8,496 matches
-
îmi rămîne neclar. Parcă era o afacere cu niște gîște furate, sau așa ceva. Robinson Crusoe l-am citit pe linia moartă, într-un vagon de marfă stricat, întins pe burtă în pătratul de soare pe care-l făcea ușa pe podea. Mi-l alesesem anume dintr-un șir întreg de vagoane părăsite (aveau cîte ceva defect), pe care-l exploram permanent, de la un cap la altul, sărind dulce și periculos peste tampoane. Cred că lectura a fost continuată, o dată cu construirea colibei
Robinson Crusoe, l-am citit într-un vagon de marfă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13186_a_14511]
-
la vin, a dorit să-l repete! Anișoara s-a uitat fioros la dînsul! Bineînțeles că a spart o ceșcuța! Eu, ca să nu-l fac să se simtă prost, am luat o altă ceșcuța și-am izbit-o, protector, de podele. Pînă aici totul ar fi fost, să zicem, normal. Numai că Gîl, neînțelegînd bine gestul meu, considerîndu-l că pe un îndemn, a mai trăsnit o ceșcuța de podea! Atunci Anișoara, zvelta, furibunda, cu tăliuța trasă prin inel, i-a împușcat
De la o vîrstă preferi ca proștii să tacă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13258_a_14583]
-
prost, am luat o altă ceșcuța și-am izbit-o, protector, de podele. Pînă aici totul ar fi fost, să zicem, normal. Numai că Gîl, neînțelegînd bine gestul meu, considerîndu-l că pe un îndemn, a mai trăsnit o ceșcuța de podea! Atunci Anișoara, zvelta, furibunda, cu tăliuța trasă prin inel, i-a împușcat soțului ei o palmă formidabilă. Stupefacție! Gîl, calm, măi palid că oricînd, n-a zis decît: „Vaco!” Cafeaua am băut-o dintr-o strachina, cu lingură, ca pe
De la o vîrstă preferi ca proștii să tacă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13258_a_14583]
-
caș proaspăt (mă săturasem până peste cap de struguri) și mă refugiam în dormitorul meu cu baldachin și mă trânteam pe patul unde se consumaseră amoruri princiare sau numai boierești, aveam senzația că locuința e populată de fantome - se auzeau podele scârțâind și hohote de râs și sunete înăbușite, îmi aprindeam țigara, lumina chioară a becului se lăfăia pe reliefurile stucaturilor ce decorau plafonul, nimerisem întâmplător în fascinanta lume lermontoviană (cu corecții proletare), fumam și reciteam sonetele și madrigalurile lui Marino
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
păstraseră geamurile intacte. Am putut aruncă o privire înăuntru. La lumină bolnăvicioasa a cîte unui bec slab, oamenii se strîngeau tăcuți în jurul mesei sau stăteau, retrași în sine, în camere sărăcăcios mobilate, privind în gol. Copii îmbrăcați sumar scînceau pe podele goale. Perdelele fuseseră folosite pentru a face din ele îmbrăcăminte sau fuseseră vîndute pentru o rație zilnică de hrană, așa cum se întîmplase cu majoritatea mobilierului, ca și a altor obiecte, valoroase sau nu. Toate se duseseră pe apă sîmbetei și
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
acest limbaj este funcțional, la fel ca celălalt, că această convenție e la fel de bună ca oricare alta o demonstrează Josette, care preia perfect noul limbaj: "Am zece ochi ca să merg, am două degete ca să privesc. Mă așez cu capul pe podea" etc. Spre deosebire de dialogul antic, în teatrul de mai tîrziu al lui Ionescu teoria lui Hermogenes o învinge pe cea despre "dreapta potrivire a numelor". Poetul nu și-a luat în seamă cartea de debut, deși nu există nimic mai "ionescian
Păpușile lui Eugen Ionescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14017_a_15342]
-
vadă o dată numai cînd va trece pe uliță, în fruntea companiei. Compania se aduna în mica piață din centrul satului, dintre școală și primărie. Mahmur, transpirînd de zor sub gulerul aspru de postav strîns încopciat, Șuiu bătea întruna cu tocurile podeaua unsă cu motorină. Se uita cînd afară, la mobilizații care ședeau pe lăzile lor de lemn, ținîndu-și de gît mamele și soțiile, cînd la ceas. Aveau ordin să pornească la orele șapte fix. Oare se strînseseră toți! Ar fi fost
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
și numărul apartamentului, pe care nici nu-l mai spusese. în acel moment înțelese că, în țara în care ajunsese, Numărul lui știa totul despre el. Din hol porneau mai multe coridoare. întrebă încotro să apuce. I se arătă pe podeaua holului un mănunchi de linii de diferite culori. Porni, șovăitor, pe Linia care i se indicase. Urcă șase trepte și își urmă apoi, cu pași tot mai rari și mai nesiguri, Linia lui, oprindu-se în fața unui lift. O teamă
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
meu. Și cred că nici pe al doilea, că tot foarte mică eram cînd m-a lăsat bunică-mea 10 secunde în cădița de baie sprijinită pe două scaune, ca să se ducă după un prosop, și m-a găsit pe podea, cu cădița-n cap. Tot capul mi-a fost în pericol și mai tîrziu, cînd aveam deja vreo 4 ani, și executam niște gimnastică la bara de covoare din fața blocului. Fiindcă tot în el am aterizat, de mai am și-acuma
Mic inventar de senzaţii tăricele by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21200_a_22525]
-
am stat, tot filmul, cu gențile de laptop în brațe. Nu puteam să le punem pe jos, unde era un amestec adorabil de apă și suc (oricât a dat omul ăla cu mopul, era atâta suc încât rămăsese tot lipicioasă podeaua), că nu cred că s-ar mai fi dezlipit, la plecare. Apropo de plecare, la câți bani s-au băgat în IMAX-ul ăla, merita și culoarul de ieșire să fie mai larg și mai puțin plin de tomberoane. Filmul
Avatar – un film slăbuţ, dar un desen animat superb! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21304_a_22629]
-
în nas, ca boschetarii. Regele Mihai nu a tâlhărit vreo ziarista. Regele Mihai nu este de părere că școala românească scoate tâmpiți. Regele Mihai nu plesnește copiii. Regele Mihai nu s-a încuscrit cu Bercea Mondialul. Regele Mihai nu bate podelele cu țigăncile prin cârciumi. Regele Mihai nu vede țigănci împuțite în presă. Privit dinspre partea Regelui Mihai, cred, iarăși, că e bine. Se poate lipsi liniștit de hăhăitul Președintelui Traian Băsescu, la fel cum se poate lipsi liniștit de zâmbetul
Regele nostru by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82442_a_83767]
-
de alcool și traiul ei auster. am fost nevoită de multe ori să răspund chemărilor ei când nu se simțea bine. mergeam să îi verific tensiunea, să îi dau medicamentele și eventual să chem ambulanță. uneori o găseam căzută pe podea și trebuia să o ridic. îmi era foarte milă de ea, dar în același timp mă simțeam extrem de vinovată pentru dezgustul pe care mi-l provocau privirea ei disperată și veșnicul iz de oțet pe care il emană. aproape mi
Prima noapte la urgenta by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82553_a_83878]
-
fără răspuns. Ești în toiul asediului condus de Rammstein, în plină ofensivă Napalm Death, în miezul sfidării orchestrate de Anthrax, Sepultura, Urge Overkill, Concrete Blonde, Screaming Trees, Nash Kato, Meat Puppets sau alte uzine ale infernului. Bocancii izbesc furibund în podea. Virajele psihedelice ale musafirilor se fac auzite prin pereții niciodată suficient de groși. Răcnetele crapă tencuiala. Ai impresia inconfortabilă că plouă cu sânge și ninge cu bucăți de creier uman. Mintea nevinovaților din apartamentele învecinate e terciuită nemilos, dar nimeni
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
un perete de pe care tocmai s-a desprins varul? să fie vocea ta înșurubată în balamaua ușii? piciorul tocmai scăpat din mușcătura grăbită? Această femeie respiră aerul meu îmbracă rochiile mele îmi încalță pantofii îmi folosește cerceii calcă peste luciul podelelor mele bea din același pahar în zilele cele mai calde își caută umbra în umbra mea în zilele friguroase intră pe sub pielea mea jupuită doarme în același pat când n-o mai suport las gândul meu negru să-i închidă
Poezie by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Imaginative/11000_a_12325]
-
copilărie bătrânețe nu-mi amintesc nu mă înspăimântă moartea mea doar moartea celorlalți doar vârsta de mijloc se-mpăienjenește în zori cântul de greiere în casa pustie dimineața mă trezesc de-a binelea din coșmarul de treizeci de ani pe podea deschid ochii ea e acolo se lăfăie mi-a luat perna pătura zâmbetul Ťmarș, potaie, nenorocito, javrăť îi spun se gudură mă miroase cere de mâncare mă privește cu ochi umezi până când încep să o mângâi m-a trezit de-
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/11090_a_12415]
-
să se strîngă. Ticăie o moară Ca un ceasornic, undeva, dumnezeiește: Se macină cărări, făpturi, ferestre. Și nimănui de căni frică nu-i este. Dar ele ne pîndesc deschise larg, Să ne absoarbă-n fragedele bezne. Și-apoi, scăpate pe podea, ne sparg...
Nu isc pricini... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11672_a_12997]
-
lui Baudelaire!)... și de oase frînte, țăndăruite, de nervi vineții, scîrboși, flaști, neracordați la marile sisteme nervoase centrale distruse, de vene și artere golite, dezumflate de fluxul lichidului devenit acum murdar, mucilaginos, cleios... să alunec în fleașca întinsă vîscos pe podele, să cad ca un om beat, voma mea să se adauge luxurii imunde a gunoaielor înflorite în jur... Pe scurt: ca dînsul să supraviețuiască, să mai fie îngrijit, să mai fie bibilit de o familie ce-l luaseră (ca și
Proba martor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11856_a_13181]
-
necunoscut și te-am tras în țeapă. Ai căzut absolut aiurea, ca o muscă beată, într-un război al meu în lumea mea - despre asta e vorba în Ștrumfi. Tu ești un frustrat zugrăvit care se dă cu capu' de podele acasă? Aș putea s-o mai dreg, da' n-am chef - ești o victimă colaterală. Te-am scos din necunoscut. (0*) Și te-am tras în țeapă. (!) * semnu' ptr mulțimea vidă De ce scriu ștrumfii Pentru că am bîntuit coridoarele Casei Scînteii
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
Dună în alte seri un alt soare care strălucește mai puternic. nu ca un far ci ca o lumânare ce se stinge. e aici de la început. puțin mai deasupra, lipit de perete. abia se mai ține să nu cadă pe podea. e foarte vlăguit. are oasele ieșite pe-afară și nici o lumină. pare zidit, dar nu e așa. mai alunecă spre podea și atunci în cameră se face foarte frig. când coboară, întunericul devine pânditor. seamănă bine cu un soare negru
Poezie by Teodor Dună () [Corola-journal/Imaginative/11787_a_13112]
-
stinge. e aici de la început. puțin mai deasupra, lipit de perete. abia se mai ține să nu cadă pe podea. e foarte vlăguit. are oasele ieșite pe-afară și nici o lumină. pare zidit, dar nu e așa. mai alunecă spre podea și atunci în cameră se face foarte frig. când coboară, întunericul devine pânditor. seamănă bine cu un soare negru, abia răsărit. în spatele acestui soare peretele s-a înnegrit. soarele ăsta cunoaște o lumină acoperită, care nu se vede. el strălucește
Poezie by Teodor Dună () [Corola-journal/Imaginative/11787_a_13112]
-
Ca Fiul Domnului să afle în mintea mea părăginită Sălașu-n care să se nască? Bârnele gândurilor rupte Se-adună albe în coloane, prin geamul tulbure lumina Se despletește ca-n vitralii. Acoperișul de colibă Se-nalță-n turle, se subție, Podeaua mică, netezită Se-ntinde-n lung și-n latul lumii. Poteca ta către minune Oriunde -ai fi, crește sub pasul Care te duce parcă singur, Atât de sfânt e-acum pământul... Contur Cum se transformă închisoarea într-o chilie de
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/11932_a_13257]
-
întregime peste costumul auriu,de star internațional. - Ești un imbecil ! îl apostrofează cu vocea gravă,umplută de tutun. N-apucă să-și ceară scuze ,căci pumnul pleacă imediat cu o direcție precisă către nas. Și în scurt timp ,e la podea. Pentru a câta oară ? Toate jocurile se opresc instantaneu,chiar dacă nu au fost făcute. Privirile sunt ațintite acum spre ei,iar blițuri de telefoane îi fulgeră instantaneu.Luigi de Vitto ,regizorul actor ,al cărui film are cele mai mari șanse
VIAȚA LA PLUS INFINIT (11) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380595_a_381924]
-
sociale și morale contemporane, în care valorile tradiționale au fost pulverizate. Retractil la relațiile sociale nefaste creației artistice, poetul își exersează singurătatea pe calea meditației. I se pare că trăiește pe un ring de box și: „că sunt mereu la podea/ numărat/ dar cum să renunț/ mă amestec în ciorba acestui timp/ de obicei preîncălzită”. (Ring). Trecerea timpului peovoacă nostalgie și însingurare: „înlăuntrul timpului cad frunze/ în moarte clinică/ pe fâșia dintre noapte și zi/ vântul interpretează partitura/ rece la o
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380662_a_381991]
-
numai ce se vorbea. Șerban Cioculescu renunțase la preferatele sale Camel și, într-un regim de viață spartan, transformase uscătoria din podul casei într-o factorie a tabacului sui generis. Pe o suprafață de vreo treizeci de metri pătrați de podea așternuse ziare, peste acestea turna un strat gros de o palmă de tutun. Turna deasupra cumarină, iar peste amestecul rezultat mai punea un rând de ziare. Soarele bătând pe ferestruicile de pe două părți ale odăii, preparatul putea fi folosit după
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
ringul Distracția este În toi. M u z i c a r ă s u n ă pretutindeni În jurul meu. Nimeni nu mai știe În ce limbă se cântă, Însă asta contează atât de puțin acum. Aburii se ridică din podeaua Încălzită, fumul de țigară se Împletește cu părul fetelor și desenează gri. În Valencia soarele se ridică, parcă pentru a le aminti oamenilor că mâine este o nouă zi. Obosiți, ne Îndepărtăm spre hotelurile noastre mâncând clasica shaormă. Încă o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]