170 matches
-
oglinzi, Eu, crunt ciuntit, ce nu pot să mă-nfoi Pe lâng-o nimfă legănată-n șolduri; Eu, cel necumpănit deopotrivă, Prădat la trup de firea necinstită, Ne-ntreg și scâlciat prea timpuriu Zvârlit În lumea ce respiră, și-Încă Așa pocit, scălâmb, că pân’ și câinii Mă latră când pășesc șontâc pe drum; Da, eu, În piuitul slab al păcii, Nu jindui să-mi petrec răgazul altfel Decât privindu-mi umbra lungă-n soare Și cugetând la strâmbăciunea mea. Deci, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
întreba; o întrebare; învață; învingere; joacă; libertate; logică; longevivi; magician; magie; magii; marțian; mereu; minciuni; minți; a minți; mîncare; morocănos; neadevăr; necunoscut; nedumerire; negri; neîncrezut; nervos; nesiguranță; neștiință; neștiut; nimicuri; norocos; noutate; număr; numele; om; parabolă; parolă; părere; perspicacitate; plesneală; pocit; poezie; posibil; potrivi; povață; povestea; presimți; presupunere; presupus; a prevedea; a prezice; pricepere; probabil; probabilitate; problemă; rațiune; răspunsuri; rău; fără reacție; a realiza; recunoaște; reflecta; refuz; relativitate; relaxare; sat; sănătate; scamatorii; snoavă; soarta; soartă; spontaneitate; spray; a spune; stele; sugerează
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în fine, vegetația tundrei, deopotrivă austeră și exotică, sunt tot atâtea elemente care compun setting-ul consistent al narațiunii. Detaliile sunt aproape teratologice, de respirație dantescă, iar simpla enumerare, efectuată prin parataxă, devine sugestivă: "Prin mâzga hleioasă câteva zeci de pitici, pociți și stranii, se băteau într-un vălmășag de forme omenești împleticite capete însângerate, picioare pe jumătate goale agitate prin văzduh, brațe încordate, mâni încleștate". Melanjul corporal împins la paroxism face ca toate componentele să apară indiscernabile; orice tentativă de individualizare
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
slută și sfrijită cu fața albă ca ceara și cu ochii roșii de febră și chiar scuipînd sînge, mi-e indiferent. Dar celălalt mă interesează, fiindcă vreau să i-l trimit tatei și nu vreau să mă vadă bolnavă și pocită. Înțelegi? - Da. - O să fie un cadou surpriză pentru el, pricepi? - Da, da, firește. - Și atunci, o să-l faci? - Sper să-mi iasă bine... - Bineînțeles! O să fie foarte frumos! - Iar ca fundal punem tot coșul și fumul care te otrăvește, ca
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
este o sursă a imaginii dure, mai mult decît a autoironiei. Confesiunea dură exprimă stagnarea încăpățînată într-o singură stare (o confesine care nu dorește absolvire) - pentru poeta noastră înseamnă eliminarea "evoluției" poetice, eliminarea "etapelor" ("E greu să fii copilul pocit al lui Darwin"). Poemele Marianei Marin sînt extraordinare de la debut pînă acum, fără sincope. O altă sursă importantă a durității este distrugerea imaginii tradiționale a feminității: "De-aș avea și eu o traumă ca pojarul, / o răpăială de ploaie de
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
capitulări morale a ființei i se poate urmări plinătatea negației, abjecta "desăvîrșire". Estetica urîtului are ca pandant o estetică a Răului. Desigur, sub asemenea auspicii luciferice, lumea Hortensiei Papadat-Bengescu nu poate fi decît una a anomaliei ce se supralicitează. Diformă, pocită, dereglată deopotrivă sub raport sentimental, comportamental, social, fiziologic, e o caricatură atroce care implică decăderea umană fără rest. Ne învîrtim într-o societate de monștri, înregistrați "la lupă și la microscop", astfel încît să iasă în evidență "toți porii", toate
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
și copiii pot să intre și să fixeze fascinați figurile schimonosite, „monștri care seamănă cu oamenii și oameni care seamănă cu monștrii". Avem o scurtă, feliniană trecere în revistă a figurilor schimoniste ale orașului, estropiați, paznici scălâmbi, schilozi rostind imprecații, pociți vânzători ambulanți, gujați și tălâmbi vorbind în dialect, pentru ca seria să se sfârșească la fierărie cu un adevărat Quasimodo dezarticulat, gesticulând fantasmagoric. Acesta îi fabrică copilului o sfârlează introducând în lăcașul cuiului o muscă vie pentru a o face mai
Baaria, mon amour! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6296_a_7621]
-
O genealogie tarată care, altfel decît în prozele naturaliste, nu explică nimic, doar derutează. Ascunsă, cu ipocrită discreție, după perdele. Povestea se încheagă în jurul unei dependențe blestemate de amîndouă părțile între "conținător" și "conținut", între Ramses și falsa lui conștiință pocită, între casă și chiriașii din ea, între roman și întîmplările pe care le "găzduiește". Între copii, în toate sensurile, și "aparținătorii" lor. Bagaj... este un șir de inițieri violente în viața brutală a simțurilor, întrerupte cînd și cînd de scurte
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
era umed și negru" (Înger în fereastră spre răsărit). O amețitoare frenezie a "spurcării" o cuprinde pe autoare, împletind imaginile iconoclaste cu senzualități provocatoare, menite a le împrospătă, a le acorda complicitatea unei carnalități vampirice: "L-am aflat pe evanghelistul pocit, aripa hidoasa nu i-am zărit-o, dar i-am simtiit duhoarea frumoasă. Fetite-le-vrăjitoare m-au purtat cu nădejde către el, voiau să ating fiara, botul negru al bestiei să-l sărut în gloria pierzaniei.(...) Eram doar un mercenar femeesc
"Îndrăcirea" Ruxandrei Cesereanu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18115_a_19440]
-
genunchi,/ cu pucioasa curgăndu-ti prin vene,/ distrugi și te autodistrugi/ crezând că e doar scriitura/ ceea ce anca scâncește an corpul tău/ rămas imobil,/ aproape de capătul drumului" (Capătul). Pocitaniilor li se acordă cadrul cuvenit, radicalizat, infernal: "E greu să fii copilul pocit al lui Darwin!/ E greu să vezi/ cum se zgâiește prostimea la tine/ când ănfuleci pitici an cockteiluri grele,/ de fum și pucioasa? (Poemul atomic). Marginalizarea creatorului e consemnata fără ănconjur: "Azi mi se spune/ că el a bătut de
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
într-o tabletă cum s-a desfășurat la Chișinău sărbătoarea Limba noastră: discursuri festive ("comoara și bogăția noastră" etc.), recitări, cîntece, distracție în grădina publică. "Toate bune pînă aici, dacă e să nu ținem cont de sumedenia de cuvinte stîlcite, pocite, morfolite, care îți zgîriau auzul, precum și de calchierile și stridențele presărate cam la fiecare întorsătură de frază a celor de la microfoane. E de-a dreptul ridicol să auzi cum cineva urcat pe podium, cu sau fără voia lui, te îndeamnă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16707_a_18032]
-
lumină și înghețați în umbră Formele norilor nu ar depinde de mărimea lor Norii din Cosmos se spune că plutesc asemeni norilor acestei zile triste... Victimele nopții Urâtele răpitoare de care nu poți scăpa nicăieri; mai țâfnoase acum și mai pocite. Vânătorile nopții lasă în urmă mereu alte victime. în fiecare dimineață soarele argintează abisul morții. Ființa scoasă din spațiu și din timp, răsturnată cu burta în sus: ascunsă, umbroasă și palidă; acum expusă cu totul vederii. Și fără sprijinul picioarelor
Poezii by Dumitru Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/16467_a_17792]
-
lui Caragiale” (Brașovul de altădată). Că a devenit desuet o dovedește o investigație în Internet: singurele sale apariții sînt citate din texte mai vechi - de exemplu din Steinhardt: “poate că și prin putregai, vulgarități, expresii «radicale» ori vorbe slute ori pocite, cu sprijinul deriziunii, peiorizării și miștocăriei se ajunge colo sus, pe căpățînă” (citat în Observator cultural). Probabil că termenul nu se mai folosește cu acest înțeles și din pricina lipsei unei legături evidente cu sensurile obișnuite ale radicalului. Cum se explică
Radicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14332_a_15657]
-
trebuia să-l dictez funcționarilor pe litere: Be-le-bei. Nu, nu Pe-lelei, și nu Belidei, ci Belebei, dracu’ să-i ia, nu știu geografie. Și cu toate acestea tot se încurcau. În ultimul meu buletin de identitate mi-au scris pocit Belebel’, deși m-am străduit din răsputeri să le explic. Pe deasupra, era suficient să pronunț acest nesuferit Belebei, această RASS Bașkiria, că imediat simțeam ațintite asupra mea priviri interogativ-examinatoare, de parcă aș fi apăsat pe butonul de alarmă al avionului: e
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
Perault și C. Anderson (?!). Și așa mai departe, pînă la nefericita mochetieră, din ograda romantismului românesc. Iaca izvorul perlelor școlare, universitare... De nu s-ar uita imediat, ar scîrțîi pînă la adînci bătrîneți în cultura generală. Decît să știi, așa pocite, nume de scriitori și de opere, mai bine să nu le știi deloc! Citind referatul, îți spui că furnizorul și cumpărătorul de asemenea marfă se joacă de-a tăntălăul și gogomanul. Numai că poanta nu e prea comică. Iar cînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8506_a_9831]
-
genere. Între profesorii mei nu era nici unul ale căruia lecțiuni puteam să le ascult cu plăcere. Unul singur, un evreu dealtminteri simpatic, vorbea bine-n limba maghiară; ceilalți, Hoffmann, Kautz, Wentzel, isi țineau lecțiile într-o limbă-n toate privințele pocita, încât îmi era rusien să-i ascult. După felul meu de a vedea, ei trebuia să se ducă la vreo universitate germană, și mi se păreau vrednici de milă acei dintre colegii mei maghiari care se simțeau măguliți că nemții
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
trecut, la ospețele împărătești, singurul care îndrăznea să spună adevărul, dar numai sub paravanul comicăriei, era bufonul curții, și asta fiindcă se bucura de imunitatea implicită a unui rol pe cît de ingrat pe atît de eficient social - rolul aschimodiei pocite care își distrează nobilii rostind blestemății și povestind anecdote scabroase - tot așa astăzi, în Bucureștiul secolului XXI, Dan Puric și-a asumat rolul delicat al aschimodiei imperiale. Atîta doar că nu are nevoie nici de cocoașă și nici de travestiuri
Pe orbita popularității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7447_a_8772]
-
Mircea Badea a realizat prototipul băsistului. Jurnalistul a publicat o captură foto a paginii politicianului, care are "mai multe kile decât oameni interesați de ce băsește". Mai mult, jurnalistul a făcut și o scurtă descriere a prototipului întruchipat de Adrian Papahagi: "pocit, prost, gângav, isteric, dar cu mare priză la public".
Badea: Ce politician are mai multe kile decât urmăritori pe Facebook by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/50932_a_52257]
-
filosofului Emil Cioran și prieten apropiat al lui Noica). Transcrieri chinuite, efectuate cel mai adesea de cadre care, oricât de puternic era sentimentul de subordonare față de aparatul din care făceau parte, nu-și puteau depăși limitele culturale. Nu numai transcrierile pocite ale numelor de filosofi europeni atestă acest orizont cultural redus al cadrelor fostului Inspectorat al Ministerului de Interne din județul Sibiu. Mai frapantă este lipsa generală de orientare a acestei urmăriri permanente. Ofițerii care îl urmăresc, chiar dacă știu vag cine
Noica și fosta Securitate by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5202_a_6527]
-
mult cugetătoare decît violent vizionara: "dai peste dărîmături ziduri cojite și moloz/ ești parcă/ într-o biserică dezafectata/ sînt fete jupuite de-apostoli printre/ inscripții cotidiene și porcarii mulțime/ iar mai departe chilii puștii/ smocuri de iarbă și trei găini pocite/ aure moi păzind doar bolovăni/ o sală de spectacole cu scaune stricate/ un fel de scenă prăbușita/ iar în mijloc/ un clopot lung de fier cu semne/ chirilice alături de/ scrijelituri barbare./ Printr-o spărtura mică pătrunzi precum un abur./ Te-
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
o grenadă în față. Tocmai acolo ne-am reîmperecheat, lângă cușcă, după ora închiderii, în vreme ce Marjan se învârtea nervos, scoțând răgete neputincioase, țicnit de adierile de stupru ce îi veneau de la noi. Leila mă călărea lângă cușca leului cu figura pocită, balansându-se din față în spate, lunecoasă pe dinăuntru și pe dinafară și gemând dulce, cum n-o mai auzisem, mângâindu-mă pe față și aplecându-se să mă sărute tandru, când brusc s-a oprit, zicând că trebuie să
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
vînezi balene, îți asiguri și riscul morții, intrarea în Eternitate într-o clipită, cu alții de-a valma". în cazul lui Moby Dick, renumele a fost cîștigat "nu prin mărimea ei extraordinară, nici prin culoarea ei deosebită, nici prin falca pocită care îi dădea o înfățișare fioroasă, ci prin răutatea inteligentă și fără de pereche de care dăduse dovadă în numeroase lupte". în vîltoarea unei asemenea înfruntări trezise Balena Albă ura clocotitoare și setea de revanșă a căpitanului Ahab, căruia îi retezase
Epistolă către Odobescu (VII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7978_a_9303]
-
evenimentelor. Urletul țâșni din propriul lui gâtlej și, în clipa următoare, se repezi către scena carnagiului. Dar marele mutilat stătea tăcut și liniștit pe căruțul său, iar câinii, așezați pe labele din spate înaintea lui, păreau acum trei învățăcei tibetani, pociți și respectuoși, ascultîndu-și maestrul. Limbile lor zdrențuite atârnau benevolent și, dacă n-ar fi fost piepturile încă-n zbatere după alergarea furioasă, ai fi zis că stăteau de ore-ntregi acolo, ochi în ochi cu stăpânul, încercînd să-i ghicească
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mai ales de unde au atâta austral? continuă să bombănească Bella. - Sire, cred că am reușit să iau legătura cu colonelul Rotte. Bella se repezi spre consolă: - Rotte, nu credeam să fiu vreodată atât de bucuros să-ți revăd fața aia pocită! Încântat de complimentul pe care i-l făcuse împăratul refe-rindu-se la cicatricea pe care refuzase să și-o repare fiindcă fusese căpătată în luptă, militarul duse mâna la un chipiu imaginar, într-un gest pe care îl împrumutase probabil de la
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de sânge, Lung întind aripa morții peste-o lume care plânge. Cu-a lor crime-nfricoșate de tartari zdrențoși și cruzi 2254 Tu, stăpână peste vânturi, nălțătoare de nisipuri, Ridici leul și hiena, [---] [cu] strâmte chipuri Ce, cu limba lor pocită, cu pestrițele lor porturi, Mișcă-a lor [î]mpărăție și de turme și de corturi. Da, flămânzi de cucerire și-nsetați adânc de sânge, Ei întind atâtea *-aripe peste-o lume care plânge, Ei împacă între dânșii ale tartarilor certuri
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]