262 matches
-
și c-o să putrezim În pușcării. Și unu’ ca ăsta, domnule, vine acuma de se alege consilier În democrație. Eu așa ceva nu pot să rabd. Ne-am vorbit câțiva oameni de nădejde să-i măsurăm nițel spinarea și să-i pocim cumva nasu-ăla, că prea Îl ține pe sus și nici măcar nu răspunde la bună ziua... ». L-am sfătuit, desigur, pe cetățeanul cel Însetat de dreptate să nu recurgă la asemenea metode radicale și să aibă Încredere În cursul firesc al democrației
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
un fapt de viață cotidiană, iar cele legate de proprietate angrenează în dispute o mare parte a populației. Cu puțin după 1800, Păuna din Boteni, județul Dâm bovița, are următorul discurs: „cu lacrimi mă rog Prea Sfinției Tale ca să-mi poci afla dreptatea după mărturiile care am, că ne știm că avem lege și suntem creștini, iar nu turci“<footnote id=”1”> DANIC, Fond Mitropolia țării Românești, CCCLXVII/1, <19 iulie> 1819.</footnote>. Ce sens îm bracă pentru această femeie cuvântul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
că are da to rie și nu poate face într-alt chip“. Pentru a îmbu na sufletul soacrei, păhărniceasa face apel la sentimente le ei de bună creștină și mamă: „dar creștină ești, mamă ești și lasă să judece dă poci“. De alt minteri, jupâneasa Zoița își începu se scrisoarea ru gând-o pe dumneaei Safta să lase de-o parte „toate vorbele cele de pri sos“. Scrisoarea, trimisă prin Ioan fe cio rul, ajunge încâteva zile și la 18 ianuarie
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cere zestrea e un lucru care i se cuvine, cel care a provocat întris ta rea nu este el, ci ser darul Ianache Co co răs cu care „atâta au mâh nit pă cei mai mari ai mei, căci nu poci folosi nimic“, ba mai mult, ră cea la por ni tă între ei tot săr da ru lui i să datorează. Mama este încă și mai bă țoa să, dar ca și în celelalte scrisori își ames te că cri
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ce i se aduc cu privire la bârfe le răs pân di te: „văz că-mi scrii dumneata, draga mea, ca să las toate vorbele, dar cui i ar fi fost drag să intre într-acest fel de vorbe? Că eu fug cât poci de acestea.“ Din nou vi no va tul apare ne po tul mai sus-numitei cucoane, nu vrea însă să ză bo veas că prea mult asupra acestei probleme și trece la cer cei și alte ni mi curi, insistând pe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
jă luiesc Mă riii Tale pentru soacră-mea Tu do ra, dă aici, că nouă ani sunt de când tot tragu judecată cu ea, pentru că mi-au luat soția. Și din pricina pro to popu lui Stoica nu-i numai îndreptare cum poci do bândi de la judecata Prea Sfin ției Sale Pă rin te lui Mitropolit, ci încă prea rău tot sunt jă fuit și mă trimite pă la spă tărie de mă spăimân tă tot cu bătăii ca să nu-mi mai cert
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
zbată, să-l lovească, să-l scuipe și să-l ocărască după rânduială. Dacă vreun clasicist al agresiunilor sexuale l-ar fi întrebat pe Rică la ce chinuia fata în halul ăla (admițând că deținătorul secretului nu i-ar fi pocit pe loc mutra curiosului) probabil că răspunsul ar fi fost deconcertant de frust: "ca s-o văd". S-o surprindă, adică, în lenjeria intimă a neputinței și deznădejdii, dacă nu cumva dincolo de ele, sub pielea lor falsă, de fard, cu
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ele trec călucenii Închipuind prin aceasta că de acum sunt scutiți de orice primejdii (... De acum călucenii trebuie să fie pretutindeni cel puțin câte doi Împreună ziua și nopatea (... Poporul crede că ei au puteri vindecătoare dacă joacă peste cei pociți de zâne”. Există elemente precum steagul, sabia, capul de lemn, bâtele, care amintesc de vechile confrerii militare și inițiatice cum ar fi cea a luptătorilor lupi. De altfel, se spune că atunci când se Întâlneau două cete de Călușari se declanșa
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
dar cu mare greu l-a terminat de mâncat. Unchiul l-a tăiat și pe al doilea și copilul a prins a mânca din ce în ce mai puțin și mai îngândurat. La un moment dat copilul a izbucnit în plâns: „Nene, nu mai poci, da’, să nu mă bați”. Na mai mâncat și nici n-a fost forțat să mănânce. Unchiul i-a pus în poala cămășuicii pe celălat pepene netăia și i-a spus să-l mănânce acasă atunci când i-a fi foame
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pe 24 iunie, când se fac coronițe din flori galbene de sânziene și se sare cu ele pe cap peste foc. Joimărițele sunt urâte și pedepsesc pe cei ce lucrează joia în vii și livezi, aducându-le ploi și furtună, pocesc fetele tinere care torc joia. Se arată numai de Joia Mare. HRAMUL Hramul, ca sărbătoare religioasă a patronilor bisericești, este cel mai mare eveniment al comunității sătești, cu ocazia căruia se adună fiii satului și rudele celor plecați, prieteni și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
acestea se vindecau. Descântecul „de pocitură”, asemenea cu cel de „strânsu’ cel mare’’, datează de prin anul 1920. Simptomele acestor boli erau: durere de cap, moleșeală, dureri de mâini și de picioare, ceea ce înseamnă în termeni locali că ai fost pocit. De strânsul cel mare erau descântați mai ales copiii. Se lua o trestie și un cuțit și se măsura înălțimea și lățimea bolnavului ce ținea mâinile întinse lateral. Apoi se aprindea trestia la foc și se băga într-o moșoaică
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
acordă cu regentul în gen, număr și persoană, dacă acesta e predicat nominal, în număr și persoană, dacă e predicat verbal: „Nu mai merge... să fiu prieten cu bărbatu-tău, care nu-i om de felul meu, numai ca să te poci vedea mai des! Ți-e drag să trăiești cu un om care se poartă cu tine ca un câine, și mă gonești pe mine, care te iubesc...” (I.L. Caragiale, Teatru, 410) Atributiva circumstanțială se introduce în frază prin: • pronume relative
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
atitudini sfidătoare sunt multe. Unul dintre ele ar fi doza insuportabilă a prostirii pe față din campaniile electorale. Totul se întîmplă direct, la radio sau la televizor. În vechea tradiție, întâlnirea nefastă cu Rusaliile inclusiv pe plan oniric prostea, mutila, pocea pe nefericiții muritori. Astăzi, întâlnirea (ne)fastă cu europarlamentarii poate să prostească, să mutileze și să pocească sufletele și mințile nefericiților alegători. Contra Rusaliilor exista ca antidot dansul Călușarilor. Împotriva dezamăgirii politice ai la îndemână absenteismul masiv de la urna de
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
electorale. Totul se întîmplă direct, la radio sau la televizor. În vechea tradiție, întâlnirea nefastă cu Rusaliile inclusiv pe plan oniric prostea, mutila, pocea pe nefericiții muritori. Astăzi, întâlnirea (ne)fastă cu europarlamentarii poate să prostească, să mutileze și să pocească sufletele și mințile nefericiților alegători. Contra Rusaliilor exista ca antidot dansul Călușarilor. Împotriva dezamăgirii politice ai la îndemână absenteismul masiv de la urna de vot. Este exact ceea ce se întâmplă acum la noi. Duminică la ora 13 doar 12,56% dintre
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
noroc, și să ne mulțumim că încai, din povestea lui Făt-Frumos cu Moț-în-Frunte, ne alegem cu o adevărată-nvățătură, fiindcă tâlcul poveștii acesteia vine cam așa: <<Zi că-i dragoste, și pace ! / Te-a vrăjit ? atât ți-a fost:/ Din pocit, frumos îți face. / Și deștept din ăl mai prost >>’’. 2.3.2. Pseudo-fantasticul Despre modul cum înțelege Caragiale a se conforma, în cursul elaborării ,,imitațiilor’’ sale narative, mai înainte numitei reguli a ,,uitării în model’’, ne putem face o idee
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
de luni de zile nu mai mănînc pîine, dar sînt bolnavă de inimă și am probleme cu tiroida! da, trebuie să slăbească, am avut și eu probleme cu tiroida! e grasă rău! fata înstrăinată prin Austria, mă întorc la neamuri, pocești cuvintele, doi bătrîni te provoacă, vorbele rele din staționarea prelungită, mecanicul o fi adormit de nu mai pleacă din Beclean! vinovata de obezitate propun explicații, așteaptă alt tren! așa sărim cu toții spre vorba bună și înțelesul cuvenit, chiar dacă neplăcut, profilul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
numere acele folosuri cu cea mai mare vioiciune. Ce au folosit la toate neamurile, aceeași ne va folosi și nouă - oh, ba mai mult! Nici de aceia nu cred să fie mulți între români carii să zică: tocma novele politicești poci să cetesc cu mult mai bune în limbi streine - oh, nu; căci fieștecare știe cum că acele nu sînt scrise în interesul și amăsurat trebuințelor românului, - fieștecare trage foc la oala sa, vorbă românească. Un strein nu scrie în limba
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
că o să fie iadul pe pământ. Acum cred că o fiică e și mai rea. Slavă Domnului că n-am vreun copil al meu. Copii... inocență... Doamne! Ar trebui să auzi ce-i la gura lui Angie, și s-a pocit singură, e atât de grotescă... Pamelei nici că-i pasă... ea e... mă rog, ai văzut-o chiar adineauri pe Pamela... a fost înăuntru, nu-i așa, sau am visat eu? Angie, da. Poartă cizme și numai lucruri de piele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
infarct mititel, din categoria celor care-ți asigură un al doilea suportabil, dar nu și pe-al treilea. „E de la schintrele Ginei!“, i-a zis bâlbâind ușor domnul Arvinte doctorului, care, deși se știe ce urât scriu doctorii și cum pocesc cuvintele, a înțeles, Dumnezeu știe de ce, „scrumbii“. Drept pentru care a zis: „Lăsați-o mai moale cu scrumbiile, că-s grase“. Moși și babe Ne place sau nu, moși și babe găsim numai în partea noastră de lume. Încolo, spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
pe un ton solemn ce îngheța inimile, anunța câte un „extemporal!” Igiena o controla în mai mare măsură decât o preda doctorul Bercovici, care, înșirând la tablă pe școlari, le cerea să se descheie la prohab ca să le constate inocența. Pocea întotdeauna numele, zicându-i, de pildă, șpanchiului Cozmanciuc, Cosmiciuc. Mister Motu - Astărostoaie - era cel mai plin de ticuri profesor: privea prin ochelari în sus și își sugea buza până când bărbia i se strângea în creți mărunți, ca un fund de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
mari nu-i bine a merge de acasă; fată sau femeie nu-i bine de-ți vine mai înainte în casă la praznic. Cel care într-o călătorie întîlnește un drum încrucișat să nu treacă prin răspîntia lui, căci îl pocește. Cînd o persoană pleacă la un drum și-i iese înainte un iepure ori preot, nu-i va merge bine. Cînd cineva pleacă de acasă, să nu-i ieși în cale cu vasul gol, că nu-i va merge bine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și îi mănîncă. (Gh.F.C.) Cînd întîlnești un duh necurat, nu-i privi fața și nu vorbi cu el. (Gh.F.C.) Trage cu pușca dacă duhurile necurate îți dau tîrcoale. (Gh.F.C.) Duhurile necurate se ascund în copaci. Cine taie acești copaci este pocit. La casă să nu pui lemn din ăsta, că te pasc nenorociri mari. (Gh.F.C.) Măceșul te apără de duhurile necurate, mai ales de iele. (Gh.F.C.) Duhurile necurate schimbă copilul care rămîne singur în odaie. Cînd suge, copilul schimbat rupe țîța
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
roșii la foc. (Gh.F.C.) Lîngă copilul singur în casă se pun lucruri de fier, foarfece, clește, sfredel, daltă, cuțit, frigare sau cel puțin un ac. Puternicele [ielele] vin să schimbe copilul, să-l fure, să-i sugă inima, să-l pocească. (Gh.F.C.) La botez, în jurul copilului se presară în cerc cenușă, iar sub copil se pune fier pentru a-l feri de Muma Pădurii. (Gh.F.C.) De Paști, de Anul Nou și de Sf. Gheorghe se pune o bucată de fier sub
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu te uiți în fundul ei, căci amețești și cazi. Să nu trimeți copii mici la fîntîni urlătoare, că i apucăă Dumnezeu fie cu noi! Flăcău Flăcăul care se lă lunea nu se mai însoară. Flecar Flecar, gureș, vorbăreț din cale-afară, pocit la gură etc., să nu crezi că-i un om de treabă, că toate le fonfăiește* și nimic nu pornește. Floare Cînd uzi florile dumineca, fac viermi la rădăcină. Dacă ramurile de măr, vișin etc. ce se pun în ziua
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va uita în horn, cuvîntul ei nu va fi luat în seamă de bărbat, ca și cenușa din vatră. De strigi pe gura hornului pe cine dorești, vine degrabă. Hotar Cînd treci pe la hotar, să scuipi acolo, ca să nu te pocească ceva. De asemenea, cînd o femeie dă cu copilul de necaz, să-i ducă hai nele și troaca* la hotar. Găinile moarte iar se duc la hotar. Hoț Tîlharii poartă cu sine dinți sau vreun deget de om mort, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]