil ce transportă speranțele unei lumi normale. Micul episod ,Plumb - ALTAR" vorbește despre un anumit fel de a face politică în România. El nu e caracteristic doar politicienilor, ci și nenumăratelor organizații așa-zis profesionale ori O.N.G.-urilor: politica
Fantomele nu au crampoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11576_a_12901]
-
bea pe-ascuns mărar.// Apoi tăcu de tot. O rouă grea/ Strivi parfumul amândurora.// Și astfel cei doi crini nu și-au mai scris,/ Poștașii au murit, poșta s-a-nchis,// Doar uneori mai trece monoton/ Prin bulion un vechi poștalion". Finalul poeziei aduce în spațiul textului o melancolie difuză, distanța nu mai are conotații benefice, ea capătă însemne ale destrămării, iar momentul inițial al extazului procurat de impulsul erosului este urmat de inserția timbrului elegiac. Scriitura poeziei luI Emil Brumaru
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
au ajuns în Țările Române cu măcar un deceniu mai devreme. în 1857, călătoria lui Kunisch de la Giurgiu la București e o adevărată aventură: drum propriu-zis nu există, ci doar o cîmpie, atât de noroioasă încât e nevoie de un poștalion cu șaisprezece cai, schimbați cam la fiecare popas, pentru a ajunge la București, în cazul în care surugiii nu fug, după o zi și o noapte de drum. Treisprezece ani mai târziu, Neruda pleacă de la Giurgiu cu trenul, "în niște
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]