262 matches
-
spele până a terminat toată apa din cazanul de pe „plat”. - Acu’, ia căldarea aia cu apă rece și pune-mi-o în cap! Fără să mai comentez, m-am conformat. - Dă șarvetele ielea două șî ieș’ o țâr’ afar’, să poci ieșî șî ieu din ciubăr ca să mă regulez, mi-a mai cerut moșu’. I-am dat două „șarvete” mari, înflorate - unul pentru cap și trunchi, și celălalt mai vechi pentru restul corpului. - Hai, bă, intră, că m-am gătat de
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
ce ne facem cu drăcușoru’ ăsta de copil, că ne dă de belea? - Ia, ce să facem, îl facem pachet și-l ducem înapoi la mă-sa și la ta-so, facă ce-or vrea cu el, eu una nu măi poci trăi cu frica-n sân!, a hotărât nevastă-sa. A doua zi, l-au „împachetat” și l-au dus la oraș, la părinții lui: - Luațî-vi-l înapoi, noi nu-l măi putem țâne, uitațî-vă șî voi ce ne-a făcut!... Referință
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
cam rău cu nervii. Se foia pe leațul din poiată două-trei ore. Când, în sfârșit, adormea și se cufunda în somnul odihnitor, cocoșul începea din nou să cânte, anunțând zorile. - Bă, tu nu ești sănătos la cap! Te omor! Îți pocesc mutra! striga curcanul, înroșindu-și mărgelele. Numai că era atât de întuneric în poiată, încât nu se vedea nimic, iar cocoșul știa lucrul acesta. Și povestea s-ar fi repetat la nesfârșit. Numai că, într-o seară, curcanului îi veni
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
fecioare ademenitoare. Călăreții își strunesc caii înspăimântați. Șoapte dulci îi îndeamnă să se apropie. BOIER CIOCOIU:( înspăimântat, în șoaptă)Astea-s vampirice? BOIER CONACU:(la fel de speriat)Sau diavolițe? CĂPITANUL ARNĂUTU:Sunt nălucile nopții. Nu le băgați în seamă că vă pocesc: vă mutilează, vă strâmbă gura, rămâneți muți, surzi, orbi... CĂPITANUL SASU:Ce-i de făcut căpitane? CĂPITANUL ARNĂUTU:(cu calm)Nu vă lăsați ispitiți de ele. Vă vor ademeni să le îmbrățișați. Nu cedați tentației că sunteți pierduți! Cei patru
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
mai poate omu` să se odihnească-n ograda lui sau să citească o scrisoare de la muieri d-astea care să bagă-n nădragi și colindă satele zbierând cât le ține gura „Votați-mă pe mine!”. Da`, pesemne cum nu mă poci io lipsi de vaca-asta (că doar îmi mai scapă și mie stăpână-su câte-o sticlă cu lapte, că tot n-are ce face cu el și i se acrește), tot așa nici tu nu te poți lipsi de mine
CANDIDATUL DIN CUTIA POŞTALĂ A ALEGĂTORULUI de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351924_a_353253]
-
simte din ce în ce mai rău, răspunse femeia ștergându-se la gură sau la ochi cu colțul năframei. - Mă gândeam, domn’ doctor, dacă vreți să vă uitați și dv oleacă la el, poate mai îmi spuneți câte ceva, că de-amu... nu-l mai poci scoate din casă. E prea slăbit. Femeia se uită rugător la nea Ion pe care îl apucase transpirațiile. „Ia uite, frate, în ce încurcătură am intrat, dacă îi spun acum că nu sunt doctor, i-am stricat toată seara femeii
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
ofițer român, la o împresurare a rușilor. Ofițerul reușise să dosească bine, la percheziție, busola, iar el, miteșteanul, o lanternă “pe care o aveam de la un soldat italian, de când s-o făcut schimbul de trupe, la Klițka (Klețkaia)”, reușește bătrânul, pocind numele, să-și amintească și o localitate de pe linia frontului. Și cum aparatul vorbitor al bătrânului avea multe piese lipsă, am deslușit greu de la el aventura grabei eliberări de sub escorta învingătorilor. Cu urechea aproape de gura povestitorului, am aflat că rușii
EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
-
nașterea lui Gai de Mopezan ”. El fiind Guy de Maupassant! Sau Riceard Uagnăr în loc de Rihard Vagner (Richard Wagner, desigur!). A dat telefon o doamnă și le-a atras atenția în direct: „Este totuși un compozitor neamț, cum puteți să-i pociți numele?” Răspuns: „doamnă, dar e moda anglizantă!...”. E moda tîmpeniei și a inculturii, aș spune. Situația limbii este deplorabilă! Chestia asta cu limbile străine poate pot s-o înțeleg, e mai puțin gravă decît batjocorirea propriei limbi! În Franța, posturile
CÂND BORDELUL E O MÂNĂSTIRE de ILEANA VULPESCU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356718_a_358047]
-
s-a lungit odată și-a trecut peste el și peste pădure și-a pierit. Bietul om! și-a făcut semnul crucii și a mânat vacile acasă fără să mai privească înapoi. -Bine, Doamne, iartă-mă, că nu l-a pocit! zise Ioana, făcându-și semnul crucii. -Bine, că nu l-a pocit săracu! Când a intrat în casă era galbin ca șofranu. Biata Floarea, nevastă-sa nu știa ce să facă, săraca. Păi n-auzi, fă, c-a intrat în
LA FÂNTÂNA LUI UŢOIU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369371_a_370700]
-
și-a pierit. Bietul om! și-a făcut semnul crucii și a mânat vacile acasă fără să mai privească înapoi. -Bine, Doamne, iartă-mă, că nu l-a pocit! zise Ioana, făcându-și semnul crucii. -Bine, că nu l-a pocit săracu! Când a intrat în casă era galbin ca șofranu. Biata Floarea, nevastă-sa nu știa ce să facă, săraca. Păi n-auzi, fă, c-a intrat în casă galbin ca șofranu și tremura tot și bolborosea niște cuvinte ne
LA FÂNTÂNA LUI UŢOIU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369371_a_370700]
-
ar fi fost, erai atât de frumos și te iubeam atât de mult deja, doar că nu eu fusesem aceea care te ascundeam de el. A aruncat o vrajă asupra ta, un decântec făcut cu propriul lui sânge. Te-a pocit și te-a înlănțuit cu brățara, ca oricând vei păși în Pădurea Neumblată să te simtă și să vină după tine. - De ce ți-e teamă de el? - Nu l-am iubit! Cu toate că te-am născut, el nu și-a respectat
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
cîntece de lume care ajungeau populare." [3] Printre culegerile și creațiile muzicale ale sale se numără numeroase „manele”, romanțe și cântece de lume printre care: „Bordeiaș, bordei, bordei”, „Inima mi-e plină”, „Mugur, mugurel”, „Până când nu te iubeam”, „Nu mai poci de ostenit”, „Leliță săftiță”, „Și noi la Ilinca”, „Unde-auz cucul cântând” sau „Sub poale de codru verde”. Etnomuzicolog Gheorghe Ciobanu descrie însușirea lui Anton Pann de a lega muzica de text ca o preocupare a acestuia de a considera muzica
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
fi «Sub poale de codru verde» și «Unde-auz cucul cântând» își dezvăluie originea țărănească. Altele se dovedesc a fi create la oraș, de către compozitori ai timpului, legați de cântecul popular, probabil chiar lăutari. Piese că «Bordeiaș, bordei, bordei», « Nu mai poci de ostenit» și « Până când nu te iubeam» vădesc o puternică influență a muzicii orientale. Prezența unor cântece cu influențe atât de diferite în colecția lui Anton Pann atestă existența unor bogate curente muzicale diverse ca proveniență . In 1831 unele dintre
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
Dreptate de om în necaz, care n-a-ntins niciodată mâna la cerșit. Știam că e dibaci neîntrecut la chiot și îl rugam să ne facă hatârul. - Hai Ciubucică, trage-ne un chiot așa cum știi doar tu ! - Nu prea mai poci, domnule ... - Haide, că facem cinste ! - Cinste aș face și eu, dac-aș avea ... - Nu-i de rușine un chiot ! - Atuncea dece râdeți ? - De proști ! - Și eu credeam că-s singur ... - Acuma trage-un chiot ! - Un chiot pe-o cinste ! Și
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
spre a-l face de râsul colegilor săi, căci, în loc de sărmăluțe moldovenești, așa cum scrisese gurmandul Sadoveanu, cu borșurile sale, ce te făceau să salivezi, codașul clasei, obsedat de gastronomia celui ce-i plăcea să se îmbuibe, cu scrisul său ilizibil, pocise cuvintele, încât, înecatele în sosul lor sărmăluțe moldovenești, deveniseră sarmaloțe moldoplăiești. Singurul nostru punct comun, care ne întreținea prietenia, era dizidența noastră juvenilă, complice mai degrabă imperialismului, o gravă ofensă adusă înfrățirii popoarelor, căci, drept protest la adresa regimului, ne lăsam
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
după talpă. Veni și Măria, dar mai încet, ținându-și mâinile-n sân, băgate sub pieptarul negru, de postav, cusut de Costică al lu' Goace din Gămănei. Venea târându-și piciorul după ea. Și-l târăște așa,de când a fost pocită. Din ce i s-o fi tras, cine știe? Unii zic că ar fi ieșit afară, taman în puterea nopții, înainte de cântatul cocoșilor, și ar fi-ntâmpinat-o o stafie. Alții zic că ar fi fost luată din “Căluș” , fiindcă era chiar
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
obiceiurilor apusene și educației copiilor în străinătate”. Cât de actual este acest discurs al regelui neamț, care s-a dovedit mai român decât mulți români! Astăzi, mai la fiecare rând din ceea ce scriu ziariștii, ne confruntăm cu termeni neologici care pocesc limba, termeni folosiți pentru a da o aparență de intelectualitate elitistă materialului publicat, de multe ori rămași neînțeleși, asta în timp ce limba română, limbă vie și foarte expresivă, are destule cuvinte ce pot fi folosite, fără ca cititorul să mai fie nevoit
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
în: Ediția nr. 343 din 09 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului E plină lumea de escroci Și nu mai sunt locuri vacante Nu-l mai citește nimeni pe Dante Pedanteria e pentru boboci Eu nu mai poc, tu nu mai poci Cântă măturătorii: allegro andante Primarul cântă pe două voci: Una pentru cei de sus, solemn Alta pentru cei de jos, de lemn; În rest teaba e oablă, oablă Limba noastră e din tablă Și vor nerozii să ne-o bată
ELEGIE PENTRU REGELE PĂPUŞARILOR ÎNAINTE DE CĂDEREA CORTINEI de ION UNTARU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359562_a_360891]
-
să-ți povestesc. - Nu mai spune, mă prefac eu mirat, căscând de-mi scârțâiau plombele schimbate de 5 ori în trei luni. - Vino la mine, urgent! - Chiar să vreau nu pot, am o greață și-o amețeală de nu mă poci ridica din pat, dragă... (oare cum o fi chemând-o și pe asta?) - E clar, iar ai făcut-o lată cu bunii tăi prieteni. Treaba ta, dar ți-am zis că nu faci bine. Din cauza asta o să mă pierzi într-
BANII, ĂŞTIA..., LUA-I-AR DRACU ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341940_a_343269]
-
și aluziilor sau elegiilor afective în tonalități încărcate de mesaje. Nu este un Poet ocazional, ci unul a cărui operă rezistă prin capacități de adaptare la Satiră, Duhului meu! Doar cărțile cu mine e greu să se împace mai bine poci a spune hoțiile urmate Un poet cu rol asumat!Cu un crez contemplat meditativ, militant lamartinian ricoșând cu o galerie tipologică de fabule! Referință Bibliografică: GRIGORE ALEXANDRSCU SAU MEDITAȚII ELEGII EPISTOLE / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
GRIGORE ALEXANDRSCU SAU MEDITAŢII ELEGII EPISTOLE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340577_a_341906]
-
din ce le-am dat Rămân singur vinovat! Făr' să vreau am învățat Că s-au dat la degustat Chiar de-aveau un măr mereu Gustau ce n-a fost al meu Divinul le-a poruncit Să evite ce-i pocit Eva însă îndrăzneață A gustat și-un măr din piață După “primul” a urmat Gustatul organizat Gusta-n Rai, gusta și-n Iad Avea și în Piață vad! Știa bine chiar Divinul Că Eva gusta pelinul Măru-n chip de castravete
POEME NEWYORKEZE (3) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341166_a_342495]
-
ai Basarabiei te iubesc cu patimă și ei, (nu românii din România), au avut primii inițiativa să te sărbătorească în august. E bine că le-am urmat exemplul să-ți aducem omagiul pe care-l meriți. Cu toate că... Atâția agramați te pocesc cu rumegușul lor, atâția snobi ți-au agățat la gât franțuzismele, englezismele și atâția „deștepți” îți murdăresc cristalinele înțelesuri, otrăvindu-ți limpezimea cu încâlcite englezisme, de ai ajuns o biată cerșetoare romglezită, sperietoare de grauri, că românul de rând nu
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]
-
ne cam grăbim, azi ești primul pe care-l vizităm, poate ne-om opri la întoarcere. Ieșim la poartă. În urma noastră se aude strigând moș Petre: - Părinte! Stai părinte! Nu iei tilifonul meu? Mi l-o trimăs băiatul, dar nu poci vorovi. Poate prinzi colo sus, la țintirim, un semnal pentru mine de la “mândra”, că eu tot îi cânt dar ea pace să m-audă: “vino mândră de mă ie și mă du la baba me”... Stăm în drum așteptând să
VISUL de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343564_a_344893]
-
spații largi, curbate ale canalelor lui Schiaparelli, săpate larg de foste ploi, de râuri subterane ascunse și sărate curgând sub cerul roz, de pulberi veșnic răvăște, în patru anotimpuri cu nopți predominate de Phobos și de Deimos, luminători cu chipuri pocite de cartofi zvârliți în cosmos ce știu a răsări unul spre altul peste mările tale uscate ca într-un joc hilar de bile sparte pe care-abia le vezi prin praful galben de cratere, magnetizat de dorul vieși aprinse și de
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
o parte și schioapăta, merge-n cârjă, ăia l-au pensionat de la șoferia lui, gradul trei, cu drept la alt servici, dar acum nici de portar nu mai e bun, am auzit că bate la parchet în urma noastră...L-a pocit soarta, domnule inginer!...” “L-a pocit pe dracu, soarta, l-ai pocit tu, când l-ai aruncat pe fereastră!” “Ia uite, domnule, nici domnul inginer nu mă crede! Așa au zis și ăia de la judecată...Cum să-l pocesc eu
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371908_a_373237]